Filmul documentar “Pentru mine tu ești Ceaușescu”, regizat de Sebastian Mihăilescu, câștigător al premiului pentru cel mai bun documentar la TIFF 2022, va putea fi văzut în cinematografele din România, începând de mâine.

Premiera de gală are loc miercuri seară, 27 iulie, la Cinema Muzeul Țăranului Român, în prezența echipei.

Sinopsis:

“La limita dintre ficțiune și documentar, „Pentru mine tu ești Ceaușescu” aduce în fața camerei tineri între 15 și 22 de ani, provenind din medii diferite, care participă la audiții pentru rolul lui Nicolae Ceaușescu în tinerețe, la mijlocul anilor 1930, încercând să găsească motivația din spatele acțiunilor sale.

Adolescenții transformă în ficțiune o serie de documente oficiale și se raportează la tânărul comunist ca la un personaj de ficțiune, fără idei preconcepute, însușindu-și caracteristicile sale în funcție de pasiunile lor, prin prisma clișeelor din cinematografia comercială.

Un portret al noii generații și o imagine a moștenirii trecutului, acum când rețelele de socializare au la bază aceeași dorință de preamărire specifică anilor ‘30.”

The post “Pentru mine tu ești Ceaușescu”, cel mai bun documentar de la TIFF, intră de mâine în cinematografe appeared first on Cultura la dubă.

Cinepolitica Nights se desfășoară în perioada 10-12 mai, la Cinema Muzeul Țăranului, și propune publicului șapte proiecții de documentare și lungmetraje de ficțiune, majoritatea în premieră națională.

Selecția de anul acesta cuprinde două producții ucrainene multipremiate, drame de război cu elemente SF, un documentar nominalizat la Oscar, dar și o comedie cu accente sociale, cu Léa Seydoux în rolul principal.

Biletele sunt disponibile în rețeaua .

Seria debutează marți, 10 mai, cu două producții ucrainene: documentarul TERYKONY (r: Taras Tomenko, Ucraina, 2022), proiectat în premieră în România, și ATLANTIS (r: Valentyn Vasyanovych, Ucraina, 2019), o dramă de război cu elemente SF, multipremiată la festivaluri de film din întreaga lume.

„Cu siguranță, lumea trăiește cel mai complicat moment din ultimele decenii. Războiul de pe pământ european a produs un șoc puternic unei generații ce nu credea în posibilitatea revenirii unei astfel de situații, ce părea destinată exclusiv carțiilor de istorie, nicidecum fluxurilor de știri și social media contemporane. De aceea am ales să prezentăm în cadrul evenimentului nostru două producții cinematografice actuale despre efectele conflagrației din Ucraina, cu impact cert. Două filme cât se poate de diferite – unul despre trecutul recent și altul despre viitorul apropiat – care împreună pot crea o imagine mai clară și persistentă asupra necunoscutului apăsător. Documentarul Terykony și filmul de ficțiune plasat în viitor Atlantis vor deschide o nouă ediție Cinepolitica cu intenția clară de a pune pe gânduri într-un fel cum numai arta o poate face.” – Marius Copel, director artistic Cinepolitica International Film Festival

Documentarul TERYKONY (r: Taras Tomenko, Ucraina, 2022) va fi proiectat în premieră în România – marți, 10 mai, de la ora 18, la Cinema Muzeul Țăranului. Cu puțin timp înainte de războiul total început în 2022, un peisaj distopic există deja în orașul Toretsk din Donetsk, intens bombardat de ruși încă din 2015. Aici, la 500 de metri de linia frontului, trăiesc Nastya și Yarik. Înconjurați de un univers al distrugerii, cei doi încearcă să-și continue copilăria într-o crudă normalitate, printre ruine, mine și tranșee. Un film care arată fără filtru ce înseamnă cu adevărat viața în cel mai fierbinte loc de pe planetă, pentru o generație nevinovată. Un documentar prezentat în premieră la Berlinale, anul acesta.

Tot marți, 10 mai, de la ora 19:45, va fi proiectată ATLANTIS (r: Valentyn Vasyanovych, Ucraina, 2019), o dramă de război cu elemente SF, multipremiată la festivaluri de film din întreaga lume. Acțiunea se petrece în viitorul apropiat, într-un teritoriu din Estul Ucrainei, în anul 2025. Totul a fost transformat de conflict într-un deșert care face viața aproape imposibilă. Apa este adusă cu mare greutate, fiind o resursă neprețuită. În timp ce un zid se construiește la granița de foc, Sergiy, un fost soldat, nu se poate adapta la noua realitate. În misiunea sa de a exhuma cadavre de război, o întâlnește pe Katya. Cei doi încearcă să trăiască o poveste de dragoste într-o nouă și distopică realitate. Film câștigător la Festivalul de Film de la Veneția, secțiunea Horizons.

Miercuri, 11 mai, de la ora 17:45, seria Cinepolitica Nights continuă cu proiecția în premieră în România a documentarului NO ORDERS! / FĂRĂ ORDIN! (r: Szalay Péter, Ungaria, 2020). În 1989, an decisiv pentru destinul Europei, un regim de peste 40 de ani se destramă brusc, iar granițele se redefinesc. Documentarul urmărește povestea similară a doi locotenenți-colonei grăniceri, Bella Árpád și Harald Jäger. Gesturile lor curajoase au accelerat evenimentele istorice de la sfârșitul secolului XX și au oprit alte tragedii.

Tot miercuri, 11 mai, de la ora 19:15, va fi proiectată, în premieră națională, WORKING CLASS HEROES / EROI AI CLASEI MUNCITOARE (r: Milos Pusic, Serbia, 2022), o dramă cu accente comice, nominalizată în secțiunea Panorama, la Berlin, anul acesta. Lidija este o aprigă femeie de afaceri care lucrează pentru un investitor lipsit de scrupule, în domeniul construcțiilor. Principala sa sarcină este aceea de a supraveghea muncitorii care lucrează ilegal pe șantier și de a proteja astfel cu orice preț imaginea companiei. Când lucrătorii fac cunoștință cu realitatea crudă a capitalismului, epuizați și neplătiți, aceștia se hotărăsc să-și revendice drepturile iar șantierul devine scena în care clasele sociale și moralitatea întră intr-un dur conflict.

Seara de miercuri, 11 mai, se încheie la ora 21, cu proiecția, în premieră în România, a documentarului nominalizat la Oscar, ASCENSION / ASCENSIUNE (r: Jessica Kingdon, SUA, 2021). Filmul este un portret impresionist al uriașului lanț economic al Chinei, care relevă prăpastia dintre clasele sociale, observând cu atenție codurile nescrise ale muncii de jos, consumerismului sau averilor personale. Documentarul portretizează capitalismul chinezesc în straturile sale profunde, de la muncitorii suprasolicitați către clasa de mijloc aspirațională și ajungând la elitele hedoniste. Una dintre concluziile clare ale demersului este că Visul Chinezesc este o fantezie încă imposibil de materializat pentru cei mulți.

Seria Cinepolitica Nights se încheie joi, 12 mai, cu două proiecții în premieră națională. De la ora 18, NATURAL LIGHT / LUMINA NATURALĂ (r: Dénes Nagy, 2021), o dramă de război premiată cu Ursul de Argint, la Berlin, în care acțiunea este plasată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în URSS-ul sub ocupație. István Semetka este un simplu fermier maghiar, caporal într-o unitate specială a partizanilor. În drumul către un sat izolat, aceștia sunt atacați de inamic, iar căpitanul lor este ucis. Semetka va trebui să-și înfrângă frica și să-și asume comanda unității, captiv într-o situație haotică.

În încheiere, de la ora 20, o comedie de neratat: FRANCE (r: Bruno Dumont, 2021), film nominalizat la Palme d’Or, cu Léa Seydoux în rolul unei vedete de televiziune. France de Meurs își împarte timpul între munca din platou, un război distant și greutățile vieții de familie, însă viața sa este dată peste cap când accidentează un pieton. În încercarea de a se retrage în anonimat, faima continuă să o urmărească până în momentul în care o poveste stranie de iubire pare să pună capăt căutărilor sale. 

Biletele la proiecțiile din cadrul Cinepolitica Nights sunt disponibile online AICI, la prețul de 20 de lei (preț întreg) și 12 lei (preț redus).

The post Cinepolitica Nights, de mâine seară la Cinema Muzeul Țăranului appeared first on Cultura la dubă.

Mărțișoarele unicat, în număr de 1.000, sunt create manual de copiii de la Galeria Basil.

Acestea sunt modelate sub forma unor cărămizi și poartă autograful celor care sunt și ctitori ai proiectului: Marian Râlea, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Marius Manole, George Ivașcu, Rodica Mandache, Sanda Manu, Ilona Brezoianu, Tudor Istodor, Vlad Logigan, Maria Miu, Iuliana Vîlsan, Medeea Marinescu, Crina Semciuc, Antoaneta Cojocaru, Mirela Zeta, Corina Moise, Dan Rădulescu, Vlad Zamfirescu, Chris Simion – Mercurian și mulți alții.

Proiectul Teatrului Grivita 53 s-a născut în 2017, din inițiativa regizoarei Chris Simion – Mercurian. Cu banii câștigați din vânzarea casei moștenite de la bunica sa, aceasta a cumpărat terenul de pe Calea Griviței 53, acolo unde va fi construit, după mai bine de 75 de ani, primul teatru independent din România.

Ultimul demers similar i-a aparținut inginerului constructor Liviu Ciulei, care a construit pentru fiul său, regizorul Liviu Ciulei, un teatru privat. Acest lucru se întâmpla în 1946.

Campania de strângere de fonduri are mai multe etape și se va întinde până la finalul anului 2021, atunci când inițiatorii speră să strângă suma necesară construirii teatrului și începerii șantierului.

Prima etapă a campaniei demarează cu ajutorul inițiativei „Vindem mărțișoare. Construim un teatru”. Dacă nu puteți ajunge la MȚR, acestea pot fi achiziționate din orice colț al țării prin precomandă la adresa de e-mail teatru@grivita53.ro.

Marian Râlea – „Grivița 53 – primul teatru construit împreună nu este despre troc. Îmi dai – îți dau. Este despre încredere. Încrederea ca vom construi ceea ce spunem. E un cec în alb pe care îl cerem…riscant dar curajos. Sunt multe argumente pentru care ai putea investi banii de-o cărămidă în altceva. Dar și mai multe argumente pentru care să te alături Griviței 53.”

Maia Morgenstern – „Mortarul cu care legăm cărămizile Grivița 53 este sufletul fiecăruia.”

Oana Pellea – „Povestea noastră nu este despre un imobil, ci despre ceea ce suntem și lăsăm în urmă.”

Marius Manole – „În această poveste toți suntem la fel și demersul ne aparține în mod egal. Cărămidă cu cărămidă, om cu om, construim un teatru de care avem nevoie, un teatru al nostru, al tuturor.”. 

Chris Simion – Mercurian – „Este rândul nostru să lăsăm moștenire generațiilor următoare nu doar un edificiu cultural, ci un exemplu de a fi împreună. Scriem o poveste unică. E primul teatru care se naște astfel. Ne unește spiritul, atitudinea și bucuria de a construi, dorința de a lăsa ceva esențial în urmă. Dacă un om ne-ar da acum toți banii pentru a construi acest teatru, n-ar avea valoarea și energia fiecăruia dintre voi care vă alăturați și deveniți ctitori.”

În paralel cu inițiativa „Vindem mărțișoare. Construim un teatru”, continuă vânzarea cărămizilor ctitor G53.

“Pentru ca această campanie să ne ofere la final teatrul… trebuie să ne strângem 33.000 de ctitori. 1 cărămidă ctitor este 53 Euro și este egalată de 5 cărămizi – mărțișor, un mărțișor este 53 lei. Este singurul mărțișor care nu expiră și singura cărămidă care nu se sparge. Materialul din care este făcută este același cu care sunt făcute visurile noastre. Împreună chiar putem să reușim.” Chris Simion – Mercurian. Le puteți achiziționa de pe site-ul grivița53.ro

Cultura la dubă este partener media al proiectului Grivița 53.

The post Chris Simion, Oana Pellea, Marius Manole sau Maia Morgenstern vând mărțișoare pentru construcția Teatrului Grivița 53 appeared first on Cultura la dubă.

Proiectul se dorește a fi “reinterpretarea marelui sculptor în limbaj contemporan” și a costat 200.000 de euro, bani distribuiți de Ministerul Culturii prin programul RO-CULTURA.

Cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, Muzeul Țăranului Român din București invită publicul la “expoziția multimedia “Mirrors of Brâncuși”, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului român printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși”, după cum se arată în comunicatul instituției.

Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink.

Am dorit să vedem cum a fost reinterpretat Brâncuși și cum arată o expoziție de 200.000 de euro în România lui 2021.

“Mirrors of Brâncuși” este găzduită de MȚR la Sala Irina Nicolau.

La intrarea în sală, într-un colț, ne întâmpină 3 angajate ale muzeului. Cele trei doamne stau la o masuță și povestesc. Pe masă sunt întinse biletele, pe categorii. 8 lei pentru adulți, 4 lei pentru pensionari și 2 lei pentru elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor.

Noi suntem singurii vizitatori la momentul respectiv.

În sală se aude înfundat voice-overul feminin al unui filmuleț proiectat pe un perete. Se distinge cu greu ce spune.

Din câteva priviri cuprindem întreaga expoziție. Întrebăm dacă mai este și în altă încăpere și ni se răspunde că asta este tot.

În dreapta se află o cutie cu oglinzi unde, dacă nu ai nicio cunoștință anterioară despre Brâncuși, te poți alege, cel mult, cu niște selfiuri pentru Instagram.

Nu există nicio descriere a exponatului, dar putem deduce că este o trimitere fie la lucrarea “Începutul lumii”, cunoscută și ca Oul, simbolul folosit de Brâncuși pentru a sugera creația lumii, fie la “Muza Adormită”.

În centrul sălii este exponatul principal, o reproducere parțială a Coloanei Infinitului, care, în ciuda oglinzilor puse în capete pentru a crea impresia de nesfârșit, nu are nicio legătură cu nesfârșitul imaginat de Brâncuși. În plus, caprele care o susțin ucid singura suflare de impresie artistică pe care ți-ar fi putut-o da lucrarea.

Și, de parcă nu era suficient, la capătul ei sunt lăsate o valiză și două videoproiectoare, iar sala este traversată de un cablu. (vedeți în imaginea de mai jos)

“Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.”

Muzeul Țăranului Român, sursa facebook

Filmulețul proiectat este greu de urmărit. Sunetul este distorsionat, imaginile se schimbă rapid, iar culorile reflectoarelor, uneori roz sau albastru, afectează calitatea proiecției.

Într-un alt colț al camerei se află 5 reproduceri ale Scaunelor lui Brâncuși de la Masa Tăcerii și, bineînțeles, o oglindă alăturată.

Nici acestea nu sunt însoțite de vreo descriere, cum nu este nici ultima lucrare, ceea ce presupunem a fi jumătate de reproducere din Sărutul lui Brâncuși.

Despre proiect, directorul Muzeului Țăranului Român, Virgil Nițulescu, a declarat la deschidere că:

„Ne-am dorit o legătură între tradiția pe care o găzduim la Muzeului Țăranului Român și contemporaneitate. Pentru că este o expoziție despre Brâncuși, despre cum noi, cei de astăzi, îl vedem.”

Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român

„Această expoziție pornește de la public spre Brâncuși. Am întrebat oamenii din jur ce știu și ce cred despre Brâncuși și ne-am dat seama că există amănunte din viața lui cu care ne-am putea identifica și astfel să reușim să-l înțelegem mai bine. Ne-am dorit să vă puteți privi în opera lui ca într-o oglindă”, a precizat Silvana Dulamă-Popa, curatorul expoziției.

La conferința de presă organizată la deschiderea expoziției a fost prezent și deputatul Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților. Acesta s-a arătat încântat de exponate.

„Mă bucur că mă aflu aici pentru că sunt în largul meu acolo unde mesaje clasice sunt prezentate într-un context nou și într-un limbaj contemporan.

Reinterpretarea valorilor noastre fundamentale va face să devenim relevanți în toată lumea.”

Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților.

Pe lângă faptul că opera lui Brâncuși este opusul vreunei idei de clasicism, el fiind creatorul sculpturii moderne, cu siguranță atunci când vorbim despre relevanța noastră în lume, ea se datorează în mare măsură geniului Brâncuși, nicidecum reinterpretării operei lui.

Mirrors of Brâncuși este un proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO-CULTURA. Banii vin de la Islanda, Liechtenstein și Norvegia, iar Ministerul Culturii este cel care decide, prin Unitatea de Management a Proiectului, unde ajung fondurile. Programul are o valoare totală de 29 de milioane de euro.

Expoziția a costat 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 de euro, iar fondurile sunt nerambursabile.

Ea va fi deschisă la MȚR până pe 24 februarie, iar organizatorii spun că urmează să fie prezentată și în diverse orașe din România și din străinătate.

În spatele expoziției stă o echipă formată din: Silvana Dulamă – Popa, curator; Diana Miroșu, scenograf; Alin Popa, light designer; Zoli Toth, muzică; Dilmana Yordanova, producție video; Ovidiu Eftimie, animație video.

Conform Muzeului Țăranului Român, “la finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.”

Totuși, dacă v-ați aflat vreodată în fața lucrărilor lui Brâncuși, la București, Târgu Jiu, Craiova, Paris sau New York, ori dacă reflectați asupra spuselor sculptorului, va deveni lesne de înțeles că cea mai bună formă prin care ne putem bucura de ele este privindu-le.

Din păcate, în lipsa unor eforturi reale de valorificare a lucrărilor lui Brâncuși aflate pe teritoriul României, autoritățile române continuă să finanțeze proiecte fără fond, care nu fac altceva decât să întunece văzduhul imaginat de Brâncuși și să îl ducă în derizoriu.

„Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată.” – Constantin Brâncuși

The post “Mirrors of Brâncuși”, expoziția de 200.000 de euro organizată la Muzeul Țăranului Român appeared first on Cultura la dubă.

Fiind o ediție specială, ea va reuni cele mai bune spectacole din anii anteriori, respectând măsurile impuse
pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2.

“Ediția din 2020 își propune să vorbească despre solidaritate, responsabilitate și adaptare, într-un context social și cultural dificil, în care artiștii independenți au avut de suferit:

”Undercloud este primul festival de teatru creat pentru susținerea artiștilor independenți. S-a născut în urmă cu 13 ani din prietenie, solidaritate și din bucuria de a fi pe aceeași scenă.

Undercloud nu poate fi înlocuit și nici replicat. Undercloud nu este doar un festival, este o stare pe care continuăm să o creăm, chiar și în situația excepțională de anul acesta. Vă așteptăm să fim Undercloud… respectând toate regulile de protecție impuse de pandemie.”, a declarat Chris Simion – Mercurian, inițiator Undercloud.

Programul UNDERCLOUD din acest an cuprinde o secțiune #BestOf a celor mai îndrăgite spectacole premiate de-a lungul anilor în festival, o serie de spectacole lectură, o secțiune online cu spectacole create de artiști independenți în perioada pandemiei și o secțiune dedicată copiilor, cu ateliere și spectacole (create de Marian Râlea pentru UNDERCLOUD) programate în fiecare dimineață în curtea Muzeului Țăranului din București.

Din secțiunea #BestOf fac parte spectacolele BABEL – câștigătorul Premiului ”Undercloud” la ediția a X-a, un spectacol de dans contemporan despre iluzia stabilității, producție a Centrului Independent Coregrafic Linotip, coregrafie și concept – Arcadie Ursu.

Tot de la Linotip vine și spectacolul BASMA CURATĂ, câștigător al Premiului Juriului în 2019, un spectacol de dans contemporan construit pe baza rememorării originii culturale românești, pornind de la elemente specifice de folclor, precum basmele și poveștile tradiționale sau obiceiuri tradiționale românești.

După un text scris de Pascal Bruckner pentru Grivița 53 – Primul Teatru construit împreună-, spectacolul CU CE VĂ SERVESC? le va aduce pe scena UNDERCLOUD pe Maia Morgenstern, Rodica Mandache și Chris Simion-Mercurian, iar pe Oana Pellea o vom putea vedea în EFECTUL RAZELOR GAMA ASUPRA CRĂIȚELOR LUNATICE (Premiul Under any Cloud în 2017), un spectacol despre complicata relaţie dintre generaţii, despre disperarea unei femei ce
trăieşte cu grija zilei de mâine, dar mai ales despre speranţă.

Câștigătorul Premiului Under any Cloud din 2015, spectacolul ARTĂ în regia și adaptarea lui Cristi Juncu, cu Vlad Zamfirescu, Șerban Pavlu și Gheorghe Ifrim vorbește despre prietenie, în timp ce CARPATHIAN GARDEN, Cel mai bun spectacol la Undercloud 2014 aduce pe scenă, prin vocile actorilor Radu Iacoban și Tudor Aaron Istodor tipologii umane din realitatea românească actuală.

”O artă poetică pentru ce înseamnă contemporaneitatea în teatru sau în literatură, în acest moment.” OMUL PERNĂ, spectacol câștigător a 4 premii în 2016, revine pe scena UNDERCLOUD.

Cel mai bun spectacol din 2013, ZIC ZAC are ca ca temă principală influenț muzicii asupra individului și-I aduce pe scenă pe Andreea Gavriliu, Ștefan Lupu și Gabriel Costin, care vorbesc publicului despre etapele unei relații: simpatie și antipatie, porniri animalice și dezbateri filosofice, sensibilitate și cruzime, frici personale și nevoia de a ne găsi jumătatea.

Cel mai bun actor din 2019, Marian Râlea, va urca pe scenă alături de Dana Rogoz, Ionuț
Vișan și Florentina Ţilea în PROOF, o producție unteatru în regia lui Andrei si Andreei Grosu.” – se arată în comunicatul transmis de Undercloud.

The post Festivalul de teatru Undercloud va avea loc între 11 și 18 august la MȚR appeared first on Cultura la dubă.