Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INFC) a lansat aseară, în cadrul unui eveniment inclus în Festivalul Naţional de Teatru, Barometrul de Consum Cultural pentru anul 2022. E primul astfel de raport realizat după perioada pandemiei, iar rezultatele arată că românii încep să revină treptat în teatre și cinematografe. În același timp, continuă să se orienteze spre mediul online, atât pentru informare, cât și ca sursă de divertisment.
În premieră, barometrul pune în legătură consumul cultural cu cetățenia democratică, demonstrând că românii expuși frecvent la practici culturale tind să fie mai implicați în viața comunității.
În ceea ce privește participarea la spectacole de teatru, datele indică o scădere de 9% față de anul 2019, când procentul românilor care spuneau că merg la teatru cel puțin o dată pe an era de 29%. Important de menționat este că în anul 2021, un an al restricțiilor sociale, proporția era de doar 7%, astfel că noul barometru arată, de fapt, o întoarcere treptată la obiceiurile pre-pandemice.
În mod similar, vizionarea filmelor la cinematograf rămâne mai puțin frecventă decât în 2019 – de la 35% cel puțin o dată pe an la 26% –, deși e în creștere cu 12 procente față de 2021.
Și proporția celor care merg în vizită la muzee, galerii sau expoziții de artă cel puțin o dată pe an este cu 8 procente mai mică decât în 2019 (de la 38% la 30%), în ciuda unei creșteri de 6% față de 2021.
INFC atrage atenția că la consumul cultural deficitar contribuie mai multe tipuri de bariere, cum ar fi cele fizice (pentru persoane din grupuri vulnerabile), financiare și geografice (mai ales în mediul rural, unde există puține spații culturale).
Cea mai importantă, spune Carmen Croitoru, directorul general al INFC, rămâne totuși cea de educație. În acest sens, experții INFC propun un „accent mai mare pe alfabetizarea/educaţia culturală, întrucât practicile și gustul de consum se construiesc în timp îndelungat și e nevoie de programe constante din perioada copilăriei până după adolescență”.
Interesante sunt și practicile culturale devenite mai frecvente: dacă în 2019, 45% dintre români spuneau că vizitează cel puțin o dată pe an un monument istoric sau un sit arheologic, în 2021 procentul urcase la 49%, iar în 2022 a atins 59%. La mijloc ar fi posibilitatea de a face aceste vizite în aer liber, fără restricții sociale, dar și o apreciere mai mare a românilor pentru patrimoniul local.
În ceea ce privește lectura de carte, INFC a identificat un consum mai mic pentru formatul tipărit (de la 65% la 56%) și cu 11% mai mare (de la 17% la 28%) pentru formatul digital. Preferința pentru lecturi digitale e relevantă inclusiv pentru biblioteci, care trebuie să se adapteze și să ofere tot mai mult acces la baze de date și publicații online, spune Carmen Croitoru.
Actuala ediție a Barometrului de Consum Cultural analizează de asemenea relația dintre participarea culturală și cetățenia democratică, tradusă, printre altele, prin apartenență, toleranță și încredere socială, dar și prin preocupări civice. Datele arată că experiențele culturale generează comunități și, implicit, un sentiment de apartenență.
Notabil e însă nivelul scăzut de încredere socială al românilor. Dacă 92% dintre ei spun că au multă sau foarte multă încredere în familie, doar 38% au multă sau foarte multă încredere în oamenii din cartierul ori satul în care locuiesc. 84% declară că au puțină sau foarte puțină/deloc încredere în oamenii de altă naționalitate.
Deși petrec mult timp la televizor (70% zilnic, 97% cel puțin o dată pe an), 79% dintre români au puțină sau foarte puțină încredere în știrile difuzate acolo. Cel mai mult se încred în cele distribuite online de cunoscuți (28%). Tinerii între 18 și 35 de ani, care folosesc internetul zilnic în proporție de 94%, tind să prefere știrile distribuite pe rețelele de socializare, dar, per total, au puțină încredere în ele.
80% dintre români recunosc însă importanța presei în bunul mers al societății. Și în acest caz, cu cât cineva participă mai des la activități culturale în spațiul public sau privat, cu atât crește probabilitatea să găsească și să aibă încredere în cel puțin un canal de distribuire a știrilor.
Barometrul de Consum Cultural – ediția 2022 este un sondaj de opinie reprezentativ la nivel național pentru populația majoră. Volumul aproximativ este de 1035 de persoane chestionate aleatoriu, cu o eroare de cel mult +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.