De Basm – Asociația scriitorilor pentru copii și adolescenți, ce promovează literatura română contemporană pentru copii și tineret, lansează două ghiduri dedicate promovării lecturii, activități acompaniate de evenimente plănuite pentru promovarea acestora. 

Primul dintre acestea, Kitul pedagogic pentru bibliotecari. Cum îi conducem pe copii în lumea poveștilor prin jocuri și activități, reprezintă încheierea proiectului Joacă-ți cartea!, care a debutat în luna martie a acestui an cu o amplă campanie de strângere de fonduri pentru cărți destinate bibliotecilor din provincie, continuând în luna mai cu o serie de ateliere educative dedicate copiilor de 6-10 ani din mediile defavorizate cultural.

Prietenia, incluziunea, diversitatea și toleranţa – principalele teme ale atelierelor – reprezintă și principalele subiecte ale capitolelor kitului pedagogic dedicat bibliotecarilor: „Prietenia e superputerea mea”, „Am încredere în mine, pot ajunge chiar și pe lună”, „Toleranța. Poți fi mare în diferite feluri”, fiecare dintre acestea fiind abordată cu ajutorul unor povești și al unor jocuri și activități creative.

Activitățile propuse sunt rodul experienței acumulate de cele șapte autoare – Adina Rosetti, Victoria Pătrașcu, Iulia Iordan, Andreea Iatagan, Luminița Corneanu, Carmen Tiderle și Cristina Andone – în timpul atelierelor creative pe care le-au susținut cu copii din diverse sate și orașe ale țării. Kitul include și o listă bogată de recomandări de lectură. 

Începând de la mijlocul lunii septembrie, kitul va fi disponibil cu acces gratuit pe site-ul Asociației de Basm, lansarea acestuia având loc prin intermediul unui webinar dedicat bibliotecarilor, la care vor lua parte autoarele proiectului.  

Cel de-al doilea ghid, Mașinuța de scris. Ghid poznaș de inventat povești, este dedicat elevilor de gimnaziu. Proiectul, conceput și redactat de scriitoare membre ale Asociației De Basm pe baza experienței pe care acestea au acumulat-o la atelierele de lectură și scriere creativă pe care le desfășoară cu elevi de toate vârstele, își propune să îi împrietenească pe tineri și mai mult cu cărțile și să îi ajute să își găsească inspirația pentru a scrie propriile povești.

Mașinuța de scris. Ghid poznaș de inventat povești cuprinde sfaturi practice, idei, scenarii, dar și jocuri creative cu ajutorul cărora elevii își pot antrena imaginația. Adina Rosetti, Victoria Pătraşcu, Laura Grünberg, Luminiţa Corneanu și Andreea Iatagan sunt autoarele care au contribuit la realizarea proiectului. 

Ghidul va fi disponibil pe site-ul Asociației De Basm după mijlocul lunii septembrie, iar un număr impresionant de activități – zeci de ateliere de scriere creativă, un webinar dedicat profesorilor de limba română, precum și un concurs de scriere dedicat tinerilor cititori – va acompania lansarea proiectului. 

De Basm. Asociaţia scriitorilor pentru copii şi adolescenţi din România este o organizaţie neguvernamentală, înfiinţată în 2018, din dorința de a promova cât mai eficient literatura naţională contemporană pentru copii şi adolescenţi.

Asociația își propune să reprezinte la nivel instituţional interesele autorilor de literatură pentru copii, dar şi să deruleze activităţi şi programe în zona cultural-educativă, prin care literatura contemporană de profil din România să fie promovată, încurajată şi racordată la circuitul internaţional.

Una dintre prioritățile De Basm o reprezintă difuzarea literaturii contemporane în rândul copiilor și părinților în zone defavorizate din punct de vedere cultural.

The post Asociația De Basm lansează două ghiduri de lectură și de scriere creativă, adresate elevilor și bibliotecarilor appeared first on Cultura la dubă.

Salonul de Carte Bookfest începe azi, 1 iunie 2022, după o pauză de 2 ani, în care organizarea târgurilor de carte nu a fost posibilă din cauza restricțiilor impuse de pandemie.

De asemenea, tot azi se deschide și Bookfest Junior, cu un program special dedicat copiilor.

Evenimentele au loc la Pavilionul B2, Romexpo, iar intrarea este liberă.

Zeci de mii de titluri vor putea fi cumpărate cu reduceri spectaculoase, vor avea loc lansări de carte în prezența autorilor, evenimente pentru copii, proiecţii cinematografice şi evenimente interactive.

Accesul publicului va fi liber la absolut toate evenimentele din cadrul Bookfest, iar orele de vizitare sunt 10-20, pentru zilele de miercuri, joi și duminică (1, 2 și 5 iunie), respectiv 10-21, pentru zilele de vineri și sâmbătă (3 și 4 iunie).

„Sunt trei ani de când lumea editorială așteaptă să se întâlnească cu publicul fără restricții, în ambianța elegantă și primitoare a Salonului Internațional de Carte Bookfest. Vă așteptăm, așadar, la primul eveniment de amploare al culturii scrise din 2022, o sărbătoare a cărții care vine după o absență atât de îndelungată și care sper să ne arate că normalitatea încă mai este posibilă”, a declarat Grigore ARSENE, președintele Asociației Editorilor din România, instituția care organizează evenimentul.

Invitatul de onoare al acestei ediții este Japonia, care le propune iubitorilor de carte un program complex: de la lansări și dezbateri pornind de la romane clasice ale literaturii japoneze până la evenimente care au în vedere sfera popular culture atât de îndrăgită de tinerii cititori și evenimente culturale conexe.

„Am așteptat cu nerăbdare această ediție Bookfest, alături de mulți pasionați de literatură, după doi ani în care nu a putut fi organizată. Ediția din acest an a Bookfest va transcende distanța geografică dintre Japonia și România și, timp de cinci zile, va permite publicului vizitator să se bucure din plin de Japonia.

Invitați speciali vor fi scriitori japonezi și autori de cărți despre Japonia, care îi vor ghida pe cititori prin lumea creațiilor lor. La standul Japoniei am pregătit o gamă variată de evenimente legate de diferite aspecte ale culturii japoneze: de la manga, care are o tradiție îndelungată în Japonia, fiind la fel de populară ca literatura, până la istorie și artă.

Îi invit pe cititori să vină la Salonul Internațional de Carte Bookfest pentru a păși în lumea literaturii și culturii japoneze. Vor avea astfel ocazia de a descoperiți o nouă Japonie, cu care nu s-au mai întâlnit până acum”, a declarat E.S. Hiroshi UEDA, Ambasadorul Japoniei în România.

La ediția anterioară a Salonului Internațional de Carte Bookfest (București, 29 mai – 2 iunie 2019) au fost prezenți peste 150 de expozanți. Invitatul de onoare de atunci a fost Marea Britanie. La edițiile internaționale din anii anteriori țările invitate au fost: Spania, Ungaria, Franța, țările de limbă germană (Germania, Austria, Elveția), Polonia, Republica Cehă, Israel, Suedia și Statele Unite ale Americii.

Programul complet și actualizat al evenimentelor va fi afișat pe pagina www.bookfest.ro

The post Azi începe Bookfest, primul mare târg de carte din România, după doi ani de pandemie appeared first on Cultura la dubă.

Era o librărie pentru copii, singura de acest gen pe care o văzusem vreodată în București.

La casa de marcat am întâlnit-o pe Ana, librar și fondatoarea librăriei Asteroidul B 612. I-am spus că mi se pare special locul și că mi-ar plăcea să revin într-o zi, să facem un interviu pentru Cultura la dubă.

Am urmărit activitatea librăriei pe social media și, un an mai târziu, am revenit.

De atunci, librăria a crescut în notorietate. Are doar 2 ani de la înființare, din care majoritatea timpului a fost petrecut în pandemie. Ca orice antreprenor român care deținea o mică afacere, Ana s-a luptat în toată această perioadă pentru supraviețuire, dar entuziasmul creat în jurul librăriei sale o face să creadă că este pe drumul cel bun.

„Am deschis pe 22 decembrie 2019, am avut fix două luni în care lucrurile au mers bine pentru început.

După aceea a venit lockdownul, a trebuit să închidem și îmi e greu să îmi dau seama care e diferența între acum și înainte pentru că nu am știut cum era înainte.

Făceam și activități de lectură înainte de pandemie. Apoi am trecut în mediul online, citeam povești pentru copii. Iar acum am reluat activitățile, doar că le facem outdoor.”

Înainte să pornească pe acest drum, Ana a lucrat în departamentul de comunicare al Google România. Un impuls de moment și scrierea unei povești pentru copii au făcut-o să își dea demisia și să dezvolte ideea librăriei.

Însă atracția sa față de cărți are rădăcini mult mai profunde.

„Eu asociez foarte mult cărțile cu copilăria, eram genul de copil care stătea foarte mult în casă și citea. Asociez cărțile cu ideea de căldură, casă, cămin și mi-am dorit să creez un astfel de loc.

Nu știam nimic despre literatura pentru copii înainte să deschid, dar învăț. N-am făcut înainte o analiză de business, poate nu a fost o idee bună. (râde)

Dar știu că mă bazez foarte mult nu neapărat pe ideea de lectură, ci de descoperire.”

“Îmi place să văd copiii venind aici, să descopere lucruri pe care nu le știau, să fie surprinși.”

Tot ideea de descoperire a determinat-o să organizeze și altfel de activități, în afara librăriei, la care au participat clienții apropiați.

„Am făcut un family camp de Perseide, am mers cu cortul și ne-am uitat la stele căzătoare, împreună cu o echipă de ghizi montani am făcut și drumeții, am făcut și story time cu vânătoare de indicii prin parc. Facem vânătoare de indicii și pe aici prin librărie, iar unii copii își serbează ziua aici.

Nu este efectiv o petrecere, dar sunt părinți care vor să le cumpere copiilor cărți, ei aleg dinainte cărțile și noi organizăm o vânătoare de indicii, în care cărțile sunt împachetate și ascunse prin librărie, iar copilul descoperă cadourile. E foarte distractiv pentru ei.”

De altfel, Ana crede că pentru a-i atrage pe copii către lectură, părinții ar trebui să asocieze cărțile cu distracția, în niciun caz cu o obligație. Și, cel mai important, să fie la rândul lor un exemplu.

„Copiii care citesc au părinți care citesc, nu trebuie să faci eforturi să îi atragi. Dacă un copil nu a fost obișnuit cu cărțile de când era mic, dacă nu vede în familie că este o practică uzuală, atunci nici el nu o să facă asta.

Pentru orice copil există o carte care să îl atragă. Poate unuia nu îi place magia, dar e atras de aventuri, trebuie să descoperi acel lucru care îi place. E ca la mâncare, cumva.

Din fericire, acum opțiunile sunt mult mai variate. Noi avem aici cărți pentru copii între 0 și 12 ani. 90% sunt cărți în limba română, cărți bune pe care le-am cumpăra și pentru copiii noștri. Ne uităm atât la calitatea literară a textelor, cât și la ilustrații și la calitatea cărții în sine.”

E drept, în realitatea românească, astfel de cărți sunt un privilegiu pentru multe familii și aproape inexistente în mediul rural. Prețul unei cărți ilustrate pentru copii oscilează în jurul sumei de 35 de lei, dar unele pot depăși 100 de lei.

„Cărțile din România, raportat la media europeană, nu sunt scumpe, au un preț corect dată fiind munca implicată. O carte pentru copii, care implică și ilustrație, are un preț de producție mai mare. În orice caz, prețul e stabilit de edituri, eu nu sunt un specialist în domeniu să cunosc dedesubturile administrative.

Dar, într-adevăr, dacă ne raportăm la populația din România, majoritatea este săracă și needucată, accesul la astfel de cărți este dificil. Însă nu asta e problema.

Să cumperi cărți noi nu e singura cale prin care poți ajunge la cărți. Noi avem mulți copii care vin aici, dar merg des și la biblioteci. Evident, important e să existe biblioteci!

Deci poți să împrumuți cărți, poți să cumperi cărți la mâna a doua. Și noi avem aici un raft cu cărți de schimb, „lasă o carte, ia o carte”, ca să încurajăm comunitatea.”

Din păcate, bibliotecile din orașele mici sau bibliotecile școlare de la sate, dacă ele există, sunt slab dotate, cu cărți vechi care nu mai atrag copiii.

„Încă nu am reușit să ajungem foarte mult la copii care nu citesc în mod normal, aici vin copii aduși de părinți care citesc.

Avem, în schimb, un program prin care comunitatea noastră donează cărți prin intermediul Asociației „Carte în sate”, din județul Vrancea. Ei fac ateliere de lectură în sate din Vrancea, pentru copii care nu au acces la cărți de calitate.

Așadar, ce facem cu copiii care nu sunt atrași de lectură? Ei au nevoie de cărți frumoase, relevante pentru ei, degeaba le dai cărți în care acțiunea se întâmpla acum 100 de ani și ei nu se pot conecta la ea.

Copiii au nevoie să se regăsească în personaje și acțiune.

Dar nu este suficient nici să le dai o carte frumoasă, dacă ei nu citesc în mod normal. Se uită de două ori la ea și o lasă. De aceea sunt importante atelierele de lectură, ca cineva să le citească, e nevoie de implicarea unui adult.”

Cum ai convinge un adult care are o sumă de bani pentru copil să cumpere o carte, în loc de o jucărie?

„Nu vreau să îi demonizez pe părinții care cumpără doar jucării. E nevoie și de jucării și de cărți, nu trebuie să cumpărăm doar cărți. Dar cred că e important ca părinții să realizeze că și cărțile pot fi distractive. Noi de asta ne bazăm în tot ce facem pe distracție.”

În această perioadă, la Asteroidul B 612 există și o cutie poștală pentru Moș Crăciun. Cei mici vin aici, aduși de părinți, să lase scrisori moșului.

Ana îi încurajează să scrie pe plic adresa lor completă, fiindcă Moș Crăciun le va răspunde, așa cum s-a întâmplat și anul trecut.

The post “Copiii care citesc au părinți care citesc.” – Ana Sipciu, fondatoarea librăriei pentru copii Asteroidul B 612 appeared first on Cultura la dubă.