După cum unul dintre scriitorii prezenți a confirmat pentru Cultura la dubă, deschiderea standului României a loc joi, 22 ianuarie în prezența tuturor autorilor români invitați: Tatiana Țîbuleac, Ioana Pârvulescu, Denisa Comănescu, Matei Vișniec, Varujan Vosganian, Bogdan-Alexandru Stănescu, Cătălin Pavel și Radu Vancu, alături de reprezentanți ai instituțiilor culturale și de publicul târgului. Niciunul dintre scriitori nu apare în postările de pe pagina oficială de facebook a Ministerului Culturii, în text ori în fotografii.

Aseară, Ministerul Culturii a scris că “România este în prim-planul presei egiptene, la Târgul de Carte de la Cairo”, după ce “ministrul Culturii, András Demeter, a acordat interviuri unor importante instituții media din Egipt și din regiune: MBC Group, Cairo News, One TV, Al Hayat TV și Egypt National Television – Channel One.” și că “vizibilitatea României în presa egipteană confirmă interesul pentru prezența culturală a țării noastre și deschide drumul unui dialog pe termen lung, construit prin cărți, idei și întâlniri reale între oameni.”

Postarea a fost însoțită de mai multe fotografii cu ministrul Andras Demeter și nicio imagine cu standul României, cu cărțile aduse în fața publicului sau cu autorii români.

Deși deschiderea oficială a marcat un eveniment special dedicat operei lui Matei Vișniec și prezentării în premieră a unor traduceri în arabă din scrierile acestuia, publicate de editura Junimea Iași, cu o conferință susținută de Matei Vișniec, despre valoarea universală a literaturii ca punte între culturi, Ministerul Culturii nu a postat nimic nici despre asta.

Singurele imagini cu autorii români au fost arătate de Matei Vișniec pe pagina sa. Dramaturgul a scris:

“Tulburătoare experiența culturală și umană la Salonul International de carte de la Cairo, în Egipt. Principala mea intervenție a avut ca titlu: “Elogiul universalismului – literatura ca punte între culturi”. Într-o lume atât de atomizată este esențial să ne întrebăm dacă mai avem ceva în comun. Mă consider norocos să fiu la Cairo împreună cu scriitori excepționali și cu oameni pasionați. Mulțumesc Editurii Junimea și Simonei Modreanu pentru cartea cu care am putut veni la Cairo, o piesă publicată în romană, franceză si arabă. Institutul Cultural Francez de la Cairo a fost alături de mine la dezbaterea despre universalism și evident am evocat și tema francofoniei. Fără pasiune nu se poate face nimic important, iar în această categorie îmi permit să o includ și pe ambasadoarea României la Cairo, doamna Olivia Todoran.”

Miercuri, Andras Demeter i-a primit pe premierul egiptean și pe ministrul Culturii din Egipt la standul României. Din nou, Ministerul Culturii a publicat doar imagini cu Andras Demeter și niciuna cu standul României.

Ministerul Culturii și Ambasada României în Egipt sunt organizatorii prezenței României la târg.

În program sunt incluse următoarele evenimente

– „Autoare românce: între tradiție și contemporaneitate”, cu Ioana Pârvulescu, Denisa Comănescu și Tatiana Țîbuleac;

– „De la arheologie la ficțiune. Cum prind formă poveștile”, cu Matei Vișniec, Bogdan-Alexandru Stănescu și Cătălin Pavel;

– „Antologii sau volume individuale? Cum pătrunde poezia pe o piață nouă”, discuție urmată de lansarea antologiei duble de poezie contemporană, cu Varujan Vosganian;

– „Generații, voci. Priviri asupra poeziei române contemporane”,  cu participarea Luminiței Amarie, Călin Dănilă, Dan Cristian Iordache, Matei Huțopilă, Florin Dan Prodan și Simona Năstac.

Un accent important al prezenței României în premieră ca Invitat de Onoare la Cairo este pus pe traduceri și dialog editorial, prin lansări de volume românești traduse în limba arabă, inclusiv opere de George Arion, Marin Sorescu, Petre Ispirescu, Ion Creangă și Peter Sragher, precum și prin prezentarea edițiilor trilingve (română-franceză-arabă) publicate de Editura Junimea. Totodată, vor avea loc întâlniri profesionale între editori români și egipteni, inclusiv evenimentul „Cairo Calling – întâlnire profesională cu editorii români”, dedicate dezvoltării cooperării editoriale și traducerilor literare.

Publicul tânăr și familiile sunt invitate la un program consistent de literatură pentru copii, cu lecturi interactive și ateliere susținute de Mihaela Coșescu, Alex Donovici, Cristina Donovici, Cosmin Perța, precum și la prezentări ale celor mai recente traduceri în limba arabă ale volumelor românești pentru copii, desfășurate în spațiul dedicat copiilor din cadrul târgului.

Programul cultural este completat de expoziția foto româno-egipteană „Frumusețea necunoscută a României”, dedicată peisajelor și tradițiilor românești cu fotografii ale Mihaelei Năstase, precum și de reprezentații de muzică și dansuri tradiționale românești, susținute de ansamblul Românașul, pe întreaga durată a târgului. Un moment special îl reprezintă evenimentul „Panait Istrati în Egipt” care va fi susținut de reputatul profesor George Grigore, dedicat scriitorului român profund legat de spațiul mediteranean.

Pe 3 februarie 2026, participarea României se va încheia cu ceremonia oficială de transmitere a ștafetei către țara invitată de onoare în 2027.

Târgul Internațional de Carte de la Cairo este cel mai renumit târg de profil din lumea arabă și din Africa. Se află la a 57 ediție. În 2025, Târgul a înregistrat un număr record de vizitatori : 5,5 milioane.

Citește și:

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Niciun scriitor și nicio carte în postările Ministerului Culturii de la Târgul Internațional de Carte de la Cairo, unde România e Țară Invitată de Onoare. Doar fotografii cu ministrul Culturii au fost publicate de minister appeared first on Cultura la dubă.

Pe 22 ianuarie, maghiarii sărbătoresc Ziua Culturii Maghiare. Data reprezintă publicarea poeziei „Hymnus” de Kölcsey Ferenc (1823), ale cărei versuri stau la baza imnului național al Ungariei. Cu această ocazia, ministrul Culturii, Andras Demeter, a publicat azi un mesaj pe pagina oficială de facebook a Ministerului Culturii.

“Ziua Culturii Maghiare e mai mult decât o sărbătoare. Este ocazia reafirmării convingerii că ceea ce creăm contează. Că limba în care visăm este, totodată, făuritoare a viitorului. Cultura maghiară din Transilvania nu este un fenomen periferic. Este epicentru al gândirii, al valorii, al calității umane. În această zi lǎsǎm nostalgia şi vorbim despre prezent și despre responsabilitatea pe care o incumbă creionarea viitorului.”, a spus Andras Demeter.

Iată mesajul său integral:

“Cultura nu este o costumație de sărbătoare. E ceva ce ar trebui purtat zilnic, nu doar o în cele marcate cu roșu în calendar. Cultura este respirație. Gândire. Ținută interioară. Este acea busolă lăuntrică care arată calea chiar și atunci când toate hărțile rămân albe. Cultura pentru maghiarii din România este, deopotrivă, moștenire și prezent. Trăiește în propoziții rostite, în adevăruri spuse pe scenă, în întrebări ascunse între paginile cărților, în cântece populare care au supraviețuit imperiilor și regimurilor și în comunități care nu au lăsat tăcerea să învingă.

Pentru comunitatea maghiară din România, cultura a fost întotdeauna mai mult decât artă. A fost și este, simultan: identitate, reziliență, dialog și punte. Aici cuvântul are nu doar însemnătate ci şi forță portantă. Cântecul se aude si produce conexiuni. Narațiunea poate genera nostalgie dar, în același timp, responsabilizează. Un cuvânt, o singură propoziție poate schimba traiectoria unei seri. Am învățat asta pe scenă. În căutarea echilibrului, a propriului traseu, am înțeles că, prin cultură. poate fi rezilientă o întreagă comunitate. De aceea, Ziua Culturii Maghiare, e mai mult decât o sărbătoare. Este ocazia reafirmării convingerii că ceea ce creăm contează. Că limba în care visăm este, totodată, făuritoare a viitorului. Cultura maghiară din Transilvania nu este un fenomen periferic. Este epicentru al gândirii, al valorii, al calității umane. În această zi lǎsǎm nostalgia şi vorbim despre prezent și despre responsabilitatea pe care o incumbă creionarea viitorului.

Pentru că în absența culturii nu există comunitate. Și pentru că în absența comunităților nu există viitor.”

Andras Demeter a povestit pentru Cultura la dubă, într-un interviu din octombrie 2025, traseul său politic. Este unul dintre membrii fondatori ai UDMR. În trecut, acesta a fost acuzat că în 1990, pe când era student la Târgu Mureș, ar fi călcat în picioare și ar fi dat foc steagului României, fapte care ar fi dus atunci la reținerea lui de către poliție. Ministrul Culturii a negat acuzațiile în repetate rânduri.

“De ce ați vrut să intrați în politică?

N-am vrut să intru în politică, nici n-am intrat în politică. Am fost la locul potrivit în momentul nepotrivit sau invers, cum vreți să o luați. În decembrie 1989, la un mic cerc de literatură în Târgu Mureș, unde eram student în anul 2, noi, cu câțiva profesori, ne-am apucat și am făcut UDMR-ul. Am fost fondatorii UDMR-ului. Sunt membru fondator UDMR și unul dintre primii vicepreședinți pe probleme de cultură, că eram student la teatru, cel mai tânăr fiind.

Eram vicepreședinte pe județul Mureș al UDMR-ului din decembrie 1989. În momentul în care am intrat pe portalul radioului public, ca președinte director general, mi-am suspendat statutul de membru UDMR.

De la radio am trecut la TVR, am avut statut de producător TV, și nici până astăzi nu mi-am reactivat calitatea de membru cotizant al UDMR, dar trecutul și apartenența nu le neg. (…)

Dacă vreți, puteți să mă întrebați și de steag.

Este adevărat că ați dat foc steagului României?

Nu. Mai multă lume a verificat și nu există niciun fel de constatare, un raport, un referat, o condamnare sau ceva. Este o născocire a unei minți bolnăvicioase, dar făcută cu talent. A pus această amprentă pe fruntea mea când eram încă director la Timișoara.

Știți cine este această persoană?

Da, Ioan Ieremia, fost director al Teatrului Național din Târgu Mureș, pentru simplul fapt că nu am vrut să-i angajez fiul ca regizor la mine la teatru.

Am spus: am post de regizor vacant, dar stagiunea mea e plină, e o singură sală, e ocupat totul, nu am ce să-i dau de lucru. La care mi-a zis: dar nici nu-ți cer să-i dai de lucru, doar să-l plătești. Și am zis: “iertați-mă, sunt prea tânăr să fac astfel de aranjamente.” Aveam 25 de ani atunci, 24 când am luat concursul. Ne-am luat rămas bun și de atunci a început și m-a urmărit toată viața. El a dat în presă acest zvon.”

Interviul integral poate fi citit AICI.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post “Cultura maghiară din Transilvania este epicentru al gândirii, al valorii, al calității umane. Limba în care visăm este făuritoare a viitorului.” – mesajul ministrului Andras Demeter de Ziua Culturii Maghiare appeared first on Cultura la dubă.

Smiley este genul de artist și de om iubit atât de copii și de adolescenți, cât și de tineri, părinți și bunici. Pe Smiley îl place probabil toată lumea dintr-o familie tipic românească.

Indiferent de genul muzicii sale, imaginea lui a fost tot timpul una de băiat bun, neimplicat în scandaluri, genul de băiat care merge să le facă zilele mai frumoase copiilor internați pe secțiile de oncopediatrie din țară, fără să posteze apoi pe internet.

Și, cel mai relevant pentru cazul nostru, Smiley are atât de mulți bani încât nu ar avea nevoie să fie plătit ca să spună că are cunoscuți bolnavi de Covid 19.

După ziua în care Andreea Esca a mărturisit experiența sa ca bolnav de Covid și agresivitatea oamenilor s-a revărsat în online asupra ei, fiind acuzată fie că minte, fie că fost plătită să spună că a avut Covid 19, Smiley a simțit nevoia să ia atitudine.

Nu e nevoie să o cunoști pe Andreea Esca să îți dai seama că ceea ce a arătat a fost pură emoție și sinceritate, e nevoie doar să ai rațiune și empatie, atribute care lipsesc unor oameni.

Smiley a transmis pe pagina sa de facebook un mesaj celor peste 3 milioane de followeri, prin care a întărit ideea că Andreea Esca e sinceră și că virusul chiar există și e periculos. A făcut apel la conștiința oamenilor și i-a rugat să nu îl blameze fiindcă se exprimă.

“Vă rog să aveți grijă de voi cu responsabilitatea celor care știți că de sănătatea voastră depinde sănătatea tuturor. Aș vrea să vă mai rog să nu mă puneți la zid pentru că am exprimat o îngrijorare!”

Smiley

Însă valul de oameni care militează tot mai mult pentru ideea că unii sunt plătiți să spună că au Covid 19 s-a revărsat chiar și asupra lui Smiley.

Acesta a primit mii de comentarii, printre care, spune el, am fost “înjurat, batjocorit, acuzat, luat la mișto, doar pentru că am îndemnat Oamenii să aibă grijă de ei?”

“Nu ar putea cineva să-mi ofere bani ca să scriu că am o cunoștință bolnavă de Covid. Niciodată. Nu în realitatea mea. Știu mai mulți oameni bolnavi de Covid, Oameni obișnuiti. Tineri. Nu sunt plătiți… Boala asta există și nu e doar la televizor. Daca vreți să o căutați, o găsiți în spitale sau în aglomerații.”

Smiley

Artistul spune că a fost nevoit să șteargă zeci de comentarii lipsite de orice formă de respect. Și, după această experiență, s-a resemnat. A decis să nu mai vorbească despre acest subiect, considerând că “cea mai grea boală pentru noi toți este răutatea.”

Deși comportamentul agresiv al oamenilor în online este greu de înțeles, fiindcă nu putem accepta ca răutatea să se nască de niciunde, fără ca cineva să le fi greșit cu ceva, ieri, sociologul Darie Cristea ne-a dat explicații clare și logice.

În spatele comentariilor pline de agresivitate stau propriile frustrări ale oamenilor. Fie că vorbim despre lipsa de atenție, de afecțiune, de bani, oamenii găsesc în mediul virtual ocazia de a își revărsa furia acumulată de-a lungul timpului.

Oamenii care îl înjură pe Smiley nu au o problemă cu Smiley, ci cu propria lor viață. În lipsa unor lucruri creative asupra cărora să își canalizeze energia, în lipsa unor relații inter-umane sănătoase în viețile lor, oamenii ajung să disprețuiască tot ceea ce ei nu au. Aici se adaugă, prin contrast, și fericirea pe care o promovează vedetele și influencerii în online.

Acești oameni sunt greu de schimbat. Dar ce s-ar întâmpla dacă mai multe persoane publice populare precum Smiley ar lua atitudine, la fel ca el? Ce s-ar întâmpla dacă toți ar milita pentru responsabilitate în contextul pandemiei?

Poate că ar obosi și cei care postează comentarii pline de ură. Poate nu le-ar mai face față tuturor celor care scriu că virusul chiar există. Și poate ar începe să creadă și ei.

Asta dacă nu cumva, între timp, boala îi va fi atins chiar și pe cei care nu cred. Și atunci nu doar că nu le va fi dat nimeni bani să spună că sunt bolnavi, ci se vor lovi din plin de lipsa de bani din spitale sau de lipsa de bani când vor avea nevoie să se testeze la privat, fiindcă statul român e incapabil să o facă.

The post “Cum te-ai simți să urezi sănătate și să fii înjurat înapoi?” Cazul Smiley – când ura din online îl atinge și pe unul dintre cei mai populari artiști români appeared first on Cultura la dubă.