Pe listă se regăsesc și două nume legendare ale Berliner Philharmoniker – Guy Braunstein, fost concertmaistru și Götz Teutsch, fost solo-violoncelist.

Inițiatorii sunt dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu”, Gabriel Bebeșelea, istoricul Eugen Ciurtin și scriitorul Radu Vancu.

Aceștia cer mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte de tezaur ce au aparținut marelui compozitor român în spații corespunzătoare.

“Puține culturi își permit să-și trateze geniile cu ireverența, nepăsarea și disprețul cu care este tratat Enescu” – spun oamenii de cultură.

O investigație Cultura la dubă publicată săptămână trecută, completată ulterior de dezvăluiri publice ale unei angajate a muzeului, au arătat că bunurile de patrimoniu sunt depozitate de 4 ani și jumătate în containere ținute în aer liber, că iarna aceasta în ele a pătruns apa și că ele nu ar respecta normele prevăzute de lege.

Scrisoarea poate fi semnată AICI.

Deși imaginile publicate de conservatoarea muzeului arată inclusiv biroul lui George Enescu, bun de tezaur, avariat în 2025 – potrivit spuselor sale, ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat într-un comunicat de presă transmis sâmbătă că, în urma unei vizite la muzeu, a constat că toate bunurile de patrimoniu sunt în siguranță –  “M-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee sau în arhive ori fonoteci, ar fi păstrate cu aceeași grijă.” – Acesta a fost contrazis și de o fotografie care arată umiditate de peste 90 în ianuarie 2026 – valoare care nu respectă normele minime impuse de lege.

Declarația a fost criticată ulterior de profesioniști din comunitatea muzeală. “Este greu de digerat modul cum arunci în aer legitimitatea profesională a unei întregi comunități, cunoașterea de bază, elementară a ce înseamnă muzeu, conservare, microclimat de de păstrare a unor bunuri de patrimoniu.” – a scris Dragoș Neamu, organizatorul Nopții Muzeelor în România.

Mai jos textul integral al scrisorii.

Scrisoare publică pentru protejarea manuscriselor

lui George Enescu

“Stimate domnule Președinte al României, Nicușor Dan

Stimate domnule Prim-Ministru, Ilie Bolojan

Stimate domnule Ministru al Culturii, András Demeter

Puține culturi au avut șansa unui muzician genial precum George Enescu. Yehudi Menuhin îl socotea „cea mai extraordinară ființă umană, cel mai mare muzician și cea mai formatoare experiență pe care am trăit-o vreodată”. Iar Menuhin chiar a întâlnit toată muzica relevantă a planetei din secolul 20. La rândul lui, Pablo Casals îl considera pur și simplu „cel mai mare fenomen muzical după Mozart”.

Și mai puține culturi își permit să-și trateze geniile cu ireverența, nepăsarea și disprețul cu care este tratat Enescu – așa cum rezultă din informațiile prezentate în investigația realizată de Cultura la dubă.

Apreciem îngrijorarea Ministerului Culturii, care a dispus o anchetă privitoare la modul în care sunt protejate manuscrisele lui George Enescu de către Muzeul Național „George Enescu”. Adică la modul în care e protejat un tezaur oficial al României de către o instituție a României.

Însă, în timp ce ancheta ministerială se va desfășura, manuscrisele Enescu vor continua să se degradeze, atâta vreme cât sunt păstrate în containere în aer liber, la temperaturi extreme, fără nici o formă de control al umidității. Ele au acumulat o vechime de un secol. Sunt fragile și vulnerabile la toate aceste diferențe de temperatură, de umiditate, de luminozitate, în care sunt păstrate deja de aproape 5 ani – ceea ce, cu mare probabilitate, a început să le altereze.  

La fel de importante sunt și celelalte obiecte personale care au aparținut marelui compozitor, la rândul lor bunuri clasate în tezaur. Nici ele nu trebuie să rămână în aceste containere.

Prin urmare, vă solicităm ca, în virtutea autorității dumneavoastră cumulate și a grijii pentru manuscrisele și obiectele patrimoniale ale acestui artist genial, să identificați în regim de urgență procedurile necesare pentru realizarea următoarelor măsuri esențiale pentru salvarea patrimoniului Enescu:

1. Mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte din aceste containere improprii în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu.

2. Constituirea unei echipe de muzicologi români și străini, cu o expertiză și relevanță de asemenea demne de statura lui Enescu, al căror acces la aceste manuscrise să fie asigurat – astfel încât să poată verifica starea lor reală, pagină cu pagină.

3. Verificarea digitalizării integrale a acestor manuscrise – astfel încât cel puțin copia lor să existe, în cazul unui eventual dezastru ulterior.

De asemenea, vă rugăm ca, tot în virtutea autorității dumneavoastră cumulate, venite direct din vârful statului, să vă asigurați că acest control ministerial nu va admite nici o încercare de mușamalizare.

Avem încredere că veți dispune aceste măsuri – în absența cărora statul român se va dovedi, până la capăt, complet nedemn de Enescu.

Vă mulțumim,

Inițiatori

Gabriel Bebeșelea, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”,

director artistic al Musica Ricercata

Eugen Ciurtin, director al Institutului de Istorie a Religiilor, Academia Română,

coordonator Sonotheism: Religion in Enescu – https://enescueliade.com/

Radu Vancu, scriitor și profesor universitar

Semnatari

1. Vladimir Jurowski – director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu
2. Lawrence Foster, dirijor, fost director artistic al Festivalului George Enescu
3. Norman Manea, scriitor
4. Andrei Pleșu, filosof
5. Mircea Cărtărescu, scriitor
6. Victor Rebengiuc, actor
7. Andrei Șerban, regizor
8. Anca Vasiliu, cercetătoare și profesoară de istoria filosofiei, Sorbonne Université
9. Ștefan Câlția, pictor
10. Ana Blandiana, poetă
11. Ioana Bentoiu, soprană
12. Ada Solomon, Președintă a Consiliului de Administrație al Academiei Europene de Film
13. Guy Braunstein, fost concertmaistru al Berliner Philharmoniker
14. Götz Teutsch, fost solo-violoncelist la Berliner Philharmoniker
15. Alexandra Dariescu, pianistă concertistă, profesoară la Guildhall School of Music and Drama, Londra
16. Andrei Ioniță, violoncelist, profesor la Facultatea de Muzică din Köln
17. Remus Azoiței, violonist, profesor la Royal Academy of Music, Londra
18. Daniel Ciobanu, pianist
19. Antonio Grosu – dirijor European Academic Orchestra / Choeur de Chambre de Luxembourg
20. Mihai Constantinescu, manager muzical
21. Andrei Cornea, scriitor, traducător, profesor universitar
22. Cristi Puiu, regizor
23. Marta Petreu, scriitoare și profesoară universitară
24. Oana Pellea, actriță
25. Radu Filipescu, inginer
26. Matei Vișniec, scriitor
27. Gabriela Adameșteanu, scriitoare
28. Radu Jude, regizor
29. Magda Cârneci, scriitoare
30. Ruxandra Cesereanu, scriitoare, președintă a PEN România
31. Dan Perjovschi, artist
32. Lia Perjovschi, artist
33. Mircea Cantor, artist
34. Corneliu Porumboiu, regizor
35. Alexander Nanau, regizor
36. Radu Afrim, regizor
37. Dana Ciocârlie, pianistă concertistă
38. Florian Mitrea, pianist, profesor la Royal Academy of Music, Londra
39. Raluca Știrbăț, pianistă
40. Daria Tudor, pianistă, profesoară la Universitatea de Arte Berlin și Academia Barenboim-Said
41. Sabina Ulubeanu, lector universitar dr., compozitoare
42. Carmen Maria Cârneci, compozitoare
43. Cristian Lolea, compozitor
44. Vasile Șirli, compozitor
45. Adriana Șirli, muzicolog
46. Dragoș Buhagiar, scenograf și profesor universitar
47. Oana Marinescu, consultantă comunicare strategică
48. Ștefan Diaconu, editor, manager editura Musica Coloris
49. Alexandra Badea, regizoare și scriitoare
50. Tatiana Țîbuleac, scriitoare
51. Gigi Căciuleanu, coregraf, dansator, poet
52. Radu Paraschivescu, scriitor și traducător
53. Gianina Cărbunariu, regizoare
54. Nae Caranfil, regizor
55. Alexandru Solomon, regizor
56. Vlad Ivanov, actor
57. Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și editor
58. Marius Manole, actor
59. Ofelia Popii, actriță
60. Bruno Mazzoni, traducător
61. Mihaela Miroiu, scriitoare, profesoară universitară, membră a Academia Europaea
62. Adrian Miroiu, filozof, profesor universitar, membru al Academiei Române
63. Emil Hurezeanu, diplomat, scriitor, publicist, editorialist
64. Paula Erizanu, scriitoare, jurnalistă
65. Ion Vartic, scriitor și profesor universitar
66. Cătălin Sava, muzicolog
67. Mihai Cojocaru, muzicolog
68. Bogdan Mureșanu, regizor
69. Vlad Alexandrescu, profesor universitar, președinte al Grupului pentru Dialog Social, fost ministru al Culturii
70. Corina Șuteu, manager cultural, fost ministru al Culturii
71. Dorin Crețu, pictor
72. Livia Câlția, arhitect
73. Claudiu Komartin, poet
74. Simona Goșu, scriitoare
75. Botond Nagy, regizor
76. Bogdan Crețu, istoric și critic literar, scriitor
77. Doris Mironescu, istoric și critic literar
78. Marin Mălaicu-Hondrari, scriitor și traducător
79. Katia Pascariu, actriță
80. Dan Coman, scriitor
81. Ioana Nicolaie, scriitoare
82. Teodora Coman, scriitoare
83. Mihai Călin, actor
84. Adriana Babeți, scriitoare și profesoară universitară
85. Mihaela Michailov, dramaturgă și conferențiară universitară
86. Iulian Tănase, scriitor
87. Corin Braga, scriitor, profesor universitar
88. Alex Călin, actor
89. Oana Boca Stănescu, manager cultural & consultant în comunicare
90. Alex Goldiș, critic literar și conferențiar universitar
91. Andreea Apostu, cercetător științific
92. István Téglás, actor
93. Luminița Corneanu, scriitoare
94. Andrei Măjeri, regizor
95. Andrei Terian, critic literar și profesor universitar
96. Matei Câlția, galerist
97. Bogdan Tătaru-Cazaban, preot și cercetător în istoria religiilor
98. Daniel Șandru, profesor universitar, politolog
99. Mădălina Lascu, bibliograf
100. Dorin Dobrincu, istoric
101. Monica Joița, diplomat, Ministerul Afacerilor Externe
102. Ștefan Baghiu, scriitor și lector universitar
103. Mihai Demetriade, istoric
104. Gelu Duminică, sociolog
105. Cristian Vasile, istoric
106. Raluca Nagy, scriitoare
107. Bogdan Simion, muzician
108. Teodora Dumitru, cercetătoare, istoric literar
109. Dragoș Neamu, manager cultural, fondator al Rețelei Naționale a Muzeelor din România“

Scrisoarea poate fi semnată AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post 100 de personalități ale culturii semnează o scrisoare publică în care cer președintelui, premierului și ministrului Culturii “mutarea manuscriselor din containere în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu” appeared first on Cultura la dubă.

La protestul din această seară, organizat în Piața Universității, mai mulți artiști importanți au vorbit în fața tinerilor care scandează de aproape două săptămâni încoace: “Libertate”, în contextul alegerilor prezidențiale și al candidaturii lui Călin Georgescu, declarat simpatizant al lui Vladimir Putin, al mareșalului Ion Antonescu, care a coordonat holocaustul din România sau al legionarului Corneliu Zelea Codreanu.

Poeta Ana Blandiana, actorii Oana Pellea și Victori Rebengiuc au susținut discursuri emoționante. Cu lacrimi în ochi, Oana Pellea a îndemnat oamenii să aleagă calea europeană, “nu cizma rusească”.

Aproximativ 3500 de oameni au fost prezenți.

“Acum 30 și ceva de ani eram aici, tânără ca majoritatea dintre dumneavoastră și strigam tot Libertate!
Sunt aici pentru străbunicii mei, care au fost închiși de un regim comunist, fără nicio vină.
Cred că merităm să rămânem pe un drum democratic. Cred că ne-am câștigat demult, cu sângele vărsat aici, acest drept. Trebuie să spunem NU Rusiei și DA Europei și NATO. Viitorul acestei țări, în care există oameni minunați și pe care o iubesc și o să mor iubind-o, merită o altă soartă!”, a spus Oana Pellea.

La 91 de ani, Victor Rebengiuc a urcat pe scenă alături de soția sa, actrița Mariana Mihuț, și a dezvăluit că a primit amenințări cu moartea după ce a spus că o votează pe Elena Lasconi.

“Contrar amenințărilor pe care le-am primit, chiar azi o amenințare “cu topoare în cap și voi fi linișat, rămășițele mele sângerânde vor fi călcate de oameni”. Asta mi s-a spus.
Contrar acestor amenințări, duminică o să votez din nou și să dea Dumnezeu să fie definitiv – pe Elena Lasconi.
Vă îndemn să alegeți calea Elena Lasconi, e un ocol mai mic prin Câmpulung decât prin Moscova! Soția mea va vota și ea cu Elena Lasconi, deci are două voturi sigure.”, a spus actorul Victor Rebengiuc.

Ana Blandiana, poeta prezentă la balconul Universității București în timpul mineriadei din primăvara anului 1990, a revenit acum, într-un moment istoric, în fața unei mulțimi adunate în aceeași piață.

“Să se prezinte la vot cele 2-3 milioane care n-au votat nici în primul tur. Duminică va fi, de fapt, un referendum în care trebuie să spun da sau nu. DA este Europa, NU este trecutul din care am ieșit acum 35 de ani.”

Ana Ularu s-a urcat și ea pe scenă și s-a adresat mulțimii:

“Răul mai mare este întunericul. Răul mai mare este întoarcerea la extremism, la frică, la ascuns, la teama de celălalt și la ceea ce ar putea să își facă dacă te toarnă.
Nu votați din lehamite, din trolling sau la mișto. Pentru că nu mai e cale de întoarcere. Odată ce s-a stins lumina, ea nu mai poate fi aprinsă.”

Tudor Chirillă: “Lasă-i pe oameni să fie cum sunt ei, frate, că suntem în 2024. Nu poți să mă forțezi, nu poți să-mi bagi pumnu-n gură! (…) Avem partide corupte? avem. Avem partide extremiste? avem. Dar nu putem să facem metastază din cancer și nu putem să intrăm în comă profundă.”

La eveniment au mai fost prezenți actorii Adrian Văncică, Marius Manole, Ada Galeș, Șerban Pavlu, regizorul Stere Gulea și scriitorul Radu Paraschivescu. În mulțime s-au regăsit și scriitorul Mircea Cărtărescu, alături de soția sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, scriitoarea Simona Goșu și primarul Nicușor Dan.

Românii sunt chemați duminică, 8 decembrie, la turul 2 al alegerilor prezidențiale, pentru a alege între Elena Lasconi și Călin Georgescu.

Articol în curs de actualizare.

Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. 

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

The post Moment istoric: după mai bine de 30 de ani, artiștii s-au adresat mulțimii în Piața Universității. Ana Blandiana, Oana Pellea, Victor Rebengiuc au militat azi pentru democrație appeared first on Cultura la dubă.

Premiul care desemnează cel mai bun spectacol al anului anterior a fost acordat aseară, la Gala Premiilor UNITER, spectacolului “Antologia dispariției”, regizat de Radu Afrim la Teatrul Național “Vasile Alecsandri” Iași.

Același spectacol i-a adus și actriței Mălina Lazăr premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar, pentru rolurile Copil, Fetiță, Ileana, Sabina, Daisy Johnson, Nina copil.

Trofeul pentru cea mai bună regie i-a revenit lui Andrei Măjeri, pentru spectacolul “Cine l-a ucis pe tata”, pus în scenă la Teatrul Metropolis din București.

Cea mai bună actriță în rol principal a fost desemnată Cerasela Iosifescu, pentru rolul Iocasta din “Oedip”, regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra.

Iar cel mai bun actor în rol principal este tânărul Tudor Cucu Dumitrescu, pentru rolul Hedwig din spectacolul „Hedwig and the angry inch”, regia Răzvan Mazilu, Teatrul „Stela Popescu” Bucureşti.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar a fost câștigat de Miklós Bács pentru rolurile Primarul / Secretar al primarului din spectacolul „Rubedeniile”, regia László Bocsárdi, Teatrul Maghiar de Stat Cluj.

Cel mai bun text românesc montat în premieră a fost desemnat „Lumânările dreptăţii” de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén.

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic a revenit proiectului „Vara în care mama a avut ochii verzi”, după romanul omonim de Tatiana Ţibuleac, dramatizarea și adaptarea radiofonică Magda Duțu, regia artistică Diana Mihailopol, Societatea Română de Radiodifuziune.

Trofeul pentru cea mai bună scenografie a fost câștigat de Velica Panduru pentru decorul spectacolului „Nelinişte” de Ivan Vîrîpaev, regia Theodor-Cristian Popescu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Liviu Rebreanu”.

Premiul British Council (premiu găzduit) a fost acordat Asociației Ferentari pentru proiectul PlayHood pentru susținerea incluziunii sociale și încurajarea implicării civice. Premiul a fost ridicat de Ionuț Oprea, coordonatorul proiectului.

Actorii Oana Pellea și Dan Condurache au primit trofeele UNITER pentru întreaga activitate artistică, iar Miruna Runcan a primit premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală. Premiul de Excelență „Ion Caramitru” i-a revenit actorului Valer Dellakeza, cunoscut pentru rolul profetul Ieremia din spectacolul „Bros”, în regia lui Romeo Castellucci.

Premiul „George Banu“ pentru Cel mai bun critic de teatru a fost câștigat de Oltița Cîntec.

Operei Comice pentru Copii, condusă de Felicia Filip, a fost premiată pentru coerența și consistența programelor de educație prin artă a publicului tânăr.

Un alt premiu special a fost acordat Centrului Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița pentru inițierea și realizarea proiectelor teatrale „La câțiva oameni distanță de tine”, spectacol în regia lui Radu Afrim și „Tinerețe fără bătrânețe”, workshop condus de Silviu Purcărete. Premiul a fost ridicat de domnul Gavril Țărmure, manager al centrului.

The post “Antologia dispariției”, regia Radu Afrim, cel mai bun spectacol la Premiile UNITER appeared first on Cultura la dubă.

Festivalul de film “Serile Filmului Românesc”, ediția a 12-a, a început ieri la Iași. Acesta se va desfășura până pe 15 august 2021. Pe lângă filme românești cunoscute, vor fi proiectate filme studențești, dar din program vor face parte și spectacole de teatru.

Ediția de anul acesta este dedicată actorului Amza Pellea, astfel că în memoria acestuia va fi proiectat filmul ,,Atunci i-am condamnat pe toți la moarte”(1972), regia Sergiu Nicolaescu, în care Amza Pellea joacă rolul lui Ipu, nebunul satului.

Proiecția specială va avea loc în ziua de 13 august 2021, ora 18.00 la Cinema Ateneu. După proiecție, actrița Oana Pellea este invitată alături de o parte din distribuția filmului: Cristian Șofron, Ioana Pavelescu, Ileana Popovici.

Evenimentul este completat de o expoziție de fotografie intitulată ,,Nemuritorul Amza Pellea”, care va fi deschisă spre vizitare la Ateneul Național din Iași pe tot parcursul lunii august.

,,Voi avea bucuria şi de a juca spectacolul <<Mă tot duc>>, tot la iniţiativa festivalului. Reîntâlnirea cu publicul ieşean o aşteptam de mult. Este un public pe care îl iubesc şi de care mi-a fost dor. De Iaşi mă leagă foarte multe amintiri, dar cea mai preţioasă este cea când l-am vizitat pentru prima oară. Tata m-a luat cu el într-un turneu la Iaşi şi mi-a prezentat oraşul. Aştept cu nerăbdare reîntâlnirea cu Iaşul”, a mai adăugat Oana Pellea, conform Agerpres.

Oana Pellea și Mihai Gruia Sandu vor juca la Iași, în cadrul festivalului, pe 12 august, ora 20:30 la Cinema Ateneu spectacolul ,,Mă tot duc…”, o adaptare după William Shakespeare, Marc Dore, etc.

Un alt spectacol de teatru prezentat publicului este ,,Caramitru-Mălăele, câte-n lună şi în stele”, cu participarea violoncelistului Adrian Naidin, pe 14 august, de la ora 18,30, la Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri”.

Printre filmele ediției SFR 12 se numără:  ,,Întregalde” (2021), regizor Radu Muntean, ,,Rondul de Noapte” (2021), regizor Iosif Demian, filmul ,,Tata mută munții”, regizor Daniel Sandu, ,,După 40 de zile” (2021), regizor Andrei Gruzsniczki, ,,Trenul Regal” (2020), regizor Andrei Gruzsniczki, ,,Poate mai trăiesc și azi” (2021), regizor Tudor Cristian Jurgiu, ,,Malmkrog” (2019), regizor Cristi Pui, ,,România Sălbatică” (2021), regizori Dan Dinu, Cosmin Dumitrache.

Programul complet poate fi accesat pe site-ul festivalului.

The post A început Festivalul “Serile Filmului Românesc” la Iași appeared first on Cultura la dubă.

Mărțișoarele unicat, în număr de 1.000, sunt create manual de copiii de la Galeria Basil.

Acestea sunt modelate sub forma unor cărămizi și poartă autograful celor care sunt și ctitori ai proiectului: Marian Râlea, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Marius Manole, George Ivașcu, Rodica Mandache, Sanda Manu, Ilona Brezoianu, Tudor Istodor, Vlad Logigan, Maria Miu, Iuliana Vîlsan, Medeea Marinescu, Crina Semciuc, Antoaneta Cojocaru, Mirela Zeta, Corina Moise, Dan Rădulescu, Vlad Zamfirescu, Chris Simion – Mercurian și mulți alții.

Proiectul Teatrului Grivita 53 s-a născut în 2017, din inițiativa regizoarei Chris Simion – Mercurian. Cu banii câștigați din vânzarea casei moștenite de la bunica sa, aceasta a cumpărat terenul de pe Calea Griviței 53, acolo unde va fi construit, după mai bine de 75 de ani, primul teatru independent din România.

Ultimul demers similar i-a aparținut inginerului constructor Liviu Ciulei, care a construit pentru fiul său, regizorul Liviu Ciulei, un teatru privat. Acest lucru se întâmpla în 1946.

Campania de strângere de fonduri are mai multe etape și se va întinde până la finalul anului 2021, atunci când inițiatorii speră să strângă suma necesară construirii teatrului și începerii șantierului.

Prima etapă a campaniei demarează cu ajutorul inițiativei „Vindem mărțișoare. Construim un teatru”. Dacă nu puteți ajunge la MȚR, acestea pot fi achiziționate din orice colț al țării prin precomandă la adresa de e-mail teatru@grivita53.ro.

Marian Râlea – „Grivița 53 – primul teatru construit împreună nu este despre troc. Îmi dai – îți dau. Este despre încredere. Încrederea ca vom construi ceea ce spunem. E un cec în alb pe care îl cerem…riscant dar curajos. Sunt multe argumente pentru care ai putea investi banii de-o cărămidă în altceva. Dar și mai multe argumente pentru care să te alături Griviței 53.”

Maia Morgenstern – „Mortarul cu care legăm cărămizile Grivița 53 este sufletul fiecăruia.”

Oana Pellea – „Povestea noastră nu este despre un imobil, ci despre ceea ce suntem și lăsăm în urmă.”

Marius Manole – „În această poveste toți suntem la fel și demersul ne aparține în mod egal. Cărămidă cu cărămidă, om cu om, construim un teatru de care avem nevoie, un teatru al nostru, al tuturor.”. 

Chris Simion – Mercurian – „Este rândul nostru să lăsăm moștenire generațiilor următoare nu doar un edificiu cultural, ci un exemplu de a fi împreună. Scriem o poveste unică. E primul teatru care se naște astfel. Ne unește spiritul, atitudinea și bucuria de a construi, dorința de a lăsa ceva esențial în urmă. Dacă un om ne-ar da acum toți banii pentru a construi acest teatru, n-ar avea valoarea și energia fiecăruia dintre voi care vă alăturați și deveniți ctitori.”

În paralel cu inițiativa „Vindem mărțișoare. Construim un teatru”, continuă vânzarea cărămizilor ctitor G53.

“Pentru ca această campanie să ne ofere la final teatrul… trebuie să ne strângem 33.000 de ctitori. 1 cărămidă ctitor este 53 Euro și este egalată de 5 cărămizi – mărțișor, un mărțișor este 53 lei. Este singurul mărțișor care nu expiră și singura cărămidă care nu se sparge. Materialul din care este făcută este același cu care sunt făcute visurile noastre. Împreună chiar putem să reușim.” Chris Simion – Mercurian. Le puteți achiziționa de pe site-ul grivița53.ro

Cultura la dubă este partener media al proiectului Grivița 53.

The post Chris Simion, Oana Pellea, Marius Manole sau Maia Morgenstern vând mărțișoare pentru construcția Teatrului Grivița 53 appeared first on Cultura la dubă.

În contextul în care domeniul cultural a fost afectat din temelii de criza provocată de noul Coronavirus, iar în starea de alertă vor fi păstrate măsurile de închidere a teatrelor și de anulare a evenimentelor, actrița Oana Pellea i-a adresat azi o scrisoare deschisă președintelui țării, Klaus Iohannis.

Rugămințile sale vin și pe fondul unor probleme vechi cu care cultura se confruntă în România. Este cel mai slab finanțat domeniu, iar cei care activează în afară instituțiilor publice de cultură nu au nicio plasă de siguranță legală privind statutul lor. În plus, de ani de zile, instituțiile publice se confruntă fie cu bugete infime, fie cu manageri care refuză schimbarea.

Iată scrisoarea Oanei Pellea:

“Scrisoare deschisă către Președintele României, Klaus Iohannis

Domnule Președinte,

Vă scriu din postura unui om care activează în domeniul cultural și înțelge impasul prin care trece nu doar țara, dar și cultura din România. Vă scriu din postura unui om care înțelege impasul artiștilor, al oamenilor de cultură și pentru a vă reaminti că existăm. Știu, nu ați uitat. Ne-ați arătat cât apreciați cultura și știți sigur că aceasta nu trebuie ignorată, cu atât mai mult într-o perioadă în care poate deveni o sursă de speranță.

Știți la fel de bine ca și noi câți oameni, în această perioadă, s-au hrănit cu cultură sau și-au luat speranța din cultură. Știți la fel de bine ca și noi câți oameni au citit cărți, au privit filme, au ascultat muzică sau teatru radiofonic pentru a diminua efectele acestei pandemii, pentru a găsi bucurie în artă. Știți la fel de bine ca și noi câți oameni au găsit bucurie în artă și la cât de greu e să găsești bucurie în orice în vremuri de criză. Știți ca și noi că actul cultural este un act de educație.

Vă scriu ca să ne susțineți. Nu ne dorim să ne întrețineți, dar vă rugăm să găsiți soluții de o manieră în care toți artiștii să poată performa. Să poată performa în folosul oamenilor, dar și pentru a se putea întreține, pentru că însăși existența noastră ca artiști e pusă sub semnul întrebării.

Știți la fel de bine ca și noi, domnule președinte, că arta, înainte de toate, înainte de a fi creație, este emoție, este hrană pentru spirit. Arta este emoție pozitivă. Știți la fel de bine ca și noi câți oameni au plâns de bucurie în contact cu arta și vă adresez rugămintea de a ne susține în demersul nostru de a aduce lacrimile de bucurie în ochii tuturor oamenilor, într-un moment în care toți ne obișnuim, din păcate, să plângem de tristețe sau de deznădejde.

Vă rog să ne susțineți în a salva arta și cultura din România. Avem nevoie de măsuri foarte clare, concepute de oameni care au competență în domeniul cultural, oameni care înțeleg natura artistică și valoarea ei. Avem nevoie de legi clare care să susțină actul cultural. Avem nevoie de o regândire a întregului domeniu artistic. Avem nevoie să reamintim cât mai multor oameni că însăși cultura e o prioritate și nu un domeniu lăsat pe ultimul plan.

Vă scriu, pentru că înțeleg gravitatea situației pe care o traversăm noi ca popor, dar sper, cu ajutorul dumneavoasră, ca domeniul cultural să nu rămână ultimul la care se gândește statul. Asta ar fi în detrimentul tuturor. Vă mulțumesc că ne ascultați și, indiferent de răspunsul dumneavoastră, vă doresc să vă văd cât mai repede prezent la orice spectacol la care să ne bucurăm împreună, pentru că mai ales noi, românii, putem să vedem comedia în orice dramă, pentru că hazul de necaz e genetic la noi.

Domnul Președinte, susțineți artiștii, susțineți toți oamenii din domeniul cultural, ca să se bucure toată lumea, ca să râdă toată lumea, pentru că, indiferent de pandemie, noi, românii, știm un lucru: Cine râde la urmă, o face pentru că are umor. Iar umorul e un semn de inteligență.

Vă mulțumesc,
Oana Pellea”

The post Oana Pellea scrisoare deschisă către Klaus Iohannis: “Vă rog să ne susțineți!” appeared first on Cultura la dubă.