Formația The Mono Jacks a anunțat că își încheie activitatea după 19 ani. Anunțul a fost făcut de liderul trupei, Doru Trăscău. Concert de rămas-bun, ce va avea loc pe 11 noiembrie la Expirat Halele Carol, este deja sold-out.

“The Mono Jacks își oprește activitatea.


Da, nu e un titlu bombastic. Am început povestea asta în urmă cu 19 ani și îmi imaginam că voi ajunge în alt loc. Chiar dacă realitatea de acum nu prea seamănă cu ce mi-am dorit atunci, sunt recunoscător că am pășit în locuri la care nici nu visam și că, în ciuda tuturor obstacolelor, ne-am spus de mai multe ori: „WE ARE LIVING THE DREAM!”

Doare tare că ne oprim, dar doare mai puțin când mă gândesc că nu ne despărțim certați. Poate pare puțin, dar pentru mine înseamnă foarte mult.

Ne dorim să încheiem așa cum am început, pe scenă, așa că ne-am bucura tare mult să veniți să urlăm împreună la Expirat, pe 11 noiembrie.”, a transmis solistul
Doru Trăscău, fondatorul The Mono Jacks.

The Mono Jacks este una dintre trupele care au marcat evoluția rockului alternativ românesc, iar solistul Doru Trăscău este vocea care a dat tonul schimbării încă de la începutul anilor 2000, alături de AB4.

Povestea The Mono Jacks s-a născut în 2008. De atunci, componența formației s-a schimbat de mai multe ori, constanta fiind solistul Doru Trăscău.

În 2013 a mai fost anunțată desființarea The Mono Jacks, printr-un concert de despărțire, dar Doru a revenit în 2015 la decizie. Din 2017 până în 2025 a cântat alături de Andrei Zamfir (chitară), Cristian Chiru (bas) și John Ciurea (tobe), formulă alături de care spunea că se simte cel mai bine dintre toate cele încercate. Aceasta a fost, de altfel, cea mai stabilă componență a trupei.

Din 2025, Cristian Chiru a părăsit formația, iar trupa a trecut prin diverse colaborări.

Într-un interviu amplu pentru Cultura la dubă, realizat în 2020, Doru, Andrei Zamfir și Cristian Chiru au vorbit despre activitatea The Mono Jacks.

Citește și un interviu individual, acordat de Doru Trăscău pentru Cultura la dubă în 2023.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Trupa The Mono Jacks își încheie activitatea după 19 ani appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a transmis azi că amână data de deschidere a finanțării pentru 2 octombrie, ora 12:00, cu termenul de închidere 7 octombrie, ora 12:00, și va da posibilitatea aplicanților de a depune în această fază doar dovada solicitării documentelor administrative către instituțiile publice.

Nu este prima dată când Ministerul Culturii organizează sesiuni fulger de finanțare, în cadrul aceluiași program.

Pe 3 iulie 2026, ministerul a anunțat pe siteul oficial că pe 6 iulie deschide prima sesiune de finanțare prin Schema de ajutor de minimis. Oferea în total peste 1 milion de euro ( 6.205.841 de lei). Atunci, termenul de depunere era, teoretic, mai mare – până pe 05 septembrie 2026. Practic, o a doua condiție a închiderii sesiunii a fost atinsă după doar 8 zile și anume “până la epuizarea bugetului alocat prezentului apel de proiecte”. Astfel că pe 14 iulie ministerul a anunțat că a închis sesiunea fiindcă 17 proiecte depuse solicitau în total suma de 6.345.820,93 lei, urmând să fie evaluate.

Așadar, nu toți au avut șansa să depună până pe 5 septembrie, doar pentru că niște proiecte înscrise rapid depășeau în total suma pusă la dispoziție de minister. Aceasta era, însă, doar o sumă solicitată, fără ca proiectele să fi fost evaluate din punct de vedere al conținutului sau al criteriilor administrative.

Pe 17 august a fost publicată lista de câștigători. Primul proiect aprobat, cu 91 din 100 de puncte, se numește “De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare” și presupune o zi de evenimente la Amabasada României în Tokio, pe 14 octombrie 2026, de la încondeierea ouălor la balada Miorița, muzică și un seminar despre Brâncuși.

***

Dintre cele 17 proiecte înscrise în prima sesiune, 13 au primit finanțare, iar 4 au fost respinse. Lista câștigătorilor a fost publicată pe siteul Ministerului Culturii, alături de numele evaluatorilor – funcționari publici din Ministerul Culturii, nu evaluatori independenți.

“De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare” a primit o finanțare de 91.300 de euro. Pe site-ul ministerului nu am putut găsi informații detaliate despre proiectele câștigătoare, așa că am căutat mai multe informații la organizatori.

Proiectul este derulat de Asociația Descoperă România de Ieri și de azi, beneficiară a mai multor finanțări publice, atât de la Ministerul Culturii, cât și de la Consiliul Județean Timiș. Asociația se promovează în mediul online prin Revista Descoperă România. Pagina de facebook a revistei are 1.200 de followeri, iar pagina de instagram are 1 follower.

La scurt timp de la câștigarea sesiunii de finanțare, revista a început să comunice proiectul ce se va derula la Tokio, printr-o serie de cartoane realizate cu AI, însoțite de texte despre tradițiile românești ce vor fi promovate în Țara Soarelui Răsare, la Ambasada României. Postările respective sunt scrise în limba română și au primit 0 reacții, prin urmare nu știm cum vor ajunge aceste informații la publicul țintă – japonezii care ar trebui să descopere tradițiile românești. Nu există informații despre proiect nici pe pagina de facebook a Ambasadei României în Japonia.

“De ce ajunge un ou încondeiat până la Tokyo? Pentru că e mult mai mult decât un obiect frumos. În liniile lui sunt simboluri. În culori, tradiții. În fiecare detaliu, ore de răbdare și un meșteșug transmis din generație în generație. Oul încondeiat spune o poveste despre România fără să aibă nevoie de traducere. Iar în Japonia nu va fi doar expus. Meșterii români vor arăta cum ia naștere, pas cu pas, ducând mai departe un meșteșug care încă trăiește.

De aceea ajunge până la Tokyo. Pentru că unele tradiții merită să călătorească.

Proiectul „De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare” este susținut de Ministerul Culturii, în cadrul Programului de finanțare nerambursabilă – Proiecte prioritare.” – se arată într-o postare a Revistei Descoperă România.

Asociația Descoperă România de Ieri și de azi a câștigat la începutul lui 2026 și o finanțare în cadrul sesiunii dedicate Anului Brâncuși. Proiectul “Spectacolul vieții transpus în arta brâncușiană” a primit 9500 de euro. Nu am putut găsit informații publice despre acest proiect – în ce a constat, când a avut loc și unde.

În 2025, Asociația Descoperă România de Ieri și de azi a mai avut un proiect finanțat de Ministerul Culturii, dedicat tot lui Brâncuși – “Simbolistica în arta brâncușiană”. Din puținele informații pe care le-am putut găsi despre această inițiativă culturală, reiese că asociația a organizat o expoziție foto la Biblioteca Academiei Române și un seminar despre Brâncuși în același loc, precum și ateliere de lucru la Liceul Tonitza.

În imaginea de mai jos, postată pe pagina Revista Descoperă România, putem observa o fotografie din cadrul expoziției, iar din descrierea ei lipsesc informațiile esențiale – cine este autorul, când și în ce context a fost realizată fotografia.

Asociația Descoperă România de Ieri și de azi este și beneficiara unor finanțări provenite de la Consiliul Județean Timiș, pentru promovarea Banatului.

Am încercat să obținem un punct de vedere din partea Asociației Descoperă România de Ieri și de azi, dar nu am primit un răspuns până la ora publicării articolului.

Festivalul Dumitru Fărcaș, Kurultai (Uniunea Democrată Tătară) și alte proiecte câștigătoare la prima sesiune de finanțare

Pe lista proiectelor finanțate în această vară se mai numără Festivalul Dumitru Fărcaș – organizat la Cluj-Napoca și dedicat instrumentiștilor de folclor, Kurultai – festival organizat weekendul trecut la București de către Uniunea Democrată Tătară, Festivalul Posada Rock 2026 – ediție aniversară de 40 de ani, organizat de Asociația Rock Culture sau Classix Lab, organizat de Asociația Industrii Creative.

Pe de altă parte, reprezentantul unui câștigător la prima sesiune, Nona Șerbănescu, din partea Asociației Ferentari, cunoscută pentru demersurile importante de la Studiourile Ferentari, a scris într-un comentariu public pe facebook că regretă că a aplicat pentru această finanțare.

“Din păcate, noi ne numărăm printre câștigătorii de la sesiunea 1, unde nici nu ni s-a spus cât va dura. Doar că se va termina repede. Ceea ce a și făcut. Desigur că am scris într-o mare grabă. Apoi ne-au picat administrativ. Am contestat. Timp de o lună am trimis documente din nou și din nou. În cele din urmă a fost aprobat administrativ proiectul și de 3 zile am semnat contractul de finanțare (proiectul începe pe 1 octombrie!). Și, din păcate, nu putem modifica absolut nimic din ceea ce am scris în acea aplicație făcută pe fugă, ca să reușim să ne încadrăm în termen. Și acum evident că lucrurile nu mai sunt cum erau în aplicație, când erau teoretice. E un pat al lui Procust. Regret că am aplicat. E un coșmar din care nu mai putem ieși.”, a scris Nona Șerbănescu.

Aceasta a completat pentru Cultura la dubă că nu este de acord cu cei care spun că au fost sesiuni de finanțare cu dedicație.

“Nu, nu sunt cu dedicație – am aplicat într-un proces greu și chinuitor care acum ne obligă la o serie de decizii pe care le-am luat într-un timp foarte scurt. Și asta e problematic. Asta conduce la acel pat al lui Procust de care vorbeam eu.

E foarte jignitor pentru noi, operatorii care chiar muncim de ne dă borșul pe nas, să fim acuzați de așa ceva doar pentru a demonstra că apelul e foarte prost.

Per total, cred că inițiativa de a transforma proiectele prioritare din acordare directă în acordare prin concurs este o idee bună și că aduce un plus de transparență.

Dacă ar fi să spun ce cred despre alegerea opțiunii de minimis – cred că ea are multiple limitări care fac deosebit de dificilă implementarea în practică, dar are și avantaje – vezi de pildă viteza de acordare. Cu siguranță când vii după concursul AFCN, pare aberant sistemul primul venit primul servit și cumva este – dar dacă ne gândim că acest concurs era pentru proiecte prioritare și că organizatiile care fac proiecte prioritare le au construite din timp cu luni de zile înainte, atunci întelegem că da, e posibil să scrii și în 3-4 zile o aplicație. De ce? pentru că deja lucrezi la proiect poate de la începutul anului.

În cazul nostru, noi chiar știam de proiectele prioritare. Și anul trecut am aplicat la ele prin cerere directă la departamentul potrivit din minister. Anul acesta construisem deja proiectul pentru AFCN sau pentru prioritare MC – care din ele s-ar fi potrivit mai bine cu specificul ediției de anul acesta a festivalului nostru. De aceea a fost fezabil pentru noi să aplicăm. Și am reușit să scriu aplicația în cele 2-3 zile pe care le-am dedicat.

De asemenea, din apel s-a înțeles foarte clar din prima că va fi de minimis și primul venit, primul servit. Eu, cel puțin, am înțeles și am făcut eforturi să scriu repede. Că o fi bine că nu o fi bine… sigur că nu e bine. Sigur că ar fi bine să avem numai mecanisme de finanțare super accesibile și coerente. Dar trebuie să admitem și că e un program pilot cu încercări și bune și rele. Viteza necesitată a aplicației a fost o parte din cele ”rele”. Viteza de a primi răspunsul e o parte din cele bune.”, spune Nona Șerbănescu pentru Cultura la dubă.

Ministerul Culturii: “Ministerul Culturii a alocat, exclusiv prin atribuire directă, finanțări nerambursabile pentru proiectele prioritare în valoare totală de 147.499.015 lei, fără accesibilitate și fără transparență.”

Andras Demeter, ministrul Culturii, a precizat într-o postare pe facebook că se știa încă de pe 17 august că va exista o a doua sesiune de finanțare în cadrul Schemei de ajutor de minimis. Totodată, Ministerul Culturii a subliniat azi într-un comunicat de presă că același minister a acordat până în ultimul deceniu “finanțări nerambursabile pentru proiectele prioritare în valoare totală de 147.499.015 lei, fără accesibilitate și fără transparență”.

Ministerul Culturii a mai transmis:

“În urma anunțului de ieri, Ministerul Culturii mulțumește reprezentanților mediului cultural pentru implicare, vigilență și semnalarea dificultăților pe care calendarul anunțat le creează solicitanților. Reacțiile primite au evidențiat necesitatea unor ajustări care să țină cont de timpul necesar obținerii documentelor, inclusiv pentru organizațiile ale căror proiecte sunt deja pregătite.

În urma reacțiilor solicitanților, am decis amânarea deschiderii apelului de la data de 29 septembrie 2026, ora 12:00, până la data de 2 octombrie 2026, ora 12:00, și adaptarea Ghidului Solicitantului astfel încât, la momentul încărcării documentației solicitate, platforma să accepte doar dovada demersului pentru obținerea documentelor a căror eliberare este cronofagă, precum certificatele de atestare fiscală (ANAF/APL) și extrasul RAF (Registrul Asociațiilor și Fundațiilor), respectiv acceptarea acestuia cu o vechime de cel mult 6 luni (față de 30 de zile) de la data lansării apelului sau de la data ultimei modificări a documentelor statutare, dacă aceasta s a realizat în ultimele 6 luni.

Încărcarea documentelor propriu-zise în platformă va trebui să aibă loc până în etapa contractării efective, absența acestora rămânând cauză eliminatorie.

Cererile și documentația aferentă vor putea fi încărcate în platformă până miercuri, 7 octombrie, ora 12:00 (sau până la epuizarea fondurilor), fiind astfel surmontată suprapunerea cu termenul de aplicare la Fondul Cultural Național/FCN (30 sept. a.c.).

În speranța că beneficiile decalării calendarului cu câteva zile vor fi mai mari decât inconvenientele, continuarea acestei abordări, bazată pe accesibilitate și transparență, este cheia bunei pregătiri a sesiunilor de finanțare din 2027.”

Schemei de ajutor de minimis pentru proiectele prioritare oferă sume nerambursabile, cuprinse între 10.000 – 100.000 euro, unui proiect cultural desfășurat de o entitate din sectorul independent. Programul oferă posibilitatea unor finanțări multianuale, cu condiția ca un beneficiar să nu încaseze în total mai mult de 300.000 de euro.

Ideea acestei scheme s-a născut imediat după criza provocată de pandemie, când sectorul cultural independent a fost puternic afectat. Teoretic, așa cum o spune și titulatura programului, ea ar trebui să susțină proiectele prioritare pentru cultura independentă.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post “Oul încondeiat la Tokyo” și alte proiecte “prioritare” care au câștigat aproape 100.000 de euro de la Ministerul Culturii, în doar câteva zile appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a anunțat azi că mâine, 29 septembrie 2026, ora 12:00, va deschide sesiunea a II-a a apelului de proiecte pentru finanțarea prin intermediul Schemei de ajutor de minimis pentru sectorul cultural independent privind finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale. Suma alocată pentru această sesiune este de 1.794.438,05 lei, adică aproape 340.000 de euro.

Entităție interesate au la dispoziție doar 3 zile pentru a depune un dosar complex, ce presupune descrierea în detaliu a proiectului și depunerea a 34 de documente administrative. Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Culturii, evaluarea conținutului proiectelor va fi făcută în doar 72 de ore, iar după soluționarea contestațiilor și semnarea contractelor, prima cerere de plată se va face în 24 de ore.

Fiecare proiect va fi evaluat de doi evaluatori, însă Ministerul Culturii nu a transmis cine vor fi evaluatorii.

***

Suma minimă acordată unui proiect este de 10.000 de euro, iar suma maximă 100.000 de euro. Toate proiectele trebuie implementate până pe 5 decembrie 2026.

“Proiectele pot fi depuse până la data de 2 octombrie 2026 ora 12:00 sau până la epuizarea bugetului alocat prezentului apel de proiecte, după caz, exclusiv pe platforma www.fonduri-cultura.ro .

Sunt eligibili solicitanții din sectoarele cultural-creative cu activitate în următaorele domenii: arhitectură, biblioteci, muzee, cinematografie, multimedia, patrimoniu cultural material și imaterial, design, festivaluri, muzică, literatură, artele spectacolului, carte și artele vizuale.

Recomandăm beneficiarilor să își fundamenteze solicitările  în funcție de necesitățile efective ale proiectului, și să evite supradimensionarea valorii solicitate. Având în vedere că schema beneficiază de un buget multianual, cu implementare până în anul 2029, vor exista oportunități de finanțare și în cadrul sesiunilor viitoare. Este important de avut în vedere că ajutoarele de minimis sunt supuse unui plafon maxim de 300.000 euro, calculat pe o perioadă continuă de 3 ani. Prin urmare, o utilizare echilibrată a plafonului disponibil permite beneficiarilor să își păstreze capacitatea de a accesa și alte apeluri de finanțare, în funcție de nevoile viitoare de dezvoltare.” – transmite Ministerul Culturii.

Toate informațiile privind modul de aplicare pentru această sesiune de finanțare nerambursabilă, procedura de selecție a proiectelor culturale și documentele necesare pentru întocmirea dosarului cererii de finanțare sunt disponibile în Ghidul solicitantului.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Ministerul Culturii – finanțare de până la 100.000 de euro/ proiect, depunerea aplicațiilor în 3 zile, evaluarea proiectelor în 72 de ore appeared first on Cultura la dubă.

Koppány Bulcsú Ötvös este licențiat în istorie la Universitatea Babeș-Bolyai și a activat ca arheolog, muzeograf, director interimar, apoi director al Muzeului Județean Mureș. În august 2025 a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii. El este membru UDMR.

În prezent, ministerul Culturii este condus de Andras Demeter. Acesta și-a înaintat demisia de onoare pe 25 mai 2026, dar a rămas în funcție de atunci, fiindcă premierul Bolojan nu a trimis demisia sa către administrația prezidențială.

Luni și marți vor avea loc audierilor miniștrilor propuși în comisiile de specialitate din Parlament, iar miercuri ar urma să aibă loc votul pentru învestirea guvernului. Momentan nu există o majoritate politică pentru susținerea guvernului Mureșan, iar șansele ca acesta să treacă sunt mici.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Koppány Bulcsú Ötvös este propunerea guvernului Mureșan pentru Ministerul Culturii appeared first on Cultura la dubă.

Colecția permanentă aduce la un loc arta clasică, ilustrația, benzile desenate, muralele și cinematografia, plasând cultura populară și arta sacră pe o poziție de egalitate.

Construcția a costat 1 miliard de dolari și a fost ridicată exclusiv din fonduri private. Inaugurarea oficială a avut loc pe 19 septembrie, iar pe 22 septembrie va avea loc deschiderea pentru public.

Clădirea futuristă de aproximativ 28.000 de metri pătrați a fost proiectată de arhitectul Ma Yansong (MAD Architects) alături de Stantec și pare că plutește deasupra parcului asemenea unui nor sau unei nave. Cu peste 30 de galerii întinse pe o suprafață expozițională de aproximativ 9.300 de metri pătrați, muzeul adăpostește peste 1.300 de opere în expozițiile inaugurale. Structura fluidă este înconjurată de un parc public de 13 acri realizat de Mia Lehrer (Studio-MLA), prevăzut cu peste 300 de copaci, o cascadă și 10 sculpturi monumentale în aer liber.

La etajele superioare, vizitatorii pot admira lucrări semnate de Vincent van Gogh, Frida Kahlo, Norman Rockwell sau Banksy, dar și o secțiune dedicată arhivei Star Wars, ce explorează vehiculele din celebrele filme.

Punctul central de cercetare al instituției este o bibliotecă publică gratuită (Research Library), ce include peste 30.000 de benzi desenate, 3.000 de cărți de artă donate de actorul Steve Martin și biblioteca personală de peste 2.900 de volume a mitologului Joseph Campbell. De asemenea, clădirea găzduiește două săli de cinema moderne (sala Robert Flaherty și sala Slavko Vorkapich) dedicate filmelor documentare și experimentale, precum și restaurantul panoramic Skywalker Grill, amenajat de Rockwell Group.

Deschiderea oficială a fost marcată prin evenimente dedicate comunității locale și o gală organizată pe 19 septembrie, co-prezidată de personalități precum Steven Spielberg, Tom Cruise, Greta Gerwig, Guillermo del Toro și Pharrell Williams. Muzeul promite să devină nu doar un reper arhitectural de prim rang în South Los Angeles, ci și un spațiu incluziv creat pentru a celebra imaginația și poveștile care unesc umanitatea.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Creatorul Star Wars, cineastul George Lucas, a fondat un muzeu dedicat artei narative. Construcția seamănă cu o navă spațială și a costat 1 miliard de dolari appeared first on Cultura la dubă.

PSD, AUR, PNL, UDMR și grupul PACE au votat pentru, în timp ce senatorii USR au fost singurii care s-au împotrivit, susținând că orașul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege și că va împovăra cetățenii cu taxe mai mari. De asemenea, schimbarea va aduce salarii mai mari pentru funcționarii din primărie.

Potrivit Legii 351/2001, un oraș poate fi declarat municipiu dacă are o populație de cel puțin 40.000 de locuitori și dacă asigură utilitățile și instituțiile de bază pentru cetățeni – drumuri, canalizări, unități de educație, spitale, medici, instituții publice de cultură (săli de spectacole, biblioteci) și săli de sport. Voluntari are în prezent aproximativ 50.000 de locuitori.

În expunerea de motive a proiectului depus la Parlament, Voluntariul, condus de Florentin Pandele de 26 de ani încoace, a declarat la capitolul “Dotări culturale și sportive: săli de spectacol, eventual teatre, instituții muzicale, biblioteci publice, stadion, săli de sport” – “Centrul Cultural Arena Sportivă Tudor Vladimirescu” (657 de locuri), Casa de Cultură (200 de locuri) și o sală de spectacole privată, nu publică – cea a Școlii Americane (300 locuri).

În realitate, nu există “Centrul Cultural Arena Sportivă Tudor Vladimirescu”, ci sala de sport Andreea Isărescu de pe Strada Tudor Vladimirescu, unde au loc activități sportive, precum și câteva terenuri de sport în cadrul bazei.

La Casa de Cultură au loc evenimente diverse, de la concerte de muzică populară la cursuri de dans pentru copii și adolescenți.

Voluntariul nu dispune de nicio bibliotecă publică, niciun teatru sau cinematograf public. În schimb, Pandele a declarat în Fișa Municipiului, depusă la Parlament odată cu proiectul de lege, că toate centrele sportive sunt “culturale” și că dispune de un cinematograf, fără să precizeze care ar fi acesta.

Principalele argumente ale inițiatorului legii au fost un referendum din 2004, când15.800 dintre cele 15.927 de voturi valabil exprimate cereau declararea Voluntariului ca municipiu. Guvernul s-a opus acum proiectului de lege, cerând un nou referendum, date fiind actualele condiții economice și că în 22 de ani populația Voluntariului s-a mărit și mulți cetățeni nu au apucat să-și exprime opțiunea.

În schimb, PNL a votat pentru proiect în Parlament.

Legea va merge către promulgare la președintele Nicușor Dan. Titlul de municipiu va permite primăriei să acceze mai multe fonduri de stat și europene pentru infrastructura locală.

Primarul Voluntariului, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, a intrat în politică imediat după Revoluția din 1989. În ianuarie 1990 s-a înscris în PNL. Ulterior a făcut carieră în PSD, fiind numit “cel mai votat primar de oraș al PSD-ului”. În 2010 s-a înscris în UNPR, partidul lui Gabriel Oprea, iar din 2020 până în prezent este din nou în PSD.

Primăria condusă de Pandele a fost implicată în scandalul “Azilele groazei” din Voluntari.

Florentin Pandele a plagiat în teza sa de doctorat, potrivit unei investigații realizate de Emilia Șercan pentru Press One. Ulterior, acesta a dat publicația în judecată și a pierdut procesul.

Pandele a devenit cunoscut și după ce la deschiderea anului școlar 2016-2017 și-a ținut discursul cocoțat pe catedră.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Voluntari va deveni municipiu, după votul Parlamentului. Pandele a declarat sălile de sport drept “centre culturale” appeared first on Cultura la dubă.

Violonistul american Jayden King, în vârstă de 11 ani, a câștigat Premiul I al Secțiunii Vioară a Concursului Internațional George Enescu 2026, devenind cel mai tânăr câștigător din istoria competiției. Jayden King a câștigat, de asemenea, Premiul Publicului. În finală, acesta a cucerit juriul și publicul interpretând Concertul în re major pentru vioară și orchestră op. 35 de Piotr Ilici Ceaikovski.

Jayden King, din Statele Unite ale Americii, a început studiul viorii la vârsta de trei ani, iar la șapte ani a fost admis la Divizia Preuniversitară a Juilliard School, unde studiază cu Masao Kawasaki. A concertat ca solist la Carnegie Hall, Lincoln Center și Merkin Hall și a obținut premii la numeroase competiții internaționale. În 2026, a câștigat Premiul al II-lea la Concursul Internațional de Vioară Henri Marteau, s-a calificat în semifinalele Concursului Internațional Stulberg și a câștigat concursul Goldene Note. Jayden King și-a făcut debutul alături de orchestră la vârsta de șase ani.

Premiul al II-lea i-a revenit lui Francesco Papa din Italia, iar Premiul al III-lea lui Eun Che Kim din Coreea de Sud.

Cei trei finaliști au evoluat pe scena Ateneului Român alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Harry Ogg, într-o seară care a încheiat parcursul Secțiunii Vioară din cadrul celei de-a XX-a ediții a Concursului Internațional George Enescu.

Rezultatele Secțiunii Vioară au fost stabilite de juriul internațional prezidat de violonista Mihaela Martin, din care au făcut parte Liviu Prunaru, Vladimir Nemțanu, Bujor Prelipcean, Alissa Margulis, Kathleen Winkler, Ida Kavafian, Nemanja Radulović și Nora Pötter.

Finala a adus și o serie de premii speciale. Francesco Papa, din Italia, a primit Premiul „Ștefan și Valentin Gheorghiu”, în valoare de 3.000 de euro, pentru cea mai bună interpretare a unei Sonate de George Enescu.

Jayden King a primit Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, în valoare de 2.000 de euro, pentru interpretarea lucrării Still Life with Fallen Stone de Lembit Beecher, precum și Premiul Publicului, în valoare de 1.000 de euro.

Premiul Playing for Tomorrow, în valoare de 1.500 de euro, oferit de BRD – Groupe Société Générale, i-a revenit violonistei Mariam Abouzahra, din Germania.

Violonistul Iohan Coman a primit Premiul „Sherban Lupu”, acordat concurentului român cel mai bine clasat în cadrul Secțiunii Vioară. Premiul, în valoare de 2.500 de euro, a fost oferit de Fundația Culturală „Șerban Lupu”.

Pentru fiecare dintre cele trei secțiuni instrumentale ale Concursului Internațional George Enescu – Violoncel, Vioară și Pian –, Premiul I este în valoare de 15.000 de euro, Premiul al II-lea de 10.000 de euro, iar Premiul al III-lea de 5.000 de euro.

Dincolo de premiile financiare, Concursul Internațional George Enescu oferă laureaților oportunități menite să contribuie la dezvoltarea carierei lor internaționale. ARTEXIM acordă premii constând în concerte și recitaluri organizate în cadrul edițiilor din 2027 și 2028 ale Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, precum și în stagiunile unor instituții de spectacole și concerte din România, în perioada 2026–2028.

Aceste oportunități sunt dezvoltate în parteneriat cu Filarmonica Lyra – George Cavadia Brăila, Filarmonica Arad, Filarmonica „Mihail Jora” Bacău, Filarmonica „Oltenia” Craiova, Filarmonica „Moldova” Iași, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica Pitești, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Filarmonica „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat „Dinu Lipatti” Satu Mare, Filarmonica de Stat Sibiu și Orchestra Națională de Cameră din Chișinău.

În cadrul ediției din 2026, Andreas Vierziger, curator și strateg muzical, va oferi câștigătorilor și laureaților secțiunilor instrumentale sesiuni de mentorat și consultanță personalizată, adaptate nevoilor și obiectivelor lor profesionale. Programul abordează aspecte esențiale ale dezvoltării unei cariere internaționale, precum poziționarea artistică, dezvoltarea strategică a carierei, relația cu industria muzicală și identificarea unor oportunități profesionale relevante.

ARTEXIM poate oferi, de asemenea, laureaților Concursului Internațional George Enescu posibilitatea de a încheia contracte de reprezentare artistică, în vederea dezvoltării și promovării carierei artistice la nivel național și internațional.

Concursul Internațional George Enescu 2026 continuă până pe 19 septembrie, la București, cu etapele dedicate Secțiunii Pian. Ediția din acest an se desfășoară sub tema „În căutarea excelenței / In Pursuit of Excellence” și a înregistrat 819 înscrieri din 58 de țări și teritorii, confirmând dimensiunea internațională a Concursului și interesul unei noi generații de muzicieni pentru competiția de la București.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Un copil de 11 ani a devenit cel mai tânăr câștigător din istoria Concursului Internațional George Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Lavinia Braniște, una dintre cele mai relevante autoare contemporane române ale ultimei decade, a fost inclusă pe lista lungă a nominalizaților la 𝗣rix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, pentru romanul 𝘾𝙖𝙢𝙥𝙞𝙣g.

“Camping” a fost publicat în limba franceză anul acesta, la editura Éditions des Syrtes, în traducerea lui Sylvain Audet-Găinar.

“Prinsă de douăzeci de ani între Spania și România, între un „acasă” de care e legată prin ecranul blurat de conexiunea slabă la internet și toropeala din campingul „El Titi”, care îi e deopotrivă domiciliu și loc de muncă, Sofia își plănuiește revenirea în țară. Ajunsă în pragul pensionării, ea intră într-un vârtej de amintiri, remușcări, atașamente și introspecții. Retrospectiv, reperele vieții ei devin din ce în ce mai vagi. Limba maternă nu-i mai aparține în totalitate, pe când cea adoptivă e imposibil de asimilat, Europa și străinătatea sunt două universuri abia perceptibile, limitate la aeroporturi și la diferența de fus orar, compatrioții se fac auziți, mai mult decât orice altceva, prin postările de pe grupuri de Facebook, iar fiul ei, motivația din spatele plecării sale clandestine, pare pierdut cu mult înainte ca ea să-și fi dat seama.” – se arată în descrierea romanului, publicată pe siteul Polirom.

Lavinia BRANIȘTE s-a născut la Brăila, în 1983, și a studiat literatură și limbi străine la Cluj și București. A scris poezie, proză și literatură pentru copii. La Editura Polirom i-au apărut volumul de proză scurtă Escapada (2014, 2021) și romanele Interior zero (2016, 2018, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”), Sonia ridică mâna (2019, 2021, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2020, secțiunea Proză) și Mă găsești când vrei (2021, 2023, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2022, secțiunea Proză).

Prix Médicis 𝗘́tranger este unul dintre cele mai importante premii literare franceze dedicate literaturii străine, fiind acordat anual, din 1970, unui autor publicat în traducere franceză. De-a lungul timpului, trofeul a revenit unor nume majore ale literaturii mondiale, precum Milan Kundera, Julio Cortázar, Umberto Eco, Philip Roth sau Orhan Pamuk.

Literatura română are un loc important în istoria premiului. Norman Manea a devenit, în 2006, primul autor român laureat al Prix Médicis 𝗘́tranger, fiind recompensat pentru Întoarcerea huliganului (Le Retour du hooligan : une vie). Premiul a reprezentat un moment major în consacrarea internațională a scriitorului.

Romanul Solenoid, de Mircea Cărtărescu, a fost inclus pe lista scurtă a Prix Médicis étranger în 2019, iar Theodoros a ajuns din nou pe lista scurtă în 2024.

Lista scurtă a nominalizărilor pentru 2026 va fi anunțată pe 15 octombrie, iar decernarea Premiilor Médicis va avea loc pe 2 noiembrie.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lavinia Braniște este pe lista lungă a nominalizărilor la 𝗣rix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, pentru romanul “Camping” appeared first on Cultura la dubă.

Alina Șerban marchează astfel un moment istoric: devine prima regizoare de etnie romă care câștigă un trofeu la celebrul festival de film.

Filmul este inspirat din viața sa și o are în rol principal pe tânăra actriță de etnie romă, Denisa Farcaș.

Scris și regizat de Alina Șerban, „Eu contez” este o coproducție România (microFILM – Ada Solomon, Carla Fotea), Germania (2Pilots Filmproduction) și Belgia (Frakas Productions, Lemming Film), care explorează teme precum depășirea fricii, speranța și acceptarea de sine.

Detalii despre participarea la Veneția AICI.

Erată: În textul publicat inițial s-a strecurat o informație greșită. Alina Șerban nu este prima regizoare din România premiată la Veneția, ci Monica Stan pentru filmul “Imaculat”, premiat pentru debut.

***articol în curs de actualizare

The post Filmul “Eu contez”, regizat de Alina Șerban, a câștigat Premiul Publicului la Festivalul de Film de la Veneția appeared first on Cultura la dubă.

„Eu contez” („I Matter”), debutul în lungmetraj al regizoarei Alina Șerban, a avut marți seara premiera mondială în cadrul competiției Venice Spotlight, dedicată filmelor de public, la cea de-a 83-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția.

Alina Șerban și-a făcut intrarea pe covorul roșu dansând pe muzica interpretată live de o trupă de lăutari. Alături de ea s-au aflat 16 copii de la Casa Iosif, care joacă în filmul său.

Scris și regizat de Alina Șerban, „Eu contez” este o coproducție România (microFILM), Germania (2Pilots Filmproduction) și Belgia (Frakas Productions, Lemming Film), care explorează teme precum depășirea fricii, speranța și acceptarea de sine.

Publicația Screen Daily scrie că interpretarea Denisei Farcaș este “excelentă” și subliniază autenticitatea poveștii filmului, inspirată din viața regizoarei Alina Șerban – “Drama românească despre copii crescuți în centre de plasament este uneori convențională, dar întotdeauna autentică.”, titrează Screen Daily.

Vorbit în română și romani, filmul spune povestea Rebecăi, o tânără romă care este pe cale să părăsească centrul de plasament în care a crescut. Își pune toate speranțele în eliberarea tatălui său din închisoare, convinsă că acesta îi va oferi, în sfârșit, o familie, însă nu bănuiește că drumul spre maturitate va fi mai greu decât și-a imaginat.

„Vedem foarte rar personaje rome care trăiesc experiențe umane complexe, dincolo de stereotipuri. Iar poveștile despre ce înseamnă să fii fată, romă și să fii în sistemul de protecție a copilului sunt aproape inexistente. Prin «Eu contez» mi-am dorit să construiesc o punte către o înțelegere mai profundă a acestor experiențe și să spun, înainte de toate, o poveste despre umanitate. Faptul că acest film își începe drumul la Veneția înseamnă enorm pentru mine.”, a declarat Alina Șerban.

„Eu contez” este rezultatul unui proces de cercetare artistică desfășurat timp de peste patru ani împreună cu tineri din sistemul de protecție socială. În această perioadă, Alina Șerban a realizat alături de ei mai multe scurtmetraje documentare și spectacole de teatru. Universul autentic al filmului s-a construit la intersecția dintre experiența personală a regizoarei și experiențele și vocile acestor tineri.

Din distribuția filmului fac parte Denisa Farcaș, Sorin Mihai, Angelina Pavel, Vanessa Dancea, Raisa Mihai, Juno (Alexandru Stancu), Alina Berzunțeanu și Natalia Călin. Alături de aceștia, în film joacă și 16 copii și tineri rezidenți ai centrelor de plasament Casa Iosif și Casa Sara, din cadrul Ansamblului Social Creștin Măgurele din București.

Festivalul Internațional de Film de la Veneția/ Mostra Internazionale d’Arte Cinematografica se va încheia pe 12 septembrie 2026. „Eu contez” este selectat alături de alte șapte titluri în secțiunea Spotlight, dedicată filmelor de public, caracterizate prin inovație și creativitate în modul în care relaționează cu acesta. Filmul concurează pentru Premiul Publicului oferit de Armani Beauty și Premiul Luigi de Laurentiis pentru Cel mai Bun Debut acordat de un juriu internațional. 

Pentru Alina Șerban, această selecție marchează și o revenire la Festivalul Internațional de Film de la Veneția. În 2023, actrița a fost prezentă în competiția Orizzonti, cu lungmetrajul „Housekeeping for Beginners”, în regia lui Goran Stolevski, iar anul acesta revine la Veneția, de această dată în calitate de regizoare.

Produs de Ada Solomon și Carla Fotea, echipa filmului a fost completată de: Nona Cătușanu (imagine), Letiția Ștefănescu (montaj), Andreea Popa (scenografie), Dana Anghel (costume), Vlaicu Golcea (muzică), Quentin Jacques, Lise Bouchez, Jean Stephane Garbe (sunet).

Câștigătoare a premiului pentru cea mai bună actriță la Premiile Asociației Actorilor din Germania pentru rolul din Gipsy Queen (2019), Alina Șerban este absolventă a prestigioaselor Tisch School of the Arts (New York), Royal Academy of Dramatic Art – RADA (Londra) și UNATC. Alina și-a spus povestea pe larg, într-un interviu intim pentru Cultura la dubă, în 2021.

În 2024, a fost decorată de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de Cavaler. Este prima regizoare romă de film și teatru din România și, de peste un deceniu, dezvoltă proiecte artistice dedicate copiilor și tinerilor din medii dezavantajate, precum și comunităților rome.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Alina Șerban, prima regizoare de etnie romă prezentă în selecția oficială a Festivalului de Film de la Veneția appeared first on Cultura la dubă.