În premieră, barometrul pune în legătură consumul cultural cu cetățenia democratică, demonstrând că românii expuși frecvent la practici culturale tind să fie mai implicați în viața comunității. 

În ceea ce privește participarea la spectacole de teatru, datele indică o scădere de 9% față de anul 2019, când procentul românilor care spuneau că merg la teatru cel puțin o dată pe an era de 29%. Important de menționat este că în anul 2021, un an al restricțiilor sociale, proporția era de doar 7%, astfel că noul barometru arată, de fapt, o întoarcere treptată la obiceiurile pre-pandemice.

În mod similar, vizionarea filmelor la cinematograf rămâne mai puțin frecventă decât în 2019 – de la 35% cel puțin o dată pe an la 26% –, deși e în creștere cu 12 procente față de 2021.

Și proporția celor care merg în vizită la muzee, galerii sau expoziții de artă cel puțin o dată pe an este cu 8 procente mai mică decât în 2019 (de la 38% la 30%), în ciuda unei creșteri de 6% față de 2021.

INFC atrage atenția că la consumul cultural deficitar contribuie mai multe tipuri de bariere, cum ar fi cele fizice (pentru persoane din grupuri vulnerabile), financiare și geografice (mai ales în mediul rural, unde există puține spații culturale).

Cea mai importantă, spune Carmen Croitoru, directorul general al INFC, rămâne totuși cea de educație. În acest sens, experții INFC propun un „accent mai mare pe alfabetizarea/educaţia culturală, întrucât practicile și gustul de consum se construiesc în timp îndelungat și e nevoie de programe constante din perioada copilăriei până după adolescență”.

Interesante sunt și practicile culturale devenite mai frecvente: dacă în 2019, 45% dintre români spuneau că vizitează cel puțin o dată pe an un monument istoric sau un sit arheologic, în 2021 procentul urcase la 49%, iar în 2022 a atins 59%. La mijloc ar fi posibilitatea de a face aceste vizite în aer liber, fără restricții sociale, dar și o apreciere mai mare a românilor pentru patrimoniul local. 

În ceea ce privește lectura de carte, INFC a identificat un consum mai mic pentru formatul tipărit (de la 65% la 56%) și cu 11% mai mare (de la 17% la 28%) pentru formatul digital. Preferința pentru lecturi digitale e relevantă inclusiv pentru biblioteci, care trebuie să se adapteze și să ofere tot mai mult acces la baze de date și publicații online, spune Carmen Croitoru.

Actuala ediție a Barometrului de Consum Cultural analizează de asemenea relația dintre participarea culturală și cetățenia democratică, tradusă, printre altele, prin apartenență, toleranță și încredere socială, dar și prin preocupări civice. Datele arată că experiențele culturale generează comunități și, implicit, un sentiment de apartenență.

Notabil e însă nivelul scăzut de încredere socială al românilor. Dacă 92% dintre ei spun că au multă sau foarte multă încredere în familie, doar 38% au multă sau foarte multă încredere în oamenii din cartierul ori satul în care locuiesc. 84% declară că au puțină sau foarte puțină/deloc încredere în oamenii de altă naționalitate.

Deși petrec mult timp la televizor (70% zilnic, 97% cel puțin o dată pe an), 79% dintre români au puțină sau foarte puțină încredere în știrile difuzate acolo. Cel mai mult se încred în cele distribuite online de cunoscuți (28%). Tinerii între 18 și 35 de ani, care folosesc internetul zilnic în proporție de 94%, tind să prefere știrile distribuite pe rețelele de socializare, dar, per total, au puțină încredere în ele.

80% dintre români recunosc însă importanța presei în bunul mers al societății. Și în acest caz, cu cât cineva participă mai des la activități culturale în spațiul public sau privat, cu atât crește probabilitatea să găsească și să aibă încredere în cel puțin un canal de distribuire a știrilor.

Barometrul de Consum Cultural – ediția 2022 este un sondaj de opinie reprezentativ la nivel național pentru populația majoră. Volumul aproximativ este de 1035 de persoane chestionate aleatoriu, cu o eroare de cel mult +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

The post 84% dintre români nu au încredere în oameni de altă naționalitate, arată Barometrul Cultural 2022 appeared first on Cultura la dubă.

Cifrele nu sunt surprinzătoare, având în vedere că mai bine de jumătate de an, cinematografele și teatrele au fost închise, iar românii au petrecut mai mult timp acasă, în fața televizorului, citind sau ascultând muzică.

În ceea ce privește consumul de teatru, dacă în 2019 27% dintre respondenți declarau că au mers la teatru, în 2020 doar 22% dintre respondenți intenționau să meargă la teatru în spațiu închis și 43% intenționau să participe la spectacole de acest tip în aer liber (indiferent de situație sau dacă situația generată de pandemie ar rămâne la fel sau s-ar îmbunătăți).

Referitor la consumul de cinema în spațiul public, în 2019, 34% dintre respondenți declarau că au mers la cinematograf, iar în anul 2020 doar 22% dintre respondenți intenționau să meargă la cinematograf în spațiu închis și 40% intenționau să participe la proiecții în aer liber (indiferent de situație sau dacă situația generată de pandemie ar rămâne la fel sau s-ar îmbunătăți).

Se poate observa o creștere a procentului celor care au declarat că în 2020 au citit mai multe cărți și au ascultat mai multă muzică.

Dacă în anul 2019 22% dintre respondenți au declarat că au citit cărți, în anul 2020 35% dintre respondenți au menționat acest lucru. În anul 2020, 88% dintre respondenți au ascultat muzică (pe diferite dispozitive) comparativ cu 74% în 2019.  

O atenție deosebită a fost acordată consumului de programe radio-tv și diferențelor înregistrate în comparație cu perioada anterioară declanșării pandemiei.

Respondenții au menționat că în anul 2020 au vizionat mai multe filme artistice și seriale TV (79%) comparativ cu 2019 (76%), mai multe filme de animație (40% față de 31% în 2019), emisiuni de divertisment (76% față de 69% în 2019) și emisiuni pentru copii (38% față de 25% în 2019).

„Tendințe ale consumului cultural în pandemie” constituie un sondaj de opinie care urmărește să releve consumul cultural în contextul pandemiei COVID-19 și prezintă intenția respondenților de petrecere a timpului liber, în spațiul public, în perioada iulie – decembrie 2020, precum și comparații cu nivelul de consum înregistrat în anul 2019.

Eșantionul este reprezentativ la nivel național pentru populația de peste 18 ani. Volumul aproximativ este de 1000 de persoane, cu o eroare maximă de+/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, iar structura eșantionului a inclus: genul, vârsta, nivelul de educație, mărimea localității (orașe de peste 200 mii locuitori, orașe între 100 și 200 mii locuitori, orașe între 30 și 100 mii locuitori, orașe sub 30 mii locuitori, comune) și sub-regiunile de dezvoltare.

„Barometrul de Consum Cultural 2019. Experiența și practicile culturale de timp liber” se bazează pe un sondaj de opinie realizat în perioada 08.07.2019 – 29.08.2019 pe un eșantion național de 1236 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Marja teoretică de eroare la nivelul eșantionului a fost de +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.

The post Românii au citit mai mult în anul pandemiei, dar a scăzut consumul de teatru și filme la cinema. appeared first on Cultura la dubă.

Față de anul 2016, a crescut consumul de concerte și de divertisment de la 43% la 57% în 2018.

Mersul la cinema a crescut cu 6%: de la 33% în 2016 la 39% în 2018.

În schimb, consumul de teatru a scăzut de la 37% în 2014, la 33% în 2018. Specialiștii susțin că infrastructura (lipsa sălilor de spectacole), precum și prețurile biletelor și calitatea slabă a spectacolelor sunt principalele cauze.

Totuși, întrebați ce fel de teatru preferă, românii au raspuns astfel:

• Comedie 58%
• Stand-up comedy 20%
• Dramă 11%
• Teatru de stradă 7%
• Teatru pentru copii 5%

În prefața barometrului, antropologul Vintilă Mihăilescu trage un semnal de alarmă și vorbește despre problema infrastructurii culturale în România.

“În percepția populației, în 66% din cazuri nu există spații pentru spectacole de balet, opera sau filarmonică, iar în 60% nu există teatru. Nu este de mirare astfel că, după cum rezultă din alt studiu, dintre cei care au participat în anul în curs la evenimente culturale (teatru, expoziții), 70% provin din urban și doar 30% din sate: poate că ar merge mai mulți dacă ar avea pur și simplu unde…”

Același barometru ne arată că 84% dintre respondenți nu au încredere în oamenii din jur, iar 34% consideră că în Romania oamenii nu sunt liberi să spună ce gândesc fără să le fie frică de consecințe.

Un capitol este dedicat și analizei modului în care a fost sărbătorit centenarul în România, adică între serbări și comemorări.

Dintre 640 de proiecte finanțate de Ministerul Culturii, 340 au fost manifestări de tip spectacol, 101 – proiecte de restaurări sau contrucții de monumente, 83 de expoziții, 73 de lansări de carte și albume aniversare, 26 de conferințe și simpozioane și 17 proiecte interdisciplinare.

„Pentru că s-a ratat o întreagă perioadă de pregătire, nu s-a putut construi ceva semnificativ sau durabil, iar fondurile alocate, deloc puține, s-au risipit în acțiuni efemere greu de identificat pe agenda publică.” Carmen Croitoru, directorul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală

Prezent la evenimentul de lansare a Barometrului Cultural, directorul Institutului Național de Statistică a vorbit și despre cultura ca business. În România, șansele ca o firmă din domeniul cultural să supraviețuiască mai mult de 5 ani sunt de doar 40%.

Iar, conform acestuia, o problemă a domeniului cultural în țara noastră este și forma de contract dintre angajați și instituții. În România, majoritatea lucrează pe contracte nedeterminate, ceea ce duce la dificultatea schimbării unor persoane din funcție și la blazare, pe când în țările vestice, foarte mulți oameni din domeniul cultural lucrează fie cu contracte de colaborare pe perioade determinate sau pe proiecte.

The post Barometrul Cultural pe 2018: 78% dintre români vor să râdă atunci când merg la teatru appeared first on Cultura la dubă.