Beta, principalul eveniment de arhitectură din vestul țării, organizat de Filiala Teritorială Timiș a Ordinului Arhitecților din România, a început aseară la Timișoara, iar până pe 27 octombrie propune publicului 53 de evenimente, 57 de artiști, în 5 locații din Timișoara, o selecție largă de arhitecți, designeri, muzicieni, artiști, activiști, fotografi, scriitori, regizori, dar și pe cei care refuză categorizarea, într-o coregrafie de expoziții și programe publice. 

Cover me softly, este tema ediției din acest an și expoziția principală a Beta 2024. Expoziția principală poate fi văzută la Garnizoană și explorează spațiul acestui monument istoric prin toate colțurile lui, de la beci până în pod.

Curatoarea bienalei este Oana Stănescu, arhitecta română de prestigiu internațional, cu studio de arhitectură la New York și Berlin, creatoare a celebrului proiect +Pool din New York și colaboratoare a lui Kanye West.

„A face un cover înseamnă a lucra cu ceea ce există deja. Cover înseamnă, de asemenea, adăpost. A proteja sau a ascunde. A masca sau a disimula, a se extinde în timp sau în spațiu. A fugi la adăpost, a se proteja. cover me softly, expoziția curatorială a Beta 2024, este o explorare a cover-urilor în toate disciplinele, mediile și geografiile. Contrar noțiunilor de copiere, furt, imitație și contrabandă, care pot veni fiecare cu propria lor înclinație etică, cover-ul oferă un set alternativ de vocabulare relaționale pentru înțelegerea modului în care transferurile de cunoștințe și structurile de autorie circulă prin artă și design. Centrând vasta noastră interconectare, cover me softly deschide noi sfere de posibilități pentru a face, a crea și a fi.” spune Oana Stănescu, Curatoarea Beta 2024

Creată ca o platformă euro-regională care articulează poziția arhitecturii și a arhitecților față de problemele fundamentale și provocările societății contemporane, Beta are un impact puternic în România, Serbia și Ungaria, premiile Beta celebrând producția de arhitectură de calitate în euroregiune.

De-a lungul anilor, evenimentul a devenit mai relevant la nivel european, fiind acum parte a comunității LINA – o platformă europeană de arhitectură care conectează actorii consacrați cu talentele emergente.

De la începuturile sale, peste 40.000 de vizitatori au participat la evenimentele și expozițiile Beta, care nu sunt niciodată la fel.

The post A început Bienala de Arhitectură de la Timișoara appeared first on Cultura la dubă.

Azi începe cea de-a patra ediție a Bienalei Art Encounters, considerat de specialiști cel mai important eveniment de artă contemporană din România.

Bienala se desfășoară anul acesta sub titlul Our Other Us și este curatoriată de Kasia Redzisz și Mihnea Mircan. Evenimentul cuprinde 5.000 mp de artă contemporană în 7 spații, peste 100 de artiști expuși și 19 lucrări special comisionate.

Printre lucrările expuse se numără opere care au făcut parte din evenimente internaționale majore dedicate artei, precum Bienala de la Veneția.

Cele două proiecte curatoriale propuse de Mihnea Mircan și Kasia Redzisz, Peisaj în Oglindă Convexă [Landscape in a Convex Mirror] și Cum să Coabităm [How to Be Together] vor include 19 lucrări comisionate special pentru eveniment, între care 8 ale artiștilor români.

Alături de cele două expoziții de artă contemporană, Bienala Art Encounters va explora istoria conexiunii dintre artiști și natură în Europa de Est și Centrală printr-o expoziție curatoriată de Kasia Redzisz. Având la bază o activitate de cercetare ce a pornit de la grupul timișorean SIGMA, aceasta abordează practici legate de mediul înconjurător din regiune, relevând contribuția nuanțată și radicală a artiștilor non-vestici la canoanele artei anilor 1960 și 1970.

Cele trei expoziții vor fi completate de Aripa Secretă [Secret Wing], un proiect organizat de Fundația Interart TRIADE și Muzeul Național de Artă Timișoara. Expoziția reprezintă o colaborare între curatoarea internațională Maria Rus Bojan și poetul și filosoful Bogdan Ghiu, și examinează discursurile artistice ale anilor 1980 și pe cele ulterioare, din perspectiva poeziei. Aripa Secretă preia titlul unui cunoscut volum al poetei Mariana Marin (1956-2003), unul dintre autorii emblematici ai Generației 80, și reunește lucrări din importante colecții particulare din Olanda și România.

Programul de mediere culturală dedicat copiilor și grupurilor organizate din grădinițe, școli și licee din județul Timiș, dar și cel dedicat publicului adult, va realiza liantul între expozițiile Bienalei Art Encounters.

Conectând trecutul și prezentul, elementul local și cel internațional, Bienala va reflecta istoria și spiritul Timișoarei, abordând, totodată, probleme globale.

Bienala anticipează 2023, anul în care Timișoara va deține titlul de Capitală Culturală Europeană.

Programul weekend-ului de deschidere al Bienalei Art Encounters 2021, 1 – 3 octombrie, va avea loc într-un format adaptat evoluției recente a pandemiei COVID-19.

Începând de vineri, ora 14:00, toate expozițiile Bienalei Art Encounters vor putea fi vizitate de public în baza certificatului verde și cu respectarea normelor de siguranță sanitară.

Orarul de vizitare va fi 14:00 – 18:00 pentru ziua de vineri, și 11:00 – 18:00, pentru sâmbătă și duminică. Vizitarea se poate face prin prezentarea certificatului verde, cu purtarea măștii și cu limitarea numărului de persoane prezente într-un spațiu expozițional la un moment dat.

Vineri, 1 octombrie

14:00 deschiderea Bienalei Art Encounters 2021, cu transmisiune live

14:00 – 18:00 soft opening: Bienala Art Encounters 2021 (accesul se realizează cu certificat verde, purtarea măștii și este permis accesul unui număr limitat de persoane în fiecare spațiu)

15:00 – Tur ghidat alături de curatoarea Kasia Redzisz și o parte dintre artiștii invitați (Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși” și Fundația Art Encounters)

15:00 – Tur ghidat – ISHO Office

16:00 – Manuel Pelmuș, „Permanent Collection”, ongoing action (cu Mihai Mihalcea, sound design Ion Dumitrescu) (Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși”) (accesul se realizează cu certificat verde, purtarea măștii, și este permis accesul unui număr limitat de persoane în spațiu)

17:00 – 19:00 soft opening „Aripa Secretă” la Muzeul Național de Artă Timișoara (accesul se realizează cu certificat verde, purtarea măștii, și este permis accesul unui număr limitat de persoane în spațiu)

18:00 Performance – program colateral: VIDEO + RADIO + LIVE (accesul se realizează cu certificat verde, purtarea măștii și este permis accesul unui număr limitat de persoane în spațiu)

Sâmbătă, 2 octombrie

Spațiile expoziționale sunt deschise în intervalul orar 11:00 – 18:00

11:00 Manuel Pelmuș, „Permanent Collection”, ongoing action (cu Mihai Mihalcea, sound design Ion Dumitrescu) (Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși”) (accesul se realizează cu certificat verde, purtarea măștii, și este permis accesul unui număr limitat de persoane în spațiu)

12:00 Tur ghidat alături de curatoarea Kasia Redzisz și o parte dintre artiștii invitați (Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși” și Fundația Art Encounters)

14:00 Tur ghidat – ISHO Offices, Pavilionul ISHO

16:00 Tur ghidat al expoziției „Aripa secretă” (Muzeul Național de Artă Timișoara)

Duminică, 3 octombrie

Spațiile expoziționale sunt deschise în intervalul orar 11:00 – 18:00

11:00 – 13:00 Soft opening „1+2+3+4 O aniversare, busolă pentru viitor” la Galeria Jecza, în prezența curatorului (accesul se realizează cu certificat verde, mască și este permis accesul unui număr limitat de persoane în spațiu)

14:00 Discuție Bogdan Ghiu și Marcel Tolcea, transmisă online (Muzeul Național de Artă Timișoara)

16:00 Tururi ghidate cu mediatorii bienalei în toate spațiile expoziționale

17:00 Lansarea Catalogului Bienalei Art Encounters 2021, online

În ciuda acestui context, expozițiile Bienalei Art Encounters 2021 invită publicul larg să descopere, atât fizic, cât și online, opere semnate de unii dintre cei mai cunoscuți artiști contemporani români și internaționali.

Lucrările vor putea fi vizitate până pe 7 noiembrie, iar accesul este gratuit.

Programul de vizitare al expozițiilor este: marți – duminică, între orele 11:00 și 18:00 (Fundația Art Encounters, Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși”, ISHO Office, Centrul Cultural FABER), 10:00 – 18:00 (Muzeul Național de Artă Timișoara), respectiv luni-sâmbătă, 11:00 –18:00 (Galeria Helios) și luni-vineri, 12:00–18:00 (Institutul Francez din Timișoara).

The post Azi începe Bienala Art Encounters 2021. Peste 100 de artiști expun la Timișoara. appeared first on Cultura la dubă.

Echipa care a câștigat concursul organizat la nivel național și care va reprezenta țara noastră în cadrul Expoziției Internaționale de Arhitectură de la Bienală a creat proiectul FADING BORDERS, iar subiectul proiectului românesc este migrația.

Pavilionul României de la Veneția va arăta două aspecte ale migrației: o cartografiere a orașelor românești golite de valurile de migrație și un proiect care va ilustra viața unor români care au ales să trăiască peste hotare.

Din echipa câștigătoare fac parte Irina Meliță, Ștefan Simion, Cristian Andrei Bădescu, Ștefania Hirleata și Radu Tirca.

Pentru a înțelege mai bine proiectul câștigător, dar și cum ideile acestor tineri arhitecți pot îmbunătăți viața românilor de la oraș, am stat de vorba cu unul dintre membrii echipei – Irina Meliță, arhitect și vicepreședinte al Ordinului Arhitecților București.

Irina, spune-ne, te rog, care sunt două componente ale proiectului câștigător?

Fading Borders va avea două părți ale pavilionului: una este echipa Teleleu, care este compusă din Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, cu proiectul lor – Plecat, care documentează viața românilor plecați în Spania, Germania, Italia, familii și comunități și, cumva în oglindă, vom arăta un studiu destul de amplu, făcut de Asociația IDEILAGRAM, condusă de Ilinca Păun Constantinescu și Tudor Constantinescu despre Shrinking Cities sau orașe în declin din România.

Dar noi nu vrem să prezentăm în cadrul Bienalei această notă de declin, ci mai degrabă o notă de orașe care sunt în constrângere.

Spuneați că voi vreți să dați o conotație pozitivă ideii de migrație, nu negativă, așa cum suntem obișnuiți să o facem atunci când vorbim despre numărul mare de români plecați din țară. Care ar fi aspectele pozitive?

Am vrea sa întoarcem această imagine 180 de grade.

Există o parte pozitivă în toate poveștile pe care le vom prezenta. Însă noi ne propunem să punem în discuție la nivel international această temă a migrației și acest aspect al folosirii orașelor în descreștere ca patrimoniu deja existent și să propunem un nou model urban, care nu mai pleacă de la această obsesie a creșterii, ci se uită și la ce ai deja ca patrimoniu și cum îl folosești.

“Cred că a sosit momentul ca arhitecții să aibă o voce mai puternică, să fie mai implicați, să ne asumăm acest rol în urbanism, în cum arată orașul, în calitatea vieții, a spațiilor publice. Este și o măsură de apărare, pentru că deocamdată nu avem nici noi o imagine foarte bună.”

Irina Meliță, arhitect

Dar legat de ideea de a folosi deja ceea ce avem în patrimoniu, cum ai descrie tu acest mix architectural din România, cu clădirile noi de sticlă, lângă casele interbelice care stau să cadă?

România a trecut printr-o perioadă după un moment trist (comunismul) și a trebuit să reînvețe niște lucruri, iar rezultatele urbane cred că sunt rezultatele acestei perioade de învățare legislativă.

Cred că a sosit momentul ca arhitecții să aibă o voce mai puternică, să fie mai implicați, să ne asumăm acest rol în urbanism, în cum arată orașul, în calitatea vieții, a spațiilor publice. Este și o măsură de apărare, pentru că deocamdată nu avem nici noi o imagine foarte bună.

Este și un vid legislativ care a permis ceea ce se întâmplă și trebuie să discutăm despre toate astea pe termen mult mai lung.

“Strategiile urbane pe termen lung ar trebui să fie generate de echipe apolitice, să nu depindă de un mandat.”

Legislația e principala cauză a problemelor din arhitectură?

Legislația este doar o componentă. Cred că principala cauză este această schizofrenie între părțile care ar trebui să discute. Ar trebui să stăm la aceeași masă mult mai mulți oameni, nu doar arhitecți și urbaniști, ci și membri ai administrației locale, legiuitori și sociologi.

Eu cred că aceste strategii urbane pe termen lung ar trebui să fie generate de echipe apolitice, să nu depindă de un mandat.

Ce ar însemna pe termen lung?

Nu știu, 20-30 de ani.

Crezi că e și o teamă în rândul breslei arhitecților? Am încercat să vorbesc cu unii dintre ei despre subiecte controversate legate de apariția unor clădiri noi și punerea în pericol a patrimoniului, iar mulți se fereau să critice autoritățile pentru că vor avea de suferit la comisiile de specialitate ale Primăriei și nu vor mai primi autorizații pentru propriile proiecte.

Nu știu dacă e vorba despre frică, dar tocmai asta ziceam. Mi-ar plăcea să trecem peste această paradigmă a degetului arătat – e vina ta sau e vina ta – până nu vom conlucra, până nu vom spune “avem nevoie să discutăm despre lucrurile astea și eu, primărie, și tu, arhitect”, nu vom ajunge să avansăm.

Spuneați că expoziția de arhitectură din cadrul Bienalei de la Veneția este, de fapt, o dezbatere internațională care durează 6 luni. Ce se întâmplă după? Cum ajung ideile născute acolo să fie puse în practică, în arhitectură?

Mă bucur că ai adus vorba despre asta. Clar vom încerca să existe un “după Bienală”. Pe de o parte vom încerca să ducem expoziția la alte ICR-uri, să o plimbăm.

Apoi, prin revista Mazzocchio, care este a colectivului nostru de birou, împreună cu Universitatea Ion Mincu, care a fost un fel de laborator de idei, vom încerca să mediatizăm răspunsurile specialiștilor și concluziile Bienalei.

Bienala de la Veneția este cea mai mare expoziție organizată la nivel internațional și singura care a păstrat structura istorică a pavilioanelor naționale. Anul trecut, aproape 300.000 de vizitatori au vizitat Expoziția Internațională de Arhitectură, la care au participat 63 de țări. Iar Expoziția de Artă s-a bucurat de peste 600.000 de vizitatori.

România este singura țară participantă care va avea două spații expoziționale: pavilionul României de la Giardini, construit de istoricul Nicolae Iorga, și o expoziție ecou în spațiul de la ICR Veneția.

The post “Fading Borders” – ce facem după migrație? Proiectul care va reprezenta România la Expoziția Internațională de Arhitectură din cadrul Bienalei de la Veneția appeared first on Cultura la dubă.