Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate de la Muzeul Drents din Olanda au fost recuperate și arătate azi într-o conferință de presă organizată de autoritățile olandeze. O brățară este în continuare dispărută.

Olandezii au transmis că au lucrat permanent în ultimul an la recuperarea artefactelor, cooperând cu procurori la nivel european.

Coiful a fost ușor deteriorat, iar starea brățărilor este intactă – au transmis olandezii.

“Obiectele au fost restaurate anterior expoziției din Olanda, iar singurele deteriorări, ca urmare a acestui jaf, sunt exact asupra părților care au fost restaurate în trecut, acestea au fost ușor slăbite. Dar cred că ele pot fi din nou restaurate.” – a transmis directorul Muzeului din Drents. Acesta a mai spus “Valoarea acestor artefacte este de neegalat. De aceea Muzeul din Drents a vrut să le arate lumii.”

Ministerul Culturii din România va susține mâine, de la ora 13.30, o conferință de presă pe această temă și pe tema patrimoniului depozitate în containere de către Muzeul Național George Enescu.

*** știre în curs de actualizare

The post Primele imagini cu Coiful de la Coțofenești și două brățări recuperate. Coiful a fost ușor deteriorat appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie a României au susținut azi o conferință de presă în care au încercat să explice contextul și condițiile în care a fost organizată expoziția Dacia din Olanda. Ieri, 4 capodopere de aur, aparținând Tezaurului României, au fost furate, cu o zi înainte de încheierea expoziției: Coiful de la Coțofenești și 3 brățări dacice regale de la Sarmizegetusa Regia.

În cadrul conferinței, Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii a dat jurnaliștilor prezenți contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul din Drents, precum și anexele care cuprindeau valorile tuturor artefactelor transportate în Olanda. Câteva minute mai târziu, acestea au fost publicate de România TV.

Ulterior, la finalul conferinței, reprezentanții ministerului și ai muzeului au făcut apel la jurnaliști să nu publice documentele respective, fiindcă ele sunt confidențiale și, mai mult decât atât, dezvăluirea valorii celorlalte obiecte din expoziție le-ar putea pune în pericol și pe acelea, care urmează să fie transportate din Olanda în România.

“- De ce ați dat jurnaliștilor niște documente confidențiale, dacă nu voiați să fie publicate?

-De fraieri.”, a răspuns Mădălin Voicu, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu a evitat să vorbească despre valoarea asigurării obiectelor furate, invocând ancheta în derulare, dar spune că întreaga expoziție era asigurată la 30 de milioane de euro de căte o mare firmă de asigurări olandeză.

Dacă cele 4 piese furate nu vor fi recuperate, România va fi despăgubită cu contravaluarea lor prevăzută în asigurare: aproximativ 4 milioane de euro pentru Coif și câte 400.000 de euro pentru fiecare brățară dacică. “Pe noi nu ne interesează banii, ci recuperarea bunurilor”, au spus azi cei prezenți. MNIR ar putea primi atât banii cât și obiectele, în cazul în care vor fi găsite peste câțiva ani, ele trebuie returnate statului român chiar dacă asigurarea ar fi plătită.

Președintele Comisiei Naționale a Muzeelor din România, Emanuel Viorel Petac, a numit jaful din Olanda drept “un atac terorist”, spunând că este pentru prima dată când s-a folosit dinamită la un jaf de artă. Informația este falsă, întrucât chiar în noiembrie 2024 a avut loc o lovitură asemănătoare, la o galerie de artă din Olanda, în urma căreia au fost furate două lucrări de Andy Warhol.

De altfel, presa olandeză scrie că metoda dinamitării este deja cunoscută acolo, iar din imaginile care au surprins momentul exploziei se poate observa că hoții au știut exact cum să dinamiteze zidul muzeului și să pătrundă în sala de expoziții, fiind vorba despre un atac profesionist.

Potrivit unor surse din cadrul MNIR, pe camerele de supraveghere ale Muzeului din Drents se vede că aceștia au folosit un baros pentru a sparge vitrinele în care se aflau, separat, Coiful și cele 3 brățări dacice. O a 4-a brățară expusă acolo, într-o altă vitrină, a scăpat. Potrivit contractului, aceste artefacte ar fi trebuit să fie expuse în vitrine speciale anti-furt, aproape imposibil de spart.

Tot conform contractului, Muzeul din Drents este răspunzător pentru asigurarea securității exponatelor pe durata întregii expoziției, iar MNIR este răspunzător pentru transportul lor din România în Olanda și înapoi în România.

În septembrie 2025, tot în Olanda ar urma să aibă loc o mare expoziție Brâncuși, la care să contribuie și Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă din Craiova.

“-În contextul actual, mai luați în considerare împrumutarea sculpturilor lui Brâncuși în Olanda, până la finalizarea anchetei?

-Vom analiza cu seriozitate situația și vom lua o decizie”, spune Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii.

PROBLEMA SECURITĂȚII ÎN MUZEELE DIN ROMÂNIA

În ultimele ore, mai mulți directori ai muzeelor importante din România au tras un semnal de alarmă și au făcut apel la Ministerul Culturii pentru sporirea măsurilor de securitate din clădirile care găzduiesc piese de patrimoniu.

“Avem nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță. Avem nevoie de amenjarea depozitelor cu toate elementele necesare: aparate de dectare fum, persoane, spargeri etc.

Avem nevoie să restaurăm într-un mod profesional clădirile în care avem expoziții și depozite.”, a transmis directorul Muzeului Național Bruckenthal din Sibiu, Alexandru Constantin Chituță într-un comunicat de presă.

“Ar trebui să găsim soluții pentru că în momentul de față patrimoniul din România nu se află într-o stare foarte bună de conservare și foarte bună de depozitare.

Anul trecut au pornit câteva instrumente de finanțare. Din sursele pe care le-am primit ieri și astăzi, se pare că la nivel de Minister al Finanțelor se intenționează tăierea acelor fonduri prin Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene, prin Timbrul Monumentelor Istorice și prin Planul Național de Restaurare.

Vorbim de câteva sute de milioane de lei care urmau să fie puse la dispoziția și pentru patrimoniu, lucrări obligatorii de conservare și de restaurare pentru infrastructura culturală din România, nu doar pentru muzee.

Vreau să remarc că Muzeul Național de Istorie, principalul beneficiar al acestor fonduri, și el va fi degrevat de aceste fonduri și iată că nici anul acesta nu se va întâmpla nimic cu Muzeul Național de Istorie a României. Sunt informații primite în ultimul moment și vreau să le spun către public pentru că nu este normal ce se întâmplă, doar încercăm să găsim vinovați, doar încercăm să acuzăm, dar când e vorba de a se lua decizii, nu se iau și e păcat de ceea ce s-a construit”, a declarat, pentru Starea Cetății, Ciprian Anghel Ștefan, managerul Muzeului ASTRA din Sibiu și președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România.

“Nu știu să existe vreo problemă de securitate în muzeele din România.”, a răspuns Mădălin Voicu, secretar de stat în Ministerul Culturii.

În România, numeroase muzee sunt găzduite de clădiri cu risc seismic, spații improprii pentru depozitarea artefactelor, și se află în grija câtorva muzeografi. Doar marile muzee au pază oferită de jandarmie.

MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI ESTE ÎNCHIS DE 25 DE ANI ÎN PROPORȚIE DE 80%.

EXPOZIȚIILE TEMPORARE AU LOC ÎN HOLUL MUZEULUI

Cultura la dubă a prezentat pe larg situația revoltătoare în care Muzeul Național de Istorie a României se află de aproape 25 de ani. Clădirea veche de peste 120 de ani, monument istoric, a intrat într-un proces de consolidare în 2002. Dar șantierul s-a blocat după ce firma de construcții ar fi mărit suma contractuală inițială de 75 de ori. Au urmat ani întregi de procese.

În 2016, Ministerul Culturii, reprezentat atunci de ministrul Vlad Alexandrescu, a organizat un concurs internațional de arhitectură, câștigat de o firmă românească. Deși a fost parte din juriu, directorul MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu a contestat concursul și au urmat alți ani de procese cu Ordinul Arhitecților din România și cu firma de arhitectură Starh.

În decembrie 2024, instanța a decis că OAR are câștig de cauză și concursul a fost corect. Pe de altă parte, Oberlander susține că nu este obligat să pună în aplicare decizia și spune că a câștigat, în schimb, procesul cu firma de arhitectură.

Acum proiectul a fost preluat de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii. Teoretic, România are la dispoziție un împrumut de 150 de milioane de euro pentru consolidarea și modernizarea Muzeului de Istorie. Practic, litigiile continuă și clădirea se șubrezește de la un an la altul. În tot acest timp, Ministerul Culturii nu a putut găsi un spațiu sigur pentru mutarea patrimoniului.

Patrimoniul este departe de ochii publicului, ținut în mii de cutii în zona închisă a muzeului.

MAI MULȚI OAMENI AU DEPUS FLORI ȘI AU APRINS LUMÂNĂRI LA MNIR

Aproximativ 30 de oameni s-au strâns azi în fața Muzeului de Istorie, unde au adus flori și au aprins lumânări. Unii au plecat cu noaptea în cap de la Sarmizegetusa, alții de la Alba Iulia, iar alții au venit din București.

“Ne doare sufletul când o parte din istoria noastră parcă e ștearsă cu buretele și ne gândim că ar fi fost bine să fi fost mult mai bine protejate. În aceste obiecte poate era cartea de vizită a neamului nostru. Nu este un protest, este o chestie pașnică. Am depus o lumânare pentru că parcă s-a rupt o parte din istoria noastră, din sufletul nostru”, a declarat un bărbat venit de la Cugir, Alba Iulia.

“Coiful are o anumită simbolistică clară. Sunt acei doi ochi puși pe frunte, deasupra ochilor noștri fizici. Reprezintă puterea pe care Dumnezeu o dă unui neam. Este o putere enormă pe care nu o poate controla decât un popor care este cu Dumnezeu. Degeaba au luat coiful. Nu îl vor putea folosi. L-au luat pentru a aduce suferință unui neam. Dar toate se vor întoarce împotrivă.” a spus un alt om venit de la Alba Iulia, care s-a prezentat drept preot-călugăr.

TEZAURUL RĂMAS ÎN ȚARĂ POATE FI VIZITAT LA MNIR

Deși știrea jafului din Olanda a făcut înconjurul lumii, prea puțini vizitatori au trecut azi pragul colecției permanente a MNIR, Tezaurul României. Aici pot fi în continuare văzute 9 dintre cele 13 brățări dacice, 4 fiind cele trimise în Olanda, dintre care 3 au fost furate.

La intrarea în Sala Tezaurului Istoric, în care sunt expuse aproximativ 3000 de piese de aur și argint, a rămas acum doar o fotografie cu Coiful de la Coțofenești, una dintre cele mai valoroase capodopere ale Tezaurului României, descoperită acum aproape 100 de ani și datând din anul 450 î Hr.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Toate artefactele expuse în Olanda sunt asigurate cu 30 de milioane de euro. În realitate, pe piața de artă doar Coiful ar valora câteva sute de milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

Directorul muzeului Harry Tupan a numit ziua „una neagră”, „nu doar pentru noi, dar și pentru Muzeul Național de Istorie din București, proprietarul colecției”.

În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: Coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Expoziția reunea 673 de bunuri din metale prețioase românești, făcând parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România și era organizată cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la deschiderea primei expoziții de arheologie românească găzduită de un muzeu olandez.

Cultura la dubă a obținut lista cu cele mai importante exponate ale României prezente în Olanda:

• piese din tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare
• coiful de la Coțofenești
• diadema de la Bunești-Averești
• piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești
• brățările dacice din Sarmizegetusa Regia
• tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj.
• tezaure descoperite în ultimii ani în județele Suceava, Bacău și Brașov

Jaful a fost dat chiar cu o zi înainte de încheierea expoziției. El a fost posibil odată cu o explozie declanșată de atacatori în mod intenționat.

„Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul dimineții de 25 ianuarie Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României a fost afectat de o explozie.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României.

Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare.

Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne  al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.

Mecanismul de cooperare transfrontalieră, activat „Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România. Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului.

Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol”, se arată în comunicatul MAE.

Iată ce a transmis și Muzeul Național de Istorie a României:

“În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025 sediul Muzeului Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos, a fost ținta unui atac ce a vizat sustragerea unor artefacte aflate în expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”.

Din informațiile furnizate de conducerea Muzeului Drents și de autoritățile judiciare olandeze, este vorba despre o spargere a singurului zid exterior al clădirii, prin utilizarea unui exploziv puternic.

Prin spărtură au pătruns în sală mai multe persoane, care au sustras patru piese de patrimoniu: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV a. Chr.) și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I a. Chr.). T

Toate aceste bunuri culturale fac parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Din informațiile transmise de colegii olandezi, care au avut acces limitat în spațiul expoziției, celelalte piese expuse nu par să fi constituit obiectul jafului.

Toate piesele au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Țărilor de Jos, în conformitate cu legislația românească și practicile internaționale privitoare la organizarea expozițiilor. Atât spațiul, cât și vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate și aveau instalate sisteme de supraveghere, precum și sisteme de alarmă conectate cu poliția locala, care a putut astfel să intervină imediat.

Muzeul Național de Istorie a României se află în permanent contact cu Muzeul Drents, precum și cu autoritățile olandeze și române și depune toate eforturile pentru a sprijini ancheta aflată în desfășurare, pentru recuperarea urgentă a artefactelor.

Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver” este parte a unei serii de expoziții cu tematică arheologică, coordonate de către Muzeul Drents de mai bine de un deceniu. Prin acest tip de expoziții Muzeul Drents și-a propus să aducă în atenția publicului olandez obiecte care ilustreaza culturi si civilizatii antice mai putin cunoscute în spațiul occidental. În cadrul expoziției sunt expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României și a avut un număr de peste 77.000 de vizitatori.”

Știre în curs de actualizare

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post BREAKING NEWS: Piese din Tezaurul României au fost furate de la Muzeul Drents din Olanda. Vezi aici lista exponatelor României appeared first on Cultura la dubă.