Județul Caraș-Severin are încă numeroase tipuri de mori de apă: mori din piatră, din lemn, din cărămidă arsă sau nearsă, mori cu roată orizontală (ciutură) sau verticală, mori țărănești sau semi-industriale. Unele dintre ele sunt încă funcționale, altele sunt în proces de conservare, iar altele au ajuns ruine.

Din spusele localnicilor, cele mai mari pierderi au avut loc între anii 1960 și 1980, cauze principale fiind captarea și redirecționarea surselor de apă, îndiguirile și regularizările cursurilor de apă, modernizarea și lărgirea drumurilor adiacente, abandonarea practicii morăritului în colectivitate și trecerea la morăritul individual, în gospodărie, pe baza energiei electrice.

Nici ultimele decenii nu au fost prea blânde cu morile de apă, multe dintre ele fiind luate de viiturile tot mai dese sau distruse.

La sfârșitul anului 2019, prin proiectul „Țara morilor de apă”, Asociația Acasă în Banat a reușit să identifice 243 de mori, dintre care 82 sunt încă folosite în mod regulat, 47 sunt în stare bună, dar oprite din diverse cauze (cea mai frecventă fiind lipsa apei) și 114 sunt nefuncționale, în diferite stadii de degradare.

Organizatorii proiectului au parcurs 10.000 de km, vizitând 100 de localități, totul în încercarea de a găsi morile care pot fi salvate.

Și-au dorit să repare și să repună în funcțiune câteva dintre ele, considerându-le comori ale Banatului. Și au reușit, în ciuda vremii capricioase, a lipsei de materiale, a sătenilor cu alte interese sau a neimplicării comunităților.

Astfel voluntarii au intervenit la 12 mori de apă din Gârnic, Șopotu Vechi și Pârvova, toate sate din județul Caraș-Severin.

Satul Gărnic

Gârnic este un sat cu o populație majoritară cehă, unde există nouă mori: cinci dintre ele sunt monumente istorice, iar la celelalte patru se macină încă făina.

În mijlocul lunii iulie, Acasă în Banat și aproximativ 60 de voluntari au pus cele patru mori pe un traseu turistic. Au schimbat acoperișurile la două dintre ele, au vopsit pereții vechi de lemn și au eliberat canalele de apă.

Au defrișat vegetația sălbatică crescută în jurul morilor, iar acestea sunt acum vizibile de pe drum. Au construit poteci, trepte, balustrade sau podețe, dar au refăcut și fundația din piatră a unei mori.

Satul Șopotu Vechi

Satul Șopotu Vechi, din comuna Dalboșeț, are 11 mori de apă. 8 dintre ele sunt funcționale și bine păstrate. Vechi de peste un veac, morile au un farmec aparte: sunt ascunse printre case și trebuie descoperite una câte una. Spre sfârșitul lunii august, voluntarii au lucrat la cinci mori de apă.

Satul Pârvova

În Pârvova, asociația a recondiționat 3 mori de apă.  Weekend-ul trecut a fost destinat ultimei etape ale proiectului „Țara morilor de apă”.

În ciuda vremii friguroase, voluntarii au reușit să schimbe complet trei acoperișuri în doar două zile. Cu ajutorul Primăriei Lăpușnicel, de care aparține satul Pârvova, au dat drumul la apă pe ieruga (canalul) Morii din Gian, care nu mai funcționa de aproape 15 ani. Acest lucru a fost posibil după repararea mecanismului morii, a reinstalării roții și a repunerii pietrei la loc.

Pe lângă intervențiile propriu-zise, realizate cu materiale tradiționale și respectând specificul locului, la toate morile au fost montate indicatoare și plăcuțe informative cu denumirile lor, pentru a le include în circuitul turistic local. Acum, că au redevenit funcționale, morile pot genera venituri pentru cei peste 1.500 de localnici, din vânzarea făinii și a produselor derivate către turiști.

The post “Țara morilor de apă” – inițiativa care salvează morile de apă din Banat appeared first on Cultura la dubă.

Color the Village, proiect organizat de Asociația Acasă în Banat, și-a propus ceva inedit: reabilitarea a 30 de case, în doar 3 zile, cu ajutorul voluntarilor veniți din toată țara. Drumul de la idee la realizarea ei a părut simplu la început: se alege o localitate, se discută cu localnicii, se selectează cele 30 de case, se adună voluntarii și se dă start proiectului.

Totuși, organizarea celor 3 zile de „festival de fapte bune” nu a fost ușoară. Nicoleta Trifan, vicepreședinta asociației spune că au existat mai multe provocări.

„Prima provocare au fost fațadele. Cele 30 de case erau în formă de U, cu două fațade la stradă. Tehnic, sunt 60 de fațade, cu o înălțime de 6-7 metri, și cu detalii atent lucrate.

Cea de-a doua provocare a fost pandemia, evenimentul fiind inițial programat pentru finalul lunii iunie, dar am reconfigurat totul. Am ales septembrie, rugându-ne pentru zile calde și fără ploaie.

Și poate cea mai mare provocare au fost banii, sau lipsa lor. Ne-am dat peste cap până în ultima clipă, dar nu am renunțat.”

Dacă ediția de anul trecut s-a desfășurat în Eftimie Murgu, din Caraș-Severin, sat ales pentru colorare datorită potențialului turistic, oferit de rezervația de mori de apă din apropiere, anul acesta a fost aleasă localitatea Racovița, aflată la 40 de km de Timișoara.

Racovița păstrează încă arhitectura specifică Banatului: barocul rural. Acest stil este bogat în decoruri vegetale, flori și mulți „golumbi” (termen local pentru porumbei).

Toate casele cu o astfel de arhitectură au fost readuse la viață de voluntarii urcați pe schele cu vopsea, bidinele sau trafaleți.

Inițial, proprietarii au fost sceptici. Treptat, au fost convinși de idee, iar la final au ajuns să fie încântați.

Unul dintre proprietari, care nu se afla în program, le-a spus organizatorilor că după ce a văzut cât de frumos au reabilitat casele, nu mai vrea să își demoleze frontalul (fațada), deși inițial se gândea la acest lucru.

Nicoleta Trifan crede că acesta este scopul, de a le arăta comunităților bogățiile pe care le au.

„Color the Village e despre speranță. De a da încredere și curaj celor care au impresia că nimic bun nu se mai întâmplă azi. E despre dorința de a face bine celor din jur și de a ajuta necondiționat.”

Nicoleta Trifan, vicepreședinte al Asociației Acasă în Banat

Deși a adus în discuție valoarea arhitecturii locului și a adus împreună voluntari și localnici, proiectul nu a fost considerat suficient de bun pentru a primi fonduri din partea Consiliului Județean Timiș. A primit doar 5 din cele 40 de puncte oferite la „relevanță culturală”, cel mai important indice în stabilirea proiectelor câștigătoare.

The post Color the Village. Sau despre puterea oamenilor de a însufleți un loc. appeared first on Cultura la dubă.