Pe 18 februarie va avea cea de-a doua ediție a competiției de pictură live Art Battle, iar un call pentru artiștii din toată țara care vor să își pună creativitatea la încercare este deschis online până pe 10 februarie AICI.

Cu un concept inspirat din rap battles, o formă de artă stradală ce constă într-o confruntare între doi sau mai mulți rapperi, care își demonstrează în fața unui juriu și a publicului agilitatea lirică, inteligența și prezența scenică printr-un duel verbal, Art Battle și-a propus încă de la prima ediție (New York, 2001) să promoveze ideea competiției de artă live.

Conceptul de art battle a ajuns la 2.000 de ediții în 20 de țări. Pe lângă spectacolul concursului de pictură live structurat în trei runde, în care cei 12 artiști selectați, având la dispoziție doar câte 20 de minute per rundă, dau tot ce au mai bun pentru a crea opere originale chiar sub ochii publicului, privitorii au acces direct la procesul de creație.

Publicul devine juriu, participanții prezenți având ocazia de a decide câștigătorul prin vot online, în sesiunile de după fiecare rundă de live painting.

Call-ul online este deschis artiștilor din România cu vârsta de peste 16 ani, până pe 10 februarie 2024 la ora 23:59. Doar artiștii selectați vor putea participa la competiție, iar materialele necesare sunt puse la dispoziție de către organizatori. Publicul va putea cumpăra prin licitație lucrările realizate în cadrul competiției, licitația având loc pe site-ul artbattle.com.

Biletele pentru public pot fi achiziționate AICI.

The post Art Battle Bucharest, competiție de pictură live, are loc pe 18 februarie la Palatul Bragadiru appeared first on Cultura la dubă.

Evenimentul cuprinde anul acesta peste 80 de galerii și spații alternative din 12 orașe din țară: București, Alba Iulia, Arad, Brașov, Cluj, Craiova, Iași, Reșița, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Timișoara și Târgu Mureș.

Potrivit Asociației Ephemair, inițiatorul proiectului, ediția actuală are loc doar datorită implicării comunității creative și a mediului privat, fără niciun fel de susținere financiară din partea autorităților locale sau de la Ministerul Culturii.

Suzana Dan, președintele asociațiatiei, a explicat pentru Cultura la dubă cum s-a ajuns în această situație, în ciuda notorietății evenimentului și a impactului său în comunitate.

“Vina este de ambele părți. Și a noastră, a operatorilor culturali, și a autorităților. Cel puțin în cazul evenimentelor care au un istoric consistent și care sunt deja menționate ca evenimente de importanță strategică pentru viața culturală a unui oraș sau la nivel național, cred că ar trebui să fie luate altfel în discuție în momentul în care se alocă finanțări din partea autorităților.

Când spun a noastră, a operatorilor culturali mă refer la faptul că sentimentul de nesiguranță în fața birocrației și a procedurilor realmente disperă și cele mai organizate minți, iar această neputință, în loc să ne unească pentru a schimba ceva, ne-a înghesuit pe fiecare dintre noi în colțul lui, unde am găsit mici soluții de supraviețuire și ușițe pe unde ni s-a facilitat accesul în marile birouri decizionale.

Dacă ne-am lupta împreună pentru drepturile noastre, cu siguranță că lucrurile ar sta altfel în cultură.”, a declarat Suzana Dan.

Aceasta a povestit că pentru proiectele culturale majore, cu un istoric bogat, nu există o formulă de finanțare pe termen lung, iar aplicarea anuală la AFCN sau încercarea de a convinge în fiecare an Ministerul Culturii că evenimentul merită finanțat, au devenit umilitoare.

“Noi nu putem să mai aplicăm. Mi se pare o chestie de etică să nu aplici în același timp cu un operator cultural care depune pentru prima dată un proiect la AFCN, când tu ai un proiect de peste 10 ani.

Anul trecut am avut o mare frustrare, aplicând la AFCN, la secțiunea pentru proiecte cu continuitate și neprimind finanțare. Asta ne poate demotiva foarte mult, te gândești că poate nu mai are nimeni nevoie de evenimentul ăsta, dar, de fapt, anul acesta se va întâmpla pentru că am fost întrebați de atât de multă lume când se întâmplă, încât am zis ok, îl facem, dar vom avea nevoie de suportul vostru, al comunității.

Și da, nu vreau să mai aplic, să mă mai duc cu traista către niciun fel de autoritate pentru că nu este corect așa. Este epuizant să faci asta, imaginați-vă ce înseamnă să faci asta de 16 ani.

Treaba autorităților este nu doar să scrie o strategie și să dea o bifă că au făcut o strategie care sună foarte bine în scris, ci chiar să o implementeze.

Noi avem o tonă de strategii culturale care nu sunt implementate.

Nici măcar la Timișoara, care e cu trenul în gară. Știm ce presupune în cadrul unei Capitale Culturale un astfel de demers, dezvoltarea unor chestiuni care nu presupun doar zona culturală, ci infrastructura orașului. Totul se face last minute și în urma unui an de evenimente cu fast, pe care se cheltuiesc sume foarte mari, comunitatea locală nu rămâne cu absolut nimic.

Asta este exact din cauza faptului că aceste strategii sunt scrise din pix, dar nu sunt implementate niciodată în mod responsabil.” – Suzana Dan

Galeriile și ceilalți participanți își plătesc din propriile bugete organizarea acestor seri de eveniment, intrarea pentru public fiind liberă.

Anul acesta, mai mulți artiști din București își vor deschide atelierele pentru vizitare în cadrul Nopții Albe a Galeriilor.

“Am muncit toată vară, am câștigat niște bani pe care îi bag în eveniment. Dar, oricum, nu e vorba de o cheltuială care să îmi aparțină doar mie. Le sunt recunoscătoare tuturor participanților pentru această ediție, ei și-au dorit-o și au spus că vor să se implice.

Fără implicarea comunității și a participanților nu s-ar fi întâmplat ediția asta.

În pandemie le-am transmis autorităților că dacă mai vor să facem evenimente, dacă ne pot da măcar 100 de euro pentru măști și dezinfectanți, ar fi bine. Și nici pe aia nu au făcut-o.

Nu s-a mai întâmplat nimic cu schema de ajutor promisă. De fapt, ce a făcut Culturadata.ro cu acel registru a fost ușor pervers. Ne-au condiționat să ne înscriem în platforma lor ca să beneficiem de acel ajutor, când, de fapt, ei și-au făcut un recensământ al asociațiilor și asta a fost tot.”, a completat Suzana Dan.

Detalii despre programul NAG2022 găsiți pe www.noapteagaleriilor.ro, pagina de Facebook sau Instagram.

The post Noaptea Albă a Galeriilor începe azi în 12 orașe din țară, fără niciun sprijin financiar din partea autorităților appeared first on Cultura la dubă.

Șapte artiști care creează în București își vor deschide atelierele de lucru vizitatorilor, în cadrul unui circuit în Piața Amzei. Printre aceștia se numără Roman Tolici, Elena și Marcel Scutaru sau Nicolae Comănescu.

Evenimentul se numește La pas prin atelierele UAP din Piața Amzei , este o inițiativă a Asociației Nucleu 0000 și vizează familiarizarea publicului larg cu spațiile de creație din centrul Bucureștiului.

În perioada 22-23 octombrie, alți artiști își vor așteapta vizitatorii în atelierele lor din strada Șelari 13. Programul este deschis prin două vernisaje, care vor avea loc pe 30 septembrie, de la ora 19.00, în clădirea de ateliere UAP din Strada Biserica Amzei 7-9 și la Atelier 35.

Presărate prin centrul Bucureștiului, clădirile Uniunii Artiștilor Plastici din România adăpostesc zeci de ateliere, folosite ca centre de creație de artiști de diverse vârste, interesați de limbaje sau practici artistice diferite. Unii faimoși, alții la început de drum.

Ascunse în clădiri de patrimoniu, cel mai adesea în zone istorice ale orașului, atelierele sunt rareori accesibile publicului larg și, cel mai adesea, rămân închise chiar și pentru specialiști sau pentru comunitatea artistică.

Atelierele artiștilor Beniamin Popescu, Elena și Marcel Scutaru, Roman Tolici, Nicolae Comănescu, Mihai Coltofean și Flavia Lupu se deschid publicului larg pentru prima oară. Fiecare dintre aceste spații formale relevă un univers self-made, al întrebărilor, al rutinelor, al căutărilor care definesc, în cele din urmă, dezvoltarea unui artist.

„Am pictat în mansarde cu pisici pe Batiștei. Aveam o mansardă cât un Duster, deschideai ușa din pat, Tanti Paulina – care avea 35 de pisici – mi-a spus că am talent.

Am pictat într-un subsol cu pisici pe Știrbey, am pictat pe Căderea Bastiliei, pen’că un prieten avea cheia de la atelierul lui X și-mi descuia noaptea să lucrez acolo.

Am folosit Turnul Măcelarilor din Târgu Mureș, Green Hours, Sala Dalles, am spart ușa unei săli de meditații din căminul facultății și am lucrat acolo încuiați pe dinăuntru, evident mai mult noaptea, am închiriat un spațiu comun pe Vespasian, Gara de Nord, deasupra unui atelier de copt și împachetat semințe cu sare de floarea soarelui, mirosea de leșinai de dimineață până seara”, a povestit Nicolae Comănescu.

„Atelierul este un spaţiu în care se naște o lume a ta, care corespunde pe undeva cu lumea ta interioară, se poate observa o anume amprentă personală, aduni în jur lucruri care să vibreze în ochii tăi şi să te încarce cu acele emoții necesare dezvoltării unei serii de lucrări” – Elena Scutaru.

Programul de vizitare, pe Str Biserica Amzei 7-9, 2 și 3 octombrie, arată astfel:

• Beniamin Popescu: sâmbătă și duminică, 2-3 octombrie, între orele 12.00-18.00
• Roman Tolici: sâmbătă, 2 octombrie, între orele 14.00-17.00
• Nicolae Comănescu: duminică, 3 octombrie, între orele: 14.00-18.00
• Elena și Marcel Scutaru: duminică, 3 octombrie, între orele 13.00-15.00
• Flavia Lupu: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-17.00
• Mihai Coltofean: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-18.00

Despre artiști

Beniamin Popescu, artist vizual și absolvent al secției de Pictură din cadrul Universității de Arte din București. Lucrările recente ale lui Beniamin Popescu evocă ruinele urbane care sunt relegate în picturile sale obiectuale, aducând în centrul atenției rolul pe care îl joacă progresul rapid în orașe și straturile lor arhitecturale.

O ruină nu este doar obiectul în sine, ci istoria sa completă de la construcție la deconstrucție. Interesul lui Beniamin pentru ele provine, de asemenea, din propriile investigații cu privire la materialele utilizate adesea pe șantierele de construcții, cu care a lucrat mereu, începând ulterior să încorporeze resturile acestora, componente și substanțe în pictura sa abstractă.

Hărțile și arhitectura urbană sunt prezentate nu numai în cele mai noi lucrări ale sale pe pânză, ci și în obiectele sale sculpturale care seamănă cu structuri de construcții din metal și beton armat.

Roman Tolici este asociat cu un realism fotografic infuzat de poezie și un simț suprarealist al existenței cotidiene. Picturile sale par a fi detalii ale unei povești monumentale legate de întrebările și anxietățile generale ale omului. Această forță narativă transformă subiecte recurente în capitole fără sfârșit, iar reflecțiile vieții de zi cu zi în proiecții despre timp, memorie și urme surprinse de percepția tandra a artistului.

Nicolae Comănescu. „Considerat unul dintre cei mai prolifici artiști contemporani din România, Nicolae Comănescu (n. 14 noiembrie 1968) s-a afirmat în climatul artistic post-decembrist alături de grupul Rostopasca (Dumitru Gorzo, Alina Pențac, Angela Bontaș, Alina Buga, Florin Tudor și Mona Vatamanu), iar ulterior, individual, printr-un program plastic marcat de diversitate materială și tehnică. Comănescu a absolvit Academia de Arte din București în 1998, la clasa profesorului Ion Sălișteanu.

Opera sa este una endemică Bucureștiului, integrând însăși materia orașului în planul picturilor. Lucrările sale reproduc cadența aglomerărilor urbane, a forțelor politice iconoclastice și a imploziei informatice necontenite”. (Mihai Zgondoiu)

Flavia Lupu trăiește și lucrează în București, și este artist vizual, cadru didactic la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Doctor în arte, cu o teză ce are ca subiect corpul uman în arta contemporană analizat prin prisma relaţiei dintre imagine şi politică, lucrează în medii diverse: pictură, fotografie, instalație, performance.

A participat la expoziţii de grup, workshop-uri, conferinţe în ţară şi în Europa (Austria, Belgia, Italia, Ungaria), şi a realizat mai multe proiecte personale care au avut ca subiecte apartenenţa socio-culturală, stereotipurile de gen, relaţia dintre spaţiul public şi spaţiul privat, identitate culturală și investigarea structurală a creativității.

Mihai Coltofean (n. 1990), absolvent al Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza din București și al Facultății Naționale de Arte din București la secțiile Pedagogia Artei și Pictură. În prezent este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură.

Își împarte timpul între atelierul din Piața Amzei, unde pictează și la liceul de arhitectură “I.N. Socolescu” unde predă studiul formelor în desen. În lucrările sale nu dorește să ilustreze un concept cu fir narativ sau temporal, ci mai degrabă forța imaginii, caracterul  său afectiv și exprimarea realităților interumane și a stărilor psihologice ale individului.

„Elena Scutaru și Marcel Scutaru – doi artiști sculptori, aflați la vârsta deplinei maturități. De mai bine de un sfert de veac, împart un destin artistic comun având fiecare traseul său clar definit. Discursurile lor se animă și se potențează reciproc. Ce-i unește? Aderența la figurativ și motivele din repertoriul antichității târzii, cărora le găsesc rezolvări insolite…” (Mădălina Mirea) Elena Scutaru împarte atelierul cu șotul ei, sculptorul Marcel Scutaru.

The post Mai mulți artiști își deschid atelierele din București publicului, pe 2 și 3 octombrie appeared first on Cultura la dubă.