La trei zile de la declanșarea conflictului dintre conducerea Teatrului Național Iași și Primăria Iași, ministrul Culturii Natalia Intotero s-a deplasat la Iași și a avut azi o întâlnire cu reprezentanții teatrului și cei ai primăriei, în vederea găsirii unei soluții pentru salvarea Teatrului Cub, componentă a Teatrului Național Vasile Alecsandri Iași.

Conducerea teatrului, alături de juriștii ministerului Culturii, vor face toate demersurile pentru a reintroduce în legalitate clădirea Cub, a cărei autorizații de construire temporară expirase de 13 ani. Iar primarul Mihai Chirica ia în considerare să păstreze Cubul în locul în care se află, dacă asta nu va periclita proiectul de modernizare a spațiului public, finanțat cu fonduri europene. Dacă acest lucru nu va fi posibil din punct de vedere legal, primăria va alege noul amplasament doar cu acordul echipei teatrului.

Sala Uzina, despre care primăria spusese inițial că are potențial de a integra o cafenea sau restaurant, rămâne momentan neschimbată, nefiind inclusă în proiect. Doar în exteriorul ei urmează să apară o terasă, pe spațiul public.

Iată comunicatul transmis de Ministerul Culturii:

“Ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero, a avut astăzi, 23 mai 2025, o întâlnire la sediul Primăriei Municipiului Iași cu primarul Mihai Chirica și conducerea Teatrului Național „Vasile Alecsandri” pentru a discuta situația relocării sălii Teatrului Cub. 

În cadrul discuțiilor părțile au ajuns la următoarele concluzii: 

1. Conducerea Teatrului Național „Vasile Alecsandri” trebuie să identifice și să aplice în cel mai scurt timp posibil un set de măsuri tehnice și administrative pentru ca Teatrul Cub să intre în legalitate. Reamintim faptul că Teatrul Cub a fost înființat în anul 2007 ca o construcție provizorie autorizată pentru o perioadă de maxim 5 ani. Autorizația de construire a Teatrului Cub a expirat de 13 ani, perioadă în care au intrat în vigoare norme tehnice și de siguranță mult mai exigente. 

2. Ministerul Culturii va acorda Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, cu celeritate și atenție, întreaga asistență juridică și logistică în demersurile menționate.  

3. Primăria Municipiului Iași își reiterează intenția de reconfigurare și modernizare, printr-un proiect cu fonduri europene, a axului Catedrala Mitropolitană – Parcul Teatrului – Teatrul Național – Filarmonica. Astfel, Primăria continuă demersurile de a finanța proiectul „Creșterea atractivității zonei centrale a municipiului Iași din punct de vedere socio-economic, cultural și turistic”, care include modernizarea zonei din jurul Teatrului Național, cu fonduri europene din Programul Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 7 – O regiune mai atractivă, în care Municipiul Iași beneficiază de o alocare financiară de 18.779.684 de euro.  

În acest sens, Primăria va verifica dacă rămânerea Teatrului Cub pe actualul amplasament sau mutarea pe un alt amplasament (fiind astfel studiate Parcul Gulliver, Parcul Tineretului, zona dintre Filarmonică și Colegiul de Artă „Octav Băncilă”, zona parcării din spatele Primăriei, dar fără a se limita la acestea) sunt compatibile cu programul de finanțare, astfel încât banii europeni să nu fie pierduți! 

Primăria rămâne deschisă analizei și discuțiilor, împreună cu Teatrul Național, a oricărei variante de relocare a Teatrului Cub sau a oricărei alte soluții legale. 

4. Întrucât proiectul european trebuie depus până la sfârșitul lunii iunie, următoarea întâlnire între factorii implicați – Primărie, Ministerul Culturii, Teatrul Național -, va fi pe 16 iunie, dată până la care o soluție legală trebuie să fie convenită de toți factorii implicați. 

„Relocarea Teatrului Cub este un subiect important pentru comunitatea culturală ieșeană, iar soluția pe care o vom adopta trebuie să fie una în primul rând legală, durabilă și agreată de toate părțile implicate. Ministerul Culturii va fi un partener activ în acest demers pe care ni-l dorim finalizat în cel mai scurt timp posibil și într-o manieră care să susțină dezvoltarea Iașului cultural”, a declarat ministrul Natalia-Elena Intotero. 

„Primăria Municipiului Iași susține în mod concret și consistent viața culturală a Iașului, iar fondurile europene sunt o oportunitate de dezvoltare pe care nu avem voie să o ratăm! O decizie va fi luată în mod transparent, rațional și responsabil, după discuții cu Ministerul Culturii, cu reprezentanții Teatrului Național, cu specialiști, cu toți cei implicați în acest subiect! Mulțumesc Ministerului Culturii și, în mod particular doamnei ministru Natalia-Elena Intotero, pentru implicare. Suntem oameni responsabili, respectăm legea și am încredere că, prin dialog, vom reuși să găsim soluția pentru ca aspectul zonei să fie îmbunătățit, iar siguranța spectatorilor și angajaților Teatrului să fie asigurată”, a declarat primarul Mihai Chirica.”

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Teatrul Cub va fi salvat. Natalia Intotero s-a întâlnit azi cu echipa Teatrului Național Iași și cu primarul Chirica appeared first on Cultura la dubă.

Anunțul este aspru criticat de conducerea Teatrului Național Vasile Alecsandri Iași: “𝐃𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐔𝐁 ar însemna un semn catastrofal pentru cultura românească, pentru mișcarea teatrală de la noi și din afara granițelor: prima sală de spectacole construită în România, după multă vreme, urmează să fie și 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐬!

Sala Teatru³ Cub a fost construită în 2007, cu scop provizoriu, pentru ca spectacolele Teatrului Național Iași să fie aibă un spațiu de desfășurare, în timp ce Sala Mare era în proces de restaurare. Sala a fost inaugurată în 2008 și are o capacitate de 150 de locuri. Macbeth de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuţiu, a fost primul spectacol al trupei ieşene care s-a jucat în acest spațiu.

Mai multe spectacole jucate aici au fost ulterior premiate de UNITER. Radu Afrim este un cunoscut colaborator al Teatrului Cub, iar spectacolele sale sunt mereu sold out. Inițial, scopul era ca această sală să poată fi mutată și în alte cartiere din Iași, astfel încât teatrul să ajungă și la publicul din afara centrului. Dar cum s-a bucurat de un imens succes în vecinătatea sălii mari și a fost utilizată și pentru depozitarea decorurilor și costumelor, ea a rămas acolo. Între timp, însă, a rămas fără autorizațiile de funcționare. Soluția primăriei este desființarea ei.

Primăria Iași susține că sala va fi relocată într-o altă zonă a orașului, fără să fi identificat, însă, un loc. Totul face parte dintr-un proiect amplu de reamenajare a esplanadei Teatrului Național – “Reabilitarea și modernizarea spațiilor publice prin amenajarea spațiului verde perimetral Teatrului Național și dotarea cu mobilier și iluminat urban aferent proiectului «Creșterea atractivității zonei centrale a municipiului Iași din punct de vedere socio-economic, cultural și turistic»”.     

Tot Primăria Iași, condusă de primarul Mihai Chirica, lasă de înțeles că o altă sală – Sala Uzina, ar urma să se transforme dintr-un spațiu cultural într-unul comercial de tip bar sau cafenea: “Uzina Teatrului, amenajată în prezent ca spațiu cultural, are potențialul de a integra noi funcțiuni publice, precum cafenea, bar sau restaurant, adaptate noii amenajări.

Și Uzina are un imens istoric cultural. Acolo au fost montate numeroase spectacole de teatru contemporan, începând din 2007, și este spațiul unde studenții se pot exprima. Tot acolo a locuit timp de 8 ani scriitorul Mihail Sadoveanu, iar George Enescu a condus o serie de repetiții.

Spațiul de joc de la Uzina electrică, o clădire anexă Teatrului Național, a fost amenajat tot în 2007, ca soluție în timpul procesului de restaurare a Sălii Mari.

“Clădirea Uzina electrică sau Uzina de Lumină a fost construită odată cu edificiul Teatrului Național, de a cărei inaugurare se leagă începutul electrificării orașului Iași. În seara de 1 decembrie 1896, piața teatrului a fost iluminată cu ajutorul a 12 becuri cu arc electric, alimentate din uzina electrică a teatrului. Arhitecții vienezi Fellner și Helmer au prevăzut în proiectul inițial că „luminatul se va face cu electricitate sau de către stațiunea centrală (uzina electrică a orașului) ce ar avea comuna sau de la o mașină instalată în edificiul destinat pentru dependințe…”. În momentul demarării lucrărilor de construcție, în anul 1894, soluția alimentării de la uzina electrică comunală a devenit irealizabilă, astfel că cei doi arhitecți revin cu un nou proiect pentru „depozitul de decoruri și casa mașinelor (…) în acea mărime care e cerută de stațiunea centrală de ecleragiu electric a teatrului și de instalațiunea unei încălziri cu aburi indirecți și că hogeagul pentru aburi se va uni cu clădirea teatrului sau se va proiecta în formă de coloană decorată”. A rezultat clădirea anexă, Uzina electrică.

În perioada în care a fost director al Naționalului ieșean, 1910 – 1918, scriitorul Mihail Sadoveanu a locuit în clădirea Uzinei electrice. Tot aici, între anii 1917 – 1918, au avut loc repetițiile „Orchestrei simfonice a artiștilor mobilizați”, organizată și condusă de George Enescu. Primul concert a fost prezentat pe 17 decembrie 1917, pe scena Teatrului Național, în prezența Reginei Maria.” – se arată pe site-ul instituției de cultură ieșene.

Regizorul Radu Afrim, cunoscut colaborator al Teatrului Național Iași, critică dur decizia primăriei:
“Primarul PNL al unui oraș spiritual, Iași, vrea să dărâme Teatrul Cub, un teatru construit din banii ministerului Culturii! Un teatru care a luat premiul Ordinului Arhitecților din România! Politicienii sunt vremelnici, un TEATRU ar putea fi dărâmat pentru totdeauna!” – a scris acesta pe pagina sa de facebook.

O petiție pentru salvarea Teatrului Cub a fost semnată până acum de peste 300 de persoane.

UPDATE

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Primăria Iași desființează două săli ale Teatrului Național Iași. Una ar urma să fie relocată, iar alta transformată în cafenea appeared first on Cultura la dubă.

Același proiect i-a adus tânărului scenograf Theodor Cristian Niculae premiul pentru cel mai bun debut.

Juriul a decis ca premiul pentru cea mai bună regie să îi fie atribuit lui Silviu Purcărete, pentru spectacolul „Antonin Artaud. Familia Cenci”, după Shelley și Stendhal, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, chiar dacă regizorul anunțase într-o scrisoare publică decizia de a se retrage de pe lista nominalizărilor.

Victorul Rebengiuc a fost desemnat cel mai bun actor în rol principal pentru rolul din spectacolul „Tatăl” de Florian Zeller, regia Cristi Juncu, Teatrul Bulandra București, un spectacol care se joacă la fiecare reprezentație cu casa închisă. Despre acest rol, actorul a declarat că ar fi ultimul rol nou pe care l-a mai acceptat în cariera sa.

Costinela Ungureanu, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, a primit premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal pentru rolul Ellida Wangel din spectacolul „Femeia mării” de Henrik Ibsen, regia Andri Zholdak.

Iată care au fost și ceilalți câștigători:

• cel mai bun actor în rol secundar: Dan Pughineanu, pentru rolul Marlene, amfitrion din spectacolul „Opera de trei parale”, regia, coregrafia, costumele Răzvan Mazilu, Teatrul Excelsior București
• cea mai bună actriţă în rol secundar: Cendana Trifan, pentru rolul Fiica din spectacolul „Mamă” de Marta Barceló, regia Mariana Cămărășan, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
• cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută: “Iarbar”, scenariul și regia Radu Afrim, după texte de Simona Popescu, Teatrul Naţional Târgu Mureș –Compania  „Liviu Rebreanu”
• cea mai bună scenografie: Oana Micu, pentru scenografia spectacolului „Blasted” de Sarah Kane, regia Bobi Pricop, Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu Gheorghe
• cel mai bun critic de teatru: Alina Epîngeac
• cel mai bun spectacol de teatru radiofonic: „Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor” de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Diana Mihailopol, Societatea Română de Radiodifuziune
• premiul special pentru creativitate și rezistență în teatrul independent: Auăleu.

Evenimentul a avut loc la Sala Mare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a avut loc ediția cu numărul 31 a Galei Premiilor UNITER. Regia spectacolului a fost semnată de Răzvan Mazilu, iar scenografia de Dragoș Buhagiar.      

The post “Seaside Stories”, regizat de Radu Afrim, a fost desemnat cel mai bun spectacol la Premiile UNITER appeared first on Cultura la dubă.