Deschiderea oficială a avut loc pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii, în prezența primarului Nicușor Dan, cel care a reușit să deblocheze proiectul de consolidare. Acesta a oferit și un premiu onorific actriței Alexandrina Halic, în vârstă de 82 de ani, cunoscută pentru interpretările poveștilor și basmele copilăriei în perioada comunistă.

Teatrul Ion Creangă, instituție aflată în subordinea Primăriei Capitalei, este condus din decembrie 2018 de Petre-Gabriel Coveșeanu, cunoscut publicului larg drept “Cove”, pentru numeroasele sale proiecte de prezentator TV.

Spectacolele programate luna aceasta la Sala Mare: „Visul unei nopți de vară“ (13.01 & 21.01), „Păcală și Tândală“ (19.01), „TILL“ (20.01) și „Jack și vrejul de fasole“ (21.01). La finalul lunii ianuarie, între 26 și 28, va avea loc cea de-a X-a ediție a mini festivalului TIC PITIC – ZILELE SMALL SIZE, atât la Sala Mare (Piața Amzei nr. 13), cât și la Sala Mică (Str. Biserica Amzei 21-23). Detalii AICI.

Prețurile biletelor variază între 37 și 48 de lei.

The post Sala Mare a Teatrului Ion Creangă s-a redeschis după 15 ani appeared first on Cultura la dubă.

Tema de anul acesta se numește „Connections” și prezintă designul ca instrument valoros pentru abordarea și soluționarea preocupărilor legate de cum ne putem conecta unii cu alții și cum putem crea spații comune de dialog, într-o lume în permanentă schimbare.

Piața Amzei – reintegrată în circuitul urban, pentru o experiență completă a designului local

În Piața Amzei va avea loc RDW Exhibition, un proiect realizat de Primăria Sectorului 1, împreună cu The Institute. 162 de lucrări din 6 specializări diferite, de la arhitectură la design interior, design grafic, design de produs, ilustrație și modă, vor fi prezentate publicului larg, care va avea acces liber în expoziție.

Proiectele prezentate în cadrul RDW Exhibition au fost selectate atât de curatori români de renume, cât și de specialiști de talie internațională, dintr-un total de peste 400 de lucrări înscrise în call-ul inițial de proiecte.

În cadrul expoziției, care anul acesta se desfășoară pe două etaje, vizitatorii vor putea să se inspire pentru propriile amenajări din categoria de design interior, dar și să vadă obiecte cu un design spectaculos, printre care pantofi printați 3D, obiecte realizate din materiale reciclate sau articole vestimentare realizate cu multă preocupare pentru sustenabilitate.

„Piața Amzei este unul dintre spațiile-cheie din centrul Bucureștiului, cu o istorie importantă în memoria orașului, pe care cu toții ni-l dorim reintegrat în circuitul urban. Ediția de anul acesta își propune să fie un exercițiu de revitalizare a pieței și un studiu de caz care să demonstreze cât de mare este potențialul acestui spațiu pentru oraș și pentru locuitorii săi deopotrivă. Păstrând funcțiunea de piață agro-alimentară, ajutată de un conținut cultural unic, vrem să demonstrăm că piața poate deveni un loc de întâlnire pentru reprezentanții industriilor creative, dar mai ales pentru publicul larg, care va redescoperi cu această ocazie un spațiu public foarte valoros, în care-și poate petrece timpul liber”, a explicat Andrei Borțun, CEO The Institute.

În premieră anul acesta, în afară de proiectele prezentate în expoziția din Piața Amzei, au fost selectate și o serie de lucrări care vor fi prezentate ca bune practici – exclusiv online, pe site-ul Romanian Design Week, aici.

Experiența din Piața Amzei este completată și de alte formate importante ale #RDW2023:

• Young Design powered by Diploma propune perspectiva noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, într-o expoziție multidisciplinară. În cadrul acestui nou format din cadrul festivalului, publicul larg va explora preocupările tinerilor creativi, admirând peste 30 de expozanți, absolvenți recenți ai facultăților cu profil creativ din toată țara, care expun proiecte de arhitectură, design de produs, design grafic, modă, ilustrație și design grafic. Expoziția are ca parteneri: Globalworth, Primăria Municipiului București prin Expo Arte, Primăria Sectorului 1.

• RDW Social este programul de socializare din cadrul festivalului și este prezentat de IQOS. Anul acesta, RDW Social propune o serie de petreceri și contexte de networking, care creează ocazii de întâlniri, discuții și socializare între creativi și publicul larg. RDW Social are ca parteneri Kozel și Jidvei.

• RDW Market este galeria de design din Piața Amzei, unde designul românesc poate fi descoperit și achiziționat de către vizitatori. Într-un spațiu ce încurajează consumul de design local, RDW Market cuprinde o serie de magazine-capsulă cu obiecte speciale, pe care publicul larg le poate descoperi, admira și lua acasă. Partenerii RDW Market sunt: Urban Monkey, Fru-fru, Jidvei.

• constă în expoziția Circular Catalysts, rezultatul colaborării între designeri, artiști și meșteșugari din România și Marea Britanie. Expoziția prezintă fotografii, texte și obiecte ce ilustrează puterea designului interdisciplinar și a dialogului. Circular Catalysts este realizat de British Council România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

De asemenea,publicul adult va avea ocazia să descopere,tot în Piața Amzei, instalația „Echoes of Presence”. Aceasta își propune să ofere o experiență prin care prezența vizitatorilor influențează ambientul și percepția celorlalți, printr-o serie de senzori ce declanșează efecte spectaculoase în trei spații diferite. Instalația a fost aleasă de comunitate, în urma unui concurs RDW x IQOS, și este dezvoltată de Alina Rizescu, Bogdan Stefănescu, Alin Tatu și Denis Flueraru, cu sprijinul IQOS.

Cel mai amplu program de evenimente satelit de până acum: peste 100 de evenimente de explorat în timpul festivalului

În perioada 12–28 mai, peste 100 de evenimente se desfășoară în Capitală, ca parte din programul RDW Design GO! Acestea sunt organizate în jurul a 4 Design Districts din București: Cotroceni, Dorobanți-Floreasca, Ioanid-Icoanei și Cartierul Creativ.

Romanian Design Week propune astfel cel mai amplu program de evenimente satelit din toate edițiile de până acum, dezvoltat în jurul unor cartiere și zone istorice importante ale Bucureștiului. RDW Design GO! cuprinde un program divers de discuții, expoziții, workshop-uri și ateliere deschise, destinate atât publicului larg consumator de design, cât și profesioniștilor. Harta festivalului poate fi consultată aici.

Noaptea Studiourilor de Arhitectură, un format original Romanian Design Week, va avea loc joi, 25 mai. Timp de o seară, 16 studiouri de arhitectură din București își deschid birourile și spațiile de lucru pentru colegi, prieteni și publicul larg, într-o inițiativă de prezentare a celor mai recente proiecte, dar și de organizare a unor întâlniri sociale. Partenerii acestui format RDW sunt: Cemacon, Kozel, Urban Monkey, Fru-Fru, Jidvei, Igloo, Zeppelin.

Acces gratuit la cea mai amplă ediție Romanian Design Week de până acum

Romanian Design Week poate fi vizitat de luni până vineri în intervalul 12:00–22:00, iar în weekend între orele 10:00–22:00. În data de 12 mai, la vernisajul RDW Exhibition din Piața Amzei, intrarea se face începând cu ora 18:00, iar expoziția poate fi vizitată până la ora 23:00.

RDW este parte din circuitul oficial Noaptea Muzeelor din data de 13 mai, când expoziția din Piața Amzei va putea fi vizitată în program prelungit, până la miezul nopții.

Accesul este gratuit și se face în baza unei rezervări prealabile aici sau direct la intrare.

Programul complet al festivalului poate fi accesat aici.

The post Romanian Design Week se întoarce în Piața Amzei începând de vineri, 12 mai appeared first on Cultura la dubă.

Șapte artiști care creează în București își vor deschide atelierele de lucru vizitatorilor, în cadrul unui circuit în Piața Amzei. Printre aceștia se numără Roman Tolici, Elena și Marcel Scutaru sau Nicolae Comănescu.

Evenimentul se numește La pas prin atelierele UAP din Piața Amzei , este o inițiativă a Asociației Nucleu 0000 și vizează familiarizarea publicului larg cu spațiile de creație din centrul Bucureștiului.

În perioada 22-23 octombrie, alți artiști își vor așteapta vizitatorii în atelierele lor din strada Șelari 13. Programul este deschis prin două vernisaje, care vor avea loc pe 30 septembrie, de la ora 19.00, în clădirea de ateliere UAP din Strada Biserica Amzei 7-9 și la Atelier 35.

Presărate prin centrul Bucureștiului, clădirile Uniunii Artiștilor Plastici din România adăpostesc zeci de ateliere, folosite ca centre de creație de artiști de diverse vârste, interesați de limbaje sau practici artistice diferite. Unii faimoși, alții la început de drum.

Ascunse în clădiri de patrimoniu, cel mai adesea în zone istorice ale orașului, atelierele sunt rareori accesibile publicului larg și, cel mai adesea, rămân închise chiar și pentru specialiști sau pentru comunitatea artistică.

Atelierele artiștilor Beniamin Popescu, Elena și Marcel Scutaru, Roman Tolici, Nicolae Comănescu, Mihai Coltofean și Flavia Lupu se deschid publicului larg pentru prima oară. Fiecare dintre aceste spații formale relevă un univers self-made, al întrebărilor, al rutinelor, al căutărilor care definesc, în cele din urmă, dezvoltarea unui artist.

„Am pictat în mansarde cu pisici pe Batiștei. Aveam o mansardă cât un Duster, deschideai ușa din pat, Tanti Paulina – care avea 35 de pisici – mi-a spus că am talent.

Am pictat într-un subsol cu pisici pe Știrbey, am pictat pe Căderea Bastiliei, pen’că un prieten avea cheia de la atelierul lui X și-mi descuia noaptea să lucrez acolo.

Am folosit Turnul Măcelarilor din Târgu Mureș, Green Hours, Sala Dalles, am spart ușa unei săli de meditații din căminul facultății și am lucrat acolo încuiați pe dinăuntru, evident mai mult noaptea, am închiriat un spațiu comun pe Vespasian, Gara de Nord, deasupra unui atelier de copt și împachetat semințe cu sare de floarea soarelui, mirosea de leșinai de dimineață până seara”, a povestit Nicolae Comănescu.

„Atelierul este un spaţiu în care se naște o lume a ta, care corespunde pe undeva cu lumea ta interioară, se poate observa o anume amprentă personală, aduni în jur lucruri care să vibreze în ochii tăi şi să te încarce cu acele emoții necesare dezvoltării unei serii de lucrări” – Elena Scutaru.

Programul de vizitare, pe Str Biserica Amzei 7-9, 2 și 3 octombrie, arată astfel:

• Beniamin Popescu: sâmbătă și duminică, 2-3 octombrie, între orele 12.00-18.00
• Roman Tolici: sâmbătă, 2 octombrie, între orele 14.00-17.00
• Nicolae Comănescu: duminică, 3 octombrie, între orele: 14.00-18.00
• Elena și Marcel Scutaru: duminică, 3 octombrie, între orele 13.00-15.00
• Flavia Lupu: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-17.00
• Mihai Coltofean: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-18.00

Despre artiști

Beniamin Popescu, artist vizual și absolvent al secției de Pictură din cadrul Universității de Arte din București. Lucrările recente ale lui Beniamin Popescu evocă ruinele urbane care sunt relegate în picturile sale obiectuale, aducând în centrul atenției rolul pe care îl joacă progresul rapid în orașe și straturile lor arhitecturale.

O ruină nu este doar obiectul în sine, ci istoria sa completă de la construcție la deconstrucție. Interesul lui Beniamin pentru ele provine, de asemenea, din propriile investigații cu privire la materialele utilizate adesea pe șantierele de construcții, cu care a lucrat mereu, începând ulterior să încorporeze resturile acestora, componente și substanțe în pictura sa abstractă.

Hărțile și arhitectura urbană sunt prezentate nu numai în cele mai noi lucrări ale sale pe pânză, ci și în obiectele sale sculpturale care seamănă cu structuri de construcții din metal și beton armat.

Roman Tolici este asociat cu un realism fotografic infuzat de poezie și un simț suprarealist al existenței cotidiene. Picturile sale par a fi detalii ale unei povești monumentale legate de întrebările și anxietățile generale ale omului. Această forță narativă transformă subiecte recurente în capitole fără sfârșit, iar reflecțiile vieții de zi cu zi în proiecții despre timp, memorie și urme surprinse de percepția tandra a artistului.

Nicolae Comănescu. „Considerat unul dintre cei mai prolifici artiști contemporani din România, Nicolae Comănescu (n. 14 noiembrie 1968) s-a afirmat în climatul artistic post-decembrist alături de grupul Rostopasca (Dumitru Gorzo, Alina Pențac, Angela Bontaș, Alina Buga, Florin Tudor și Mona Vatamanu), iar ulterior, individual, printr-un program plastic marcat de diversitate materială și tehnică. Comănescu a absolvit Academia de Arte din București în 1998, la clasa profesorului Ion Sălișteanu.

Opera sa este una endemică Bucureștiului, integrând însăși materia orașului în planul picturilor. Lucrările sale reproduc cadența aglomerărilor urbane, a forțelor politice iconoclastice și a imploziei informatice necontenite”. (Mihai Zgondoiu)

Flavia Lupu trăiește și lucrează în București, și este artist vizual, cadru didactic la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Doctor în arte, cu o teză ce are ca subiect corpul uman în arta contemporană analizat prin prisma relaţiei dintre imagine şi politică, lucrează în medii diverse: pictură, fotografie, instalație, performance.

A participat la expoziţii de grup, workshop-uri, conferinţe în ţară şi în Europa (Austria, Belgia, Italia, Ungaria), şi a realizat mai multe proiecte personale care au avut ca subiecte apartenenţa socio-culturală, stereotipurile de gen, relaţia dintre spaţiul public şi spaţiul privat, identitate culturală și investigarea structurală a creativității.

Mihai Coltofean (n. 1990), absolvent al Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza din București și al Facultății Naționale de Arte din București la secțiile Pedagogia Artei și Pictură. În prezent este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură.

Își împarte timpul între atelierul din Piața Amzei, unde pictează și la liceul de arhitectură “I.N. Socolescu” unde predă studiul formelor în desen. În lucrările sale nu dorește să ilustreze un concept cu fir narativ sau temporal, ci mai degrabă forța imaginii, caracterul  său afectiv și exprimarea realităților interumane și a stărilor psihologice ale individului.

„Elena Scutaru și Marcel Scutaru – doi artiști sculptori, aflați la vârsta deplinei maturități. De mai bine de un sfert de veac, împart un destin artistic comun având fiecare traseul său clar definit. Discursurile lor se animă și se potențează reciproc. Ce-i unește? Aderența la figurativ și motivele din repertoriul antichității târzii, cărora le găsesc rezolvări insolite…” (Mădălina Mirea) Elena Scutaru împarte atelierul cu șotul ei, sculptorul Marcel Scutaru.

The post Mai mulți artiști își deschid atelierele din București publicului, pe 2 și 3 octombrie appeared first on Cultura la dubă.