O comunitate de artiști aduce un vis green culture la Eforie Sud, o poveste despre locuri uitate sau iresponsabil exploatate, care ar putea deveni spații frumoase și primitoare, încurajând dialogul între culturi, discipline, genuri și vârste.

Derulată de Forumul Artelor Vizuale, inițiativa „Artă (și ecologie) la Mal(ul Mării)” reunește povești despre oameni și natură, semnate de șapte artiști vizuali: Irina Maria Iliescu, Alina Marinescu, Adrian Preda, Andrei Turenici și Meri The Zu.

Gânduri pierdute printre scoici și melci, lucrările lor, care vor rămâne la Cinemascop în perioada iulie – septembrie 2024, dau imagine unor scenarii triste, dar foarte probabile. Artiștii caută urmele civilizației moderne în valuri tulburi sau însoțesc până departe drumul speciilor pentru totdeauna alungate de vecinătatea cu oamenii. Tema ecologică va fi reluată în două instalații semnate de Emil Cristian Ghiță și în lucrarea Landscape, semnată de Alexandra Dumitrescu. Consumerismul și obsolescența, alături de noile concepte europene de dezvoltare comunitară, bazate pe frumusețe, sustenabilitate și unitate, vor fi puse în discuție într-o serie de ateliere creative și în trei conferințe tematice, care vor fi organizate în incinta Grădinii Cinemascop.

„Ne inspiră ideile generoase ale curentului New European Bauhaus, care propune o tranziție spre ecologie, cu schimbări la toate nivelurile, în modelele de afaceri, schimbări de tehnologie, standarde ridicate de mediu, dar și schimbări comportamentale – atât în ​​producție, cât și în consum. Este una dintre zonele în care rolul artei – și al culturii în general – devine crucial.

Pentru a putea construi orașul viitorului, e nevoie de o atenție sporită asupra prezentului.

Orașul viitorului este frumos, cu o estetică încântătoare, inspirat de artă și cultură, răspunzând nevoilor tuturor locuitorilor săi, pentru că îmbunătățește calitatea experienței, dincolo de funcționalitate. Comunitățile viitorului sunt durabile, în armonie cu natura, cu mediul și cu planeta. Rolul culturii și artei în acest proces trebuie privit din două perspective: modul în care practicile de producție culturală și artistică pot fi mai durabile și modul în care cultura și arta pot contribui la creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea tranziției ecologice”, spune Alexandra Dumitrescu, inițiator, alături de Emil Cristian Ghiță, al proiectului Artă la Mal.

De flora și fauna locală puțini sunt cei care, odată intrați în rolul de turiști, ar mai fi dispuși să țină seama. Multe specii de peşti, plante şi alte vieţuitoare au dispărut ori sunt pe cale să dispară. Alături de unele familii de creveţi şi de scoici, de specii de sturioni, delfini și rechini, și căluţul-de-mare se află printre speciile amenințate.

Eforie Colorat este un hub cultural lansat în anul 2021 la Eforie Sud, în beneficiul turiștilor și membrilor comunității locale, pentru comunitățile artistice și grupurile de dialog civic la nivel național – care au la dispoziție, anual, o serie de rezidențe creative la Marea Neagră. Inițiat de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh și primăria Orașului Eforie, programul Eforie Colorat își propune promovarea unui set de bune practici pentru dezvoltarea în zone cu acces limitat la cultură, ridicarea nivelului de educare și conștientizare în probleme de mediu și revitalizarea spațiilor de întâlnire comunitară de la malul Mării Negre.

Anual, Eforie Colorat dorește să fie un spațiu alternativ de inspirație pentru comunitatea artistică, pentru decidenții din administrațiile locale și centrale, și punct de întâlnire pentru specialiști și grupuri civice, într-un efort comun de a identifica soluții actuale de regenerare urbană, ecologie creativă, exploatarea etică și coerentă a potențialului turistic, economie circulară, spirit civic, dezvoltare sustenabilă și oportunități de creștere prin cultură în zone marginalizate. Proiectul Artă la Mal susține cercetarea și producția artistică interesată de tematici legate de mediu și comunitate, stimulând intervențiile culturale semnificative, care contribuie la înțelegerea profundă a legăturilor dintre cultură, artă și mediu.

The post La Eforie Sud începe sezonul de „Artă (și ecologie) la Mal(ul Mării)” appeared first on Cultura la dubă.

Evenimentul cuprinde anul acesta peste 80 de galerii și spații alternative din 12 orașe din țară: București, Alba Iulia, Arad, Brașov, Cluj, Craiova, Iași, Reșița, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Timișoara și Târgu Mureș.

Potrivit Asociației Ephemair, inițiatorul proiectului, ediția actuală are loc doar datorită implicării comunității creative și a mediului privat, fără niciun fel de susținere financiară din partea autorităților locale sau de la Ministerul Culturii.

Suzana Dan, președintele asociațiatiei, a explicat pentru Cultura la dubă cum s-a ajuns în această situație, în ciuda notorietății evenimentului și a impactului său în comunitate.

“Vina este de ambele părți. Și a noastră, a operatorilor culturali, și a autorităților. Cel puțin în cazul evenimentelor care au un istoric consistent și care sunt deja menționate ca evenimente de importanță strategică pentru viața culturală a unui oraș sau la nivel național, cred că ar trebui să fie luate altfel în discuție în momentul în care se alocă finanțări din partea autorităților.

Când spun a noastră, a operatorilor culturali mă refer la faptul că sentimentul de nesiguranță în fața birocrației și a procedurilor realmente disperă și cele mai organizate minți, iar această neputință, în loc să ne unească pentru a schimba ceva, ne-a înghesuit pe fiecare dintre noi în colțul lui, unde am găsit mici soluții de supraviețuire și ușițe pe unde ni s-a facilitat accesul în marile birouri decizionale.

Dacă ne-am lupta împreună pentru drepturile noastre, cu siguranță că lucrurile ar sta altfel în cultură.”, a declarat Suzana Dan.

Aceasta a povestit că pentru proiectele culturale majore, cu un istoric bogat, nu există o formulă de finanțare pe termen lung, iar aplicarea anuală la AFCN sau încercarea de a convinge în fiecare an Ministerul Culturii că evenimentul merită finanțat, au devenit umilitoare.

“Noi nu putem să mai aplicăm. Mi se pare o chestie de etică să nu aplici în același timp cu un operator cultural care depune pentru prima dată un proiect la AFCN, când tu ai un proiect de peste 10 ani.

Anul trecut am avut o mare frustrare, aplicând la AFCN, la secțiunea pentru proiecte cu continuitate și neprimind finanțare. Asta ne poate demotiva foarte mult, te gândești că poate nu mai are nimeni nevoie de evenimentul ăsta, dar, de fapt, anul acesta se va întâmpla pentru că am fost întrebați de atât de multă lume când se întâmplă, încât am zis ok, îl facem, dar vom avea nevoie de suportul vostru, al comunității.

Și da, nu vreau să mai aplic, să mă mai duc cu traista către niciun fel de autoritate pentru că nu este corect așa. Este epuizant să faci asta, imaginați-vă ce înseamnă să faci asta de 16 ani.

Treaba autorităților este nu doar să scrie o strategie și să dea o bifă că au făcut o strategie care sună foarte bine în scris, ci chiar să o implementeze.

Noi avem o tonă de strategii culturale care nu sunt implementate.

Nici măcar la Timișoara, care e cu trenul în gară. Știm ce presupune în cadrul unei Capitale Culturale un astfel de demers, dezvoltarea unor chestiuni care nu presupun doar zona culturală, ci infrastructura orașului. Totul se face last minute și în urma unui an de evenimente cu fast, pe care se cheltuiesc sume foarte mari, comunitatea locală nu rămâne cu absolut nimic.

Asta este exact din cauza faptului că aceste strategii sunt scrise din pix, dar nu sunt implementate niciodată în mod responsabil.” – Suzana Dan

Galeriile și ceilalți participanți își plătesc din propriile bugete organizarea acestor seri de eveniment, intrarea pentru public fiind liberă.

Anul acesta, mai mulți artiști din București își vor deschide atelierele pentru vizitare în cadrul Nopții Albe a Galeriilor.

“Am muncit toată vară, am câștigat niște bani pe care îi bag în eveniment. Dar, oricum, nu e vorba de o cheltuială care să îmi aparțină doar mie. Le sunt recunoscătoare tuturor participanților pentru această ediție, ei și-au dorit-o și au spus că vor să se implice.

Fără implicarea comunității și a participanților nu s-ar fi întâmplat ediția asta.

În pandemie le-am transmis autorităților că dacă mai vor să facem evenimente, dacă ne pot da măcar 100 de euro pentru măști și dezinfectanți, ar fi bine. Și nici pe aia nu au făcut-o.

Nu s-a mai întâmplat nimic cu schema de ajutor promisă. De fapt, ce a făcut Culturadata.ro cu acel registru a fost ușor pervers. Ne-au condiționat să ne înscriem în platforma lor ca să beneficiem de acel ajutor, când, de fapt, ei și-au făcut un recensământ al asociațiilor și asta a fost tot.”, a completat Suzana Dan.

Detalii despre programul NAG2022 găsiți pe www.noapteagaleriilor.ro, pagina de Facebook sau Instagram.

The post Noaptea Albă a Galeriilor începe azi în 12 orașe din țară, fără niciun sprijin financiar din partea autorităților appeared first on Cultura la dubă.

Șapte artiști care creează în București își vor deschide atelierele de lucru vizitatorilor, în cadrul unui circuit în Piața Amzei. Printre aceștia se numără Roman Tolici, Elena și Marcel Scutaru sau Nicolae Comănescu.

Evenimentul se numește La pas prin atelierele UAP din Piața Amzei , este o inițiativă a Asociației Nucleu 0000 și vizează familiarizarea publicului larg cu spațiile de creație din centrul Bucureștiului.

În perioada 22-23 octombrie, alți artiști își vor așteapta vizitatorii în atelierele lor din strada Șelari 13. Programul este deschis prin două vernisaje, care vor avea loc pe 30 septembrie, de la ora 19.00, în clădirea de ateliere UAP din Strada Biserica Amzei 7-9 și la Atelier 35.

Presărate prin centrul Bucureștiului, clădirile Uniunii Artiștilor Plastici din România adăpostesc zeci de ateliere, folosite ca centre de creație de artiști de diverse vârste, interesați de limbaje sau practici artistice diferite. Unii faimoși, alții la început de drum.

Ascunse în clădiri de patrimoniu, cel mai adesea în zone istorice ale orașului, atelierele sunt rareori accesibile publicului larg și, cel mai adesea, rămân închise chiar și pentru specialiști sau pentru comunitatea artistică.

Atelierele artiștilor Beniamin Popescu, Elena și Marcel Scutaru, Roman Tolici, Nicolae Comănescu, Mihai Coltofean și Flavia Lupu se deschid publicului larg pentru prima oară. Fiecare dintre aceste spații formale relevă un univers self-made, al întrebărilor, al rutinelor, al căutărilor care definesc, în cele din urmă, dezvoltarea unui artist.

„Am pictat în mansarde cu pisici pe Batiștei. Aveam o mansardă cât un Duster, deschideai ușa din pat, Tanti Paulina – care avea 35 de pisici – mi-a spus că am talent.

Am pictat într-un subsol cu pisici pe Știrbey, am pictat pe Căderea Bastiliei, pen’că un prieten avea cheia de la atelierul lui X și-mi descuia noaptea să lucrez acolo.

Am folosit Turnul Măcelarilor din Târgu Mureș, Green Hours, Sala Dalles, am spart ușa unei săli de meditații din căminul facultății și am lucrat acolo încuiați pe dinăuntru, evident mai mult noaptea, am închiriat un spațiu comun pe Vespasian, Gara de Nord, deasupra unui atelier de copt și împachetat semințe cu sare de floarea soarelui, mirosea de leșinai de dimineață până seara”, a povestit Nicolae Comănescu.

„Atelierul este un spaţiu în care se naște o lume a ta, care corespunde pe undeva cu lumea ta interioară, se poate observa o anume amprentă personală, aduni în jur lucruri care să vibreze în ochii tăi şi să te încarce cu acele emoții necesare dezvoltării unei serii de lucrări” – Elena Scutaru.

Programul de vizitare, pe Str Biserica Amzei 7-9, 2 și 3 octombrie, arată astfel:

• Beniamin Popescu: sâmbătă și duminică, 2-3 octombrie, între orele 12.00-18.00
• Roman Tolici: sâmbătă, 2 octombrie, între orele 14.00-17.00
• Nicolae Comănescu: duminică, 3 octombrie, între orele: 14.00-18.00
• Elena și Marcel Scutaru: duminică, 3 octombrie, între orele 13.00-15.00
• Flavia Lupu: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-17.00
• Mihai Coltofean: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-18.00

Despre artiști

Beniamin Popescu, artist vizual și absolvent al secției de Pictură din cadrul Universității de Arte din București. Lucrările recente ale lui Beniamin Popescu evocă ruinele urbane care sunt relegate în picturile sale obiectuale, aducând în centrul atenției rolul pe care îl joacă progresul rapid în orașe și straturile lor arhitecturale.

O ruină nu este doar obiectul în sine, ci istoria sa completă de la construcție la deconstrucție. Interesul lui Beniamin pentru ele provine, de asemenea, din propriile investigații cu privire la materialele utilizate adesea pe șantierele de construcții, cu care a lucrat mereu, începând ulterior să încorporeze resturile acestora, componente și substanțe în pictura sa abstractă.

Hărțile și arhitectura urbană sunt prezentate nu numai în cele mai noi lucrări ale sale pe pânză, ci și în obiectele sale sculpturale care seamănă cu structuri de construcții din metal și beton armat.

Roman Tolici este asociat cu un realism fotografic infuzat de poezie și un simț suprarealist al existenței cotidiene. Picturile sale par a fi detalii ale unei povești monumentale legate de întrebările și anxietățile generale ale omului. Această forță narativă transformă subiecte recurente în capitole fără sfârșit, iar reflecțiile vieții de zi cu zi în proiecții despre timp, memorie și urme surprinse de percepția tandra a artistului.

Nicolae Comănescu. „Considerat unul dintre cei mai prolifici artiști contemporani din România, Nicolae Comănescu (n. 14 noiembrie 1968) s-a afirmat în climatul artistic post-decembrist alături de grupul Rostopasca (Dumitru Gorzo, Alina Pențac, Angela Bontaș, Alina Buga, Florin Tudor și Mona Vatamanu), iar ulterior, individual, printr-un program plastic marcat de diversitate materială și tehnică. Comănescu a absolvit Academia de Arte din București în 1998, la clasa profesorului Ion Sălișteanu.

Opera sa este una endemică Bucureștiului, integrând însăși materia orașului în planul picturilor. Lucrările sale reproduc cadența aglomerărilor urbane, a forțelor politice iconoclastice și a imploziei informatice necontenite”. (Mihai Zgondoiu)

Flavia Lupu trăiește și lucrează în București, și este artist vizual, cadru didactic la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Doctor în arte, cu o teză ce are ca subiect corpul uman în arta contemporană analizat prin prisma relaţiei dintre imagine şi politică, lucrează în medii diverse: pictură, fotografie, instalație, performance.

A participat la expoziţii de grup, workshop-uri, conferinţe în ţară şi în Europa (Austria, Belgia, Italia, Ungaria), şi a realizat mai multe proiecte personale care au avut ca subiecte apartenenţa socio-culturală, stereotipurile de gen, relaţia dintre spaţiul public şi spaţiul privat, identitate culturală și investigarea structurală a creativității.

Mihai Coltofean (n. 1990), absolvent al Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza din București și al Facultății Naționale de Arte din București la secțiile Pedagogia Artei și Pictură. În prezent este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură.

Își împarte timpul între atelierul din Piața Amzei, unde pictează și la liceul de arhitectură “I.N. Socolescu” unde predă studiul formelor în desen. În lucrările sale nu dorește să ilustreze un concept cu fir narativ sau temporal, ci mai degrabă forța imaginii, caracterul  său afectiv și exprimarea realităților interumane și a stărilor psihologice ale individului.

„Elena Scutaru și Marcel Scutaru – doi artiști sculptori, aflați la vârsta deplinei maturități. De mai bine de un sfert de veac, împart un destin artistic comun având fiecare traseul său clar definit. Discursurile lor se animă și se potențează reciproc. Ce-i unește? Aderența la figurativ și motivele din repertoriul antichității târzii, cărora le găsesc rezolvări insolite…” (Mădălina Mirea) Elena Scutaru împarte atelierul cu șotul ei, sculptorul Marcel Scutaru.

The post Mai mulți artiști își deschid atelierele din București publicului, pe 2 și 3 octombrie appeared first on Cultura la dubă.

Copiii sunt așteptați să vină în costumele de Halloween și în special pentru cei mici vor avea loc ateliere de creație, teatru și jocuri.

Sediul Central „Mihail Sadoveanu” are în program: atelier de lectură şi creativitate pentru copii, operă, teatru, atelier Lip Dub, jocuri de societate, o mini-expoziţie de fotografii trimise de fanii pisicilor şi cărți surpriză.

Filiala „George Coșbuc” deschide nocturna cu un atelier de lectură, creativitate și
îndemânare, urmat de un spectacol pentru iubitorii de SF şi o „vânătoare de cărți”. Pe durata evenimentului vizitatorii vor fi provocaţi cu răvaşe… ghiceşti sau citeşti!
Filiala „Dimitrie Cantemir” așteaptă copiii, de la ora 19:00, la un atelier de lecturi
sonore, apoi un atelier creativ, jocuri distractive, karaoke, o paradă a costumelor și o vizionare de film.

Pentru adulți sunt pregătite un atelier de creativitate şi un workshop despre inteligenţa emoțională şi empatie.

The post Noaptea cărților care ne bântuie zilele – Vineri, 1 noiembrie appeared first on Cultura la dubă.