Filologul Adrian Papahagi a confirmat azi, într-o postare publică pe facebook, că acceptase de principiu propunerea premierului desemnat Eugen Tomac de a face parte dintr-un posibil viitor guvern tehnocrat, dar a anunțat totodată că a renunțat la postul de ministru al Culturii, pe fondul unui context politic tensionat.

“La rugămintea premierului desemnat, Eugen Tomac, am acceptat în principiu să fac parte, ca ministru al culturii, dintr-un guvern tehnocrat, iar numele meu a circulat public. Nu am confirmat și nu am dezmințit public, nu am comentat nimic în aceste zile, din loialitate față de premierul desemnat, cu care am o lungă relație de colegialitate, și care a fost mereu onest cu mine (lucru rar în politică). Nu am dorit să afectez prin declarații mai încinse negocierile pentru sprijinul parlamentar al noului guvern și am vrut să las până în ultima clipă totală libertate premierului desemnat în configurarea echipei guvernamentale.

Nu mai sunt de peste un deceniu în logică politică, nu doresc să mai fac politică activă de partid. Am acceptat un potențial rol într-un guvern tehnic, în înțelegerea că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan.

Speram să pot face câteva lucruri bune într-un mandat pe care îl bănuiam scurt, alături de oameni perfect onorabili ca Sorin Costreie, cu care fusesem coleg la NEC, sau Eugen Tomac, alături de care fondasem PMP.

Aș fi impulsionat renovările câtorva instituții majore de cultură prin programul “Temelii culturale” (în special aș fi sprijinit draga mea bibliotecă Batthyaneum), aș fi încercat să găsim un loc și să lansăm proiectul unei mari săli de spectacole în capitală, în beneficiul Festivalului Enescu, al premierelor naționale ale filmelor românești și al altor mari manifestări culturale. Aș fi făcut tot posibilul pentru a readuce TVA pe carte la 5%. Aveam o listă cu 10 puncte pe care i-am trimis-o domnului Tomac.

În actualul context politic, nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic și instituțional care mă depășește și pe care nu mi-l doresc. Lupta politică a partidelor și planurile lor electorale sunt legitime, dar nu doresc să fiu prins la mijloc între o tabără pe care o simpatizez, dar care azi e divizată, și una pe care am combătut-o mereu. Am avut o convorbire cu premierul desemnat în acest sens.

Rămân așadar un simplu universitar și cetățean interesat de viața cetății, liber în exprimare. Zilele care au trecut mi-au confirmat calitatea umană a lui Eugen Tomac și mi-au revelat destui falși prieteni. Îi urez deci succes premierului desemnat în sarcina extrem de grea care i-a fost încredințată.”, a transmis Adrian Papahagi în postarea sa.

Actualul ministru interimar al Culturii, Andras Demeter (UDMR) și-a anunțat demisia de onoare pe 25 mai. Între timp, ministrul demisionar continuă să conducă Ministerul Culturii și să semneze documente oficiale din această postură. Premierul Ilie Bolojan a luat cunoștință de demisia sa, însă ordinul de eliberare a sa din funcție nu a fost publicat încă în Monitorul Oficial.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}.

The post Adrian Papahagi, propus ministru al Culturii în guvernul Tomac, renunță la funcție înainte de vot appeared first on Cultura la dubă.

Celebrul scriitor Mario Vargas Llosa s-a stins din viață la vârsta de 89 de ani. Anunțul a fost făcut printr-o scrisoare publică transmisă de cei trei copii ai săi. Llosa era unul dintre reprezentanții de marcă ai literaturii sud-americane, iar în urma sa rămâne o moștenire literară uriașă. “Orașul și câinii”, “Povestașul”, “Elogiu mamei vitrege” sau “Paradisul de după colț” sunt doar câteva dintre volumele pe care le-a scris. În 2010 el a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Mario Vargas Llosa s-a născut în Arequipa, în Peru, şi a fost crescut în Bolivia de mama și bunicii din partea ei. I s-a spus că tatăl său a murit, dar mai târziu, pe la vârsta de 10 ani, a aflat că o părăsise pe mama lui când era însărcinată. Ulterior a apărut în viața fiului său în Peru. împreună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise şi că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Tatăl avea să îl înscrie apoi la Școala Militară. A lucrat ca jurnalist de investigație, dar a renunțat la profesie atunci când a început să scrie ficțiune.

“Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima – experienţă descrisă în primul roman, Oraşul şi câinii. În 1955 se căsătoreşte cu o mătuşă, Julia Urquidi, provocând un mare scandal în familie, şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franţa ca profesor de spaniolă şi jurnalist. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel García Márquez, odinioară prieten, de servilism. Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa. În 2023 a fost primit în Academia Franceză, ocupând cel de-al optsprezecelea fotoliu și devenind astfel primul membru al așa-numiților Immortels fără ca vreuna dintre cărțile sale să fi fost scrisă în limba franceză.” – sursa: humanitas.ro

Cărțile sale au fost traduse și publicate în limba română la Editura Humanitas și Humanitas Fiction.

The post A murit Mario Vargas Llosa, scriitorul peruan câștigator al Premiului Nobel pentru Literatură appeared first on Cultura la dubă.

Vadim Ghirdă este unul dintre cei mai apreciați fotografi din presă la nivel internațional, activând în breaslă de peste 30 de ani pentru Associated Press. Fotojurnalistul român se află de aproximativ o lună în Estul Ucrainei, unde în această dimineață a început războiul declanșat de Rusia.

Fotografiile sale fac înconjurul lumii și sunt preluate de cele mai importante publicații și televiziuni, precum The New York Times, CNN, ABC sau Al Jazeera.

O mamă și copilul său văzuți prin geamul aburind al unui autobuz au devenit în această dimineață una dintre cele mai puternici imagini ale războiului declanșat de Rusia în Ukraina. Fotografia realizată de Vadim Ghirdă la primele ore ale acestei dimineți a deschis prima pagină de pe site-ul CNN și a fost preluată prin agenția Associated Press de majoritatea publicațiilor internaționale.

Ieri, alte imagini cu cetățeni ucraineni de toate vârstele care se pregăteau să părăsească țara simbolizau frica de o invazie iminentă și anunțau tragedia istorică declanșată câteva ore mai târziu.

O altă fotografie surprinsă de Vadim Ghirdă zilele trecute ilustrează pregătirea soldaților ucraineni pentru atacul inamicului rus.

Aceștia au ciuruit un manechin improvizat cu chipul lui Vladimir Putin și voiau probabil să transmită că nu își vor ceda țara ușor. În același timp, imaginea este una a neputinței în fața unui lider scăpat de sub control. Și această fotografie a făcut înconjurul lumii în presă.

Vadim Ghirdă s-a născut la București și a terminat Facultatea de Construcții. De 32 de ani, este un fotojurnalist obișnuit cu zonele de conflict. A văzut suferință cruntă, degradarea umanității și atrocitățile comise în numele războaielor.

Pe când avea doar 18 ani, în 1990, a început colaborarea sa cu Associated Press la Mineriada din iunie. A surprins în imagini prăbușirea comunismului în Europa Centrală și de Est, acoperind ani la rând această regiune în momente de conflict. A participat ca fotojurnalist la declararea independenței Moldovei, războiul din Transnistria, protestele din Ucraina de la începutul anilor ’90, apoi la prăbușirea Iugoslaviei, bombardamentele din Serbia, conflictul din Bosnia sau la criza din Kosova și războiul din Macedonia.

În anii 2000 a transmis imagini din timpul conflictelor armate din Israel și Irak, apoi a participat la protestele din Ucraina în 2014 și la alipirea Crimeei de Rusia.

De asemenea, a ilustrat fenomenul migrației provocate de războiul din Siria și a fost premiat pentru una dintre fotografiile sale la Word Press Photo, cel mai important concurs de fotografie din lume.

Vadim Ghirdă a câștigat numeroase premii prestigioase cum ar fi Premiul Asociației Naționale a Fotojurnaliștilor din SUA, Premiul Seminarului de la Atlanta pentru Fotojurnalism, multiple premii ale Associated Press sau Premiul Clarion, iar fotografiile sale au fost de mai multe ori clasate în topurile anuale ale celor mai mari publicații de presă.

Corespondența sa din Ucraina poate fi urmărită pe paginile sale de instagram și facebook.

The post Cine este fotojurnalistul român Vadim Ghirdă, cel care transmite imagini din Ucraina pentru cele mai mari publicații din lume appeared first on Cultura la dubă.