Violonistul american Jayden King, în vârstă de 11 ani, a câștigat Premiul I al Secțiunii Vioară a Concursului Internațional George Enescu 2026, devenind cel mai tânăr câștigător din istoria competiției. Jayden King a câștigat, de asemenea, Premiul Publicului. În finală, acesta a cucerit juriul și publicul interpretând Concertul în re major pentru vioară și orchestră op. 35 de Piotr Ilici Ceaikovski.

Jayden King, din Statele Unite ale Americii, a început studiul viorii la vârsta de trei ani, iar la șapte ani a fost admis la Divizia Preuniversitară a Juilliard School, unde studiază cu Masao Kawasaki. A concertat ca solist la Carnegie Hall, Lincoln Center și Merkin Hall și a obținut premii la numeroase competiții internaționale. În 2026, a câștigat Premiul al II-lea la Concursul Internațional de Vioară Henri Marteau, s-a calificat în semifinalele Concursului Internațional Stulberg și a câștigat concursul Goldene Note. Jayden King și-a făcut debutul alături de orchestră la vârsta de șase ani.

Premiul al II-lea i-a revenit lui Francesco Papa din Italia, iar Premiul al III-lea lui Eun Che Kim din Coreea de Sud.

Cei trei finaliști au evoluat pe scena Ateneului Român alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Harry Ogg, într-o seară care a încheiat parcursul Secțiunii Vioară din cadrul celei de-a XX-a ediții a Concursului Internațional George Enescu.

Rezultatele Secțiunii Vioară au fost stabilite de juriul internațional prezidat de violonista Mihaela Martin, din care au făcut parte Liviu Prunaru, Vladimir Nemțanu, Bujor Prelipcean, Alissa Margulis, Kathleen Winkler, Ida Kavafian, Nemanja Radulović și Nora Pötter.

Finala a adus și o serie de premii speciale. Francesco Papa, din Italia, a primit Premiul „Ștefan și Valentin Gheorghiu”, în valoare de 3.000 de euro, pentru cea mai bună interpretare a unei Sonate de George Enescu.

Jayden King a primit Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, în valoare de 2.000 de euro, pentru interpretarea lucrării Still Life with Fallen Stone de Lembit Beecher, precum și Premiul Publicului, în valoare de 1.000 de euro.

Premiul Playing for Tomorrow, în valoare de 1.500 de euro, oferit de BRD – Groupe Société Générale, i-a revenit violonistei Mariam Abouzahra, din Germania.

Violonistul Iohan Coman a primit Premiul „Sherban Lupu”, acordat concurentului român cel mai bine clasat în cadrul Secțiunii Vioară. Premiul, în valoare de 2.500 de euro, a fost oferit de Fundația Culturală „Șerban Lupu”.

Pentru fiecare dintre cele trei secțiuni instrumentale ale Concursului Internațional George Enescu – Violoncel, Vioară și Pian –, Premiul I este în valoare de 15.000 de euro, Premiul al II-lea de 10.000 de euro, iar Premiul al III-lea de 5.000 de euro.

Dincolo de premiile financiare, Concursul Internațional George Enescu oferă laureaților oportunități menite să contribuie la dezvoltarea carierei lor internaționale. ARTEXIM acordă premii constând în concerte și recitaluri organizate în cadrul edițiilor din 2027 și 2028 ale Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, precum și în stagiunile unor instituții de spectacole și concerte din România, în perioada 2026–2028.

Aceste oportunități sunt dezvoltate în parteneriat cu Filarmonica Lyra – George Cavadia Brăila, Filarmonica Arad, Filarmonica „Mihail Jora” Bacău, Filarmonica „Oltenia” Craiova, Filarmonica „Moldova” Iași, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica Pitești, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Filarmonica „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat „Dinu Lipatti” Satu Mare, Filarmonica de Stat Sibiu și Orchestra Națională de Cameră din Chișinău.

În cadrul ediției din 2026, Andreas Vierziger, curator și strateg muzical, va oferi câștigătorilor și laureaților secțiunilor instrumentale sesiuni de mentorat și consultanță personalizată, adaptate nevoilor și obiectivelor lor profesionale. Programul abordează aspecte esențiale ale dezvoltării unei cariere internaționale, precum poziționarea artistică, dezvoltarea strategică a carierei, relația cu industria muzicală și identificarea unor oportunități profesionale relevante.

ARTEXIM poate oferi, de asemenea, laureaților Concursului Internațional George Enescu posibilitatea de a încheia contracte de reprezentare artistică, în vederea dezvoltării și promovării carierei artistice la nivel național și internațional.

Concursul Internațional George Enescu 2026 continuă până pe 19 septembrie, la București, cu etapele dedicate Secțiunii Pian. Ediția din acest an se desfășoară sub tema „În căutarea excelenței / In Pursuit of Excellence” și a înregistrat 819 înscrieri din 58 de țări și teritorii, confirmând dimensiunea internațională a Concursului și interesul unei noi generații de muzicieni pentru competiția de la București.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Un copil de 11 ani a devenit cel mai tânăr câștigător din istoria Concursului Internațional George Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Lavinia Braniște, una dintre cele mai relevante autoare contemporane române ale ultimei decade, a fost inclusă pe lista lungă a nominalizaților la 𝗣rix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, pentru romanul 𝘾𝙖𝙢𝙥𝙞𝙣g.

“Camping” a fost publicat în limba franceză anul acesta, la editura Éditions des Syrtes, în traducerea lui Sylvain Audet-Găinar.

“Prinsă de douăzeci de ani între Spania și România, între un „acasă” de care e legată prin ecranul blurat de conexiunea slabă la internet și toropeala din campingul „El Titi”, care îi e deopotrivă domiciliu și loc de muncă, Sofia își plănuiește revenirea în țară. Ajunsă în pragul pensionării, ea intră într-un vârtej de amintiri, remușcări, atașamente și introspecții. Retrospectiv, reperele vieții ei devin din ce în ce mai vagi. Limba maternă nu-i mai aparține în totalitate, pe când cea adoptivă e imposibil de asimilat, Europa și străinătatea sunt două universuri abia perceptibile, limitate la aeroporturi și la diferența de fus orar, compatrioții se fac auziți, mai mult decât orice altceva, prin postările de pe grupuri de Facebook, iar fiul ei, motivația din spatele plecării sale clandestine, pare pierdut cu mult înainte ca ea să-și fi dat seama.” – se arată în descrierea romanului, publicată pe siteul Polirom.

Lavinia BRANIȘTE s-a născut la Brăila, în 1983, și a studiat literatură și limbi străine la Cluj și București. A scris poezie, proză și literatură pentru copii. La Editura Polirom i-au apărut volumul de proză scurtă Escapada (2014, 2021) și romanele Interior zero (2016, 2018, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”), Sonia ridică mâna (2019, 2021, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2020, secțiunea Proză) și Mă găsești când vrei (2021, 2023, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2022, secțiunea Proză).

Prix Médicis 𝗘́tranger este unul dintre cele mai importante premii literare franceze dedicate literaturii străine, fiind acordat anual, din 1970, unui autor publicat în traducere franceză. De-a lungul timpului, trofeul a revenit unor nume majore ale literaturii mondiale, precum Milan Kundera, Julio Cortázar, Umberto Eco, Philip Roth sau Orhan Pamuk.

Literatura română are un loc important în istoria premiului. Norman Manea a devenit, în 2006, primul autor român laureat al Prix Médicis 𝗘́tranger, fiind recompensat pentru Întoarcerea huliganului (Le Retour du hooligan : une vie). Premiul a reprezentat un moment major în consacrarea internațională a scriitorului.

Romanul Solenoid, de Mircea Cărtărescu, a fost inclus pe lista scurtă a Prix Médicis étranger în 2019, iar Theodoros a ajuns din nou pe lista scurtă în 2024.

Lista scurtă a nominalizărilor pentru 2026 va fi anunțată pe 15 octombrie, iar decernarea Premiilor Médicis va avea loc pe 2 noiembrie.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lavinia Braniște este pe lista lungă a nominalizărilor la 𝗣rix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, pentru romanul “Camping” appeared first on Cultura la dubă.

Alina Șerban marchează astfel un moment istoric: devine prima regizoare de etnie romă care câștigă un trofeu la celebrul festival de film.

Filmul este inspirat din viața sa și o are în rol principal pe tânăra actriță de etnie romă, Denisa Farcaș.

Scris și regizat de Alina Șerban, „Eu contez” este o coproducție România (microFILM – Ada Solomon, Carla Fotea), Germania (2Pilots Filmproduction) și Belgia (Frakas Productions, Lemming Film), care explorează teme precum depășirea fricii, speranța și acceptarea de sine.

Detalii despre participarea la Veneția AICI.

Erată: În textul publicat inițial s-a strecurat o informație greșită. Alina Șerban nu este prima regizoare din România premiată la Veneția, ci Monica Stan pentru filmul “Imaculat”, premiat pentru debut.

***articol în curs de actualizare

The post Filmul “Eu contez”, regizat de Alina Șerban, a câștigat Premiul Publicului la Festivalul de Film de la Veneția appeared first on Cultura la dubă.

„Eu contez” („I Matter”), debutul în lungmetraj al regizoarei Alina Șerban, a avut marți seara premiera mondială în cadrul competiției Venice Spotlight, dedicată filmelor de public, la cea de-a 83-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția.

Alina Șerban și-a făcut intrarea pe covorul roșu dansând pe muzica interpretată live de o trupă de lăutari. Alături de ea s-au aflat 16 copii de la Casa Iosif, care joacă în filmul său.

Scris și regizat de Alina Șerban, „Eu contez” este o coproducție România (microFILM), Germania (2Pilots Filmproduction) și Belgia (Frakas Productions, Lemming Film), care explorează teme precum depășirea fricii, speranța și acceptarea de sine.

Publicația Screen Daily scrie că interpretarea Denisei Farcaș este “excelentă” și subliniază autenticitatea poveștii filmului, inspirată din viața regizoarei Alina Șerban – “Drama românească despre copii crescuți în centre de plasament este uneori convențională, dar întotdeauna autentică.”, titrează Screen Daily.

Vorbit în română și romani, filmul spune povestea Rebecăi, o tânără romă care este pe cale să părăsească centrul de plasament în care a crescut. Își pune toate speranțele în eliberarea tatălui său din închisoare, convinsă că acesta îi va oferi, în sfârșit, o familie, însă nu bănuiește că drumul spre maturitate va fi mai greu decât și-a imaginat.

„Vedem foarte rar personaje rome care trăiesc experiențe umane complexe, dincolo de stereotipuri. Iar poveștile despre ce înseamnă să fii fată, romă și să fii în sistemul de protecție a copilului sunt aproape inexistente. Prin «Eu contez» mi-am dorit să construiesc o punte către o înțelegere mai profundă a acestor experiențe și să spun, înainte de toate, o poveste despre umanitate. Faptul că acest film își începe drumul la Veneția înseamnă enorm pentru mine.”, a declarat Alina Șerban.

„Eu contez” este rezultatul unui proces de cercetare artistică desfășurat timp de peste patru ani împreună cu tineri din sistemul de protecție socială. În această perioadă, Alina Șerban a realizat alături de ei mai multe scurtmetraje documentare și spectacole de teatru. Universul autentic al filmului s-a construit la intersecția dintre experiența personală a regizoarei și experiențele și vocile acestor tineri.

Din distribuția filmului fac parte Denisa Farcaș, Sorin Mihai, Angelina Pavel, Vanessa Dancea, Raisa Mihai, Juno (Alexandru Stancu), Alina Berzunțeanu și Natalia Călin. Alături de aceștia, în film joacă și 16 copii și tineri rezidenți ai centrelor de plasament Casa Iosif și Casa Sara, din cadrul Ansamblului Social Creștin Măgurele din București.

Festivalul Internațional de Film de la Veneția/ Mostra Internazionale d’Arte Cinematografica se va încheia pe 12 septembrie 2026. „Eu contez” este selectat alături de alte șapte titluri în secțiunea Spotlight, dedicată filmelor de public, caracterizate prin inovație și creativitate în modul în care relaționează cu acesta. Filmul concurează pentru Premiul Publicului oferit de Armani Beauty și Premiul Luigi de Laurentiis pentru Cel mai Bun Debut acordat de un juriu internațional. 

Pentru Alina Șerban, această selecție marchează și o revenire la Festivalul Internațional de Film de la Veneția. În 2023, actrița a fost prezentă în competiția Orizzonti, cu lungmetrajul „Housekeeping for Beginners”, în regia lui Goran Stolevski, iar anul acesta revine la Veneția, de această dată în calitate de regizoare.

Produs de Ada Solomon și Carla Fotea, echipa filmului a fost completată de: Nona Cătușanu (imagine), Letiția Ștefănescu (montaj), Andreea Popa (scenografie), Dana Anghel (costume), Vlaicu Golcea (muzică), Quentin Jacques, Lise Bouchez, Jean Stephane Garbe (sunet).

Câștigătoare a premiului pentru cea mai bună actriță la Premiile Asociației Actorilor din Germania pentru rolul din Gipsy Queen (2019), Alina Șerban este absolventă a prestigioaselor Tisch School of the Arts (New York), Royal Academy of Dramatic Art – RADA (Londra) și UNATC. Alina și-a spus povestea pe larg, într-un interviu intim pentru Cultura la dubă, în 2021.

În 2024, a fost decorată de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de Cavaler. Este prima regizoare romă de film și teatru din România și, de peste un deceniu, dezvoltă proiecte artistice dedicate copiilor și tinerilor din medii dezavantajate, precum și comunităților rome.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Alina Șerban, prima regizoare de etnie romă prezentă în selecția oficială a Festivalului de Film de la Veneția appeared first on Cultura la dubă.

Anunțul de participare a fost publicat pe SEAP. Potrivit acestuia, “obiectul contractului este prestarea de servicii integrate privind identitatea vizuală a Operei Naționale București și comunicarea acesteia în mediul digital, respective implementarea unui sistem integrat de comunicare digitală pentru Opera Națională București, care să asigure coerența comunicării instituționale și valorificarea unitară a conținutului artistic.

Obiectivele specifice ale achiziției sunt următoarele:

OS1: Determinarea cerințelor tehnice și funcționale necesare implementării sistemului integrat de comunicare digitală.

OS2: Stabilirea cadrului unitar de organizare, administrare și comunicare a conținutului artistic în mediul digital.

OS3: Asigurarea funcționării unitare și integrate a sistemului de comunicare digitală.

OS4: Asigurarea administrării autonome a sistemului integrat de comunicare digitală de către autoritatea contractantă.”

Suma pusă la dispoziție este de 550.000 de lei, adică aproximativ 104.000 de euro.

Actualul site al instituției de cultură poate fi consultat AICI. ONB este condusă de Daniel Jinga, manager general, și este subordonată Ministerului Culturii, bugetul instituției provenind de la bugetul de stat.

În ianuarie 2025, sub conducerea lui Jinga, ONB a lansat o campanie care a stârnit controverse.

Conducerea a transmis publicului “cum să ne îmbrăcăm la operă”, folosind imaginea unor fotomodele îmbrăcate în ținute de gală, asta în timp ce marile instituții de operă din occident au relaxat normele privind vestimentația spectatorilor, tocmai pentru a aduce un public cât mai divers în sală și a democratiza accesul la spectacole.

În octombrie 2025, Cultura la dubă a scris că la ONB au fost expuse Stema Partidului Comunist Român, cu celebrele însemne secera și ciocanul, și stema Republicii Socialiste România, chiar lângă intrarea în biroul directorului adjunct, în cadrul unei expoziții deschisă publicului la etajul 1.

Însemnele comuniste nu erau însoțite de nicio explicație privind istoria comunismului în România.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Opera Națională București plătește peste 100.000 de euro pentru un site și o nouă identitate vizuală appeared first on Cultura la dubă.

Momentan nu sunt, însă, expuse obiecte de patrimoniu. Potrivit muzeografilor, clădirea nouă are nevoie de mai mult timp de uscare pentru a găzdui în norme de microclimat optim artefacte de valoare.

Potrivit paginii oficiale de facebook a muzeului, clădirea are o suprafață utilă totală de 11.344 m² și este organizată pe trei niveluri:

La demisol, pe o arie de 5.000 m², sunt grupate 10 depozite și 10 laboratoare de restaurare.

La parter se află un spațiu expozițional de peste 2.000 m² și un corp multifuncțional separat, prevăzut cu:

– sală de conferințe

– spații de relaționare cu publicul vizitator (cafenea, shop)

– săli de expoziție

– săli de educație muzeală

– birouri

– alte spații flexibile, adaptabile unor funcțiuni diverse

La etaj, în două corpuri diferite ale clădirii, se regăsesc alte spații administrative, iar, în supantă, continuă expoziția de la parter.

Totodată, în exterior există zone verzi, spații de relaxare și o infrastructură gândită pentru evenimente culturale și educaționale.

În ceea ce privește decizia de a nu expune la inaugurare obiecte de patrimoniu, instituția a explicat: “normele și recomandările de conservare preventivă consideră necesară o perioadă pentru echilibrarea microclimatului interior înainte de introducerea bunurilor culturale în spațiile proaspăt finisate.

Materialele de construcție se usucă și se stabilizează treptat, iar temperatura și umiditatea relativă ajung la valorile necesare păstrării în siguranță a patrimoniului. Din acest motiv, la inaugurarea muzeului am ales să nu expunem bunuri culturale originale.

În schimb, vă invităm să descoperiți proiecții inspirate din colecțiile muzeului și din conceptul MuTRA Galeria istorică a Transilvaniei.Această soluție îmbină accesibilizarea patrimoniului și comunicarea semnificației sale pe înțelesul tuturor categoriilor de public, cu respectarea principiilor de conservare preventivă, oferind vizitatorilor o experiență relevantă și captivantă, fără a pune în pericol colecțiile.

După stabilizarea clădirii, MuTRA Galeria istorică a Transilvaniei va deschide o expoziție permanentă, care propune o nouă perspectivă asupra modului în care înțelegem istoria locurilor noastre. Dincolo de succesiunea cronologică a evenimentelor, muzeul va explora relația dintre om și mediu, punând în dialog obiecte din epoci diferite. Această abordare îi invită pe vizitatori să descopere asemănări, diferențe și conexiuni care transcend perioadele istorice, apropiind patrimoniul de public prin teme relevante și accesibile.

MuTRA Galeria istorică a Transilvaniei va deveni astfel un spațiu al reflecției, al învățării și al dialogului, în care trecutul poate fi înțeles prin întrebările prezentului.”

MuTRA Galeria istorică s-a deschis ieri cu o expoziție de tip proiecție vizuală intitulată „Fețele istoriei”.

“Expoziția „Fețele istoriei” vă invită într-o experiență imersivă în care istoria prinde viață prin chipurile oamenilor. Într-un spațiu construit din lumină, proiecții și sunet, fețe provenite din epoci diferite apar, se transformă și se succed, dezvăluind o istorie continuă, locuită de oameni.

Fiecare chip este martorul timpului său, iar împreună alcătuiesc o poveste despre identitate, memorie și umanitate. Deși fiecare epocă și-a imaginat altfel fața omului, există un limbaj care a rămas neschimbat și poate fi înțeles și astăzi: expresia feței.

Expoziția de deschidere este concepută ca o experiență multimedia și răspunde, totodată, exigențelor conservării preventive. În prima etapă de funcționare a unei clădiri noi, sunt necesare monitorizarea și stabilizarea parametrilor de microclimat înainte de introducerea bunurilor culturale. Din acest motiv, spațiul expozițional utilizează proiecții, oferind publicului o experiență spectaculoasă, până când condițiile de conservare sunt validate pentru găzduirea patrimoniului mobil.”

Noua clădire va găzdui și primele laboratoare moderne din România de conservare și restaurare a artefactelor.

“Laboratorul muzeal contemporan este cadrul specializat în care patrimoniul este mai întâi înțeles, apoi tratat. Activitatea desfășurată aici – conservare curativă, restaurare, diagnosticare, documentare și monitorizare – urmează protocoale stricte, standarde profesionale și principii etice, comparabile, din multe puncte de vedere, cu practica medicală.

La Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, laboratoarele au funcționat decenii la rând într-un imobil situat pe Calea Turzii, spațiu neadecvat cerințelor actuale. MuTRA – Galeria istorică a Transilvaniei aduce, pentru prima oară, 10 laboratoare proiectate special pentru activitățile de conservare, restaurare și investigații fizico-chimice, cu dotări și echipamente profesionale, conforme normelor legislative și principiilor eticii muzeale.

Desfășurate pe o suprafață de 766 m², cu aproximativ 200% mai mare decât cea a vechilor laboratoare (248 m²), laboratoarele de conservare-restaurare din MuTRA – Galeria istorică a Transilvaniei au fost proiectate ca spații tehnice specializate. Organizarea lor urmărește menținerea unui microclimat controlat într-un mediu protejat și sigur, prin monitorizarea permanentă a temperaturii și umidității relative, sisteme de control al accesului și stingerea focului, supraveghere video, detectare și alarmare la incendiu și efracție.

Conceptul constructiv pune accent pe funcționalitatea particulară a spațiilor. Laboratoarele beneficiază de inerție microclimatică, ventilare, filtrare și exhaustare a pulberilor și vaporilor din tratamente, iluminat adaptat și finisaje ușor de întreținut. Infrastructura tehnică susține echipamente profesionale și manipularea în siguranță a bunurilor culturale, prin pardoseli industriale rezistente, alimentare trifazică, utilizare a macaralelor și compartimentări rezistente la foc, un cadru eficient energetic, conform recomandărilor internaționale de conservare-restaurare și sustenabilitate.

Laboratoarele sunt dotate cu mobilier tehnic și echipamente specializate: mese de lucru mobile, nișă chimică cu exhaustare, cuve de inox/antiacide, dulapuri pentru substanțe inflamabile, echipamente de manipulare (cărucioare, transpalete, nacele), reflectoare Daylight, lupe, umidificatoare, pH-metru, balanțe de precizie, microscop, spectrometru XRF și instalații de filtrare și distilare.

Infrastructura susține întregul flux de lucru, de la examinare și tratament la monitorizare, rămânând deschisă completării ulterioare a dotărilor.”

Momentan instituția nu a transmis când va fi inaugurată expoziția permanentă a muzeului.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post A fost inaugurat MuTRA, primul muzeu public construit de la zero în România, după căderea comunismului appeared first on Cultura la dubă.

Adrian Văncică a fost desemnat aseară cel mai bun actor la Festivalul Internațional de la Sarajevo, pentru rolul principal din filmul Nu e locul tău aici”, regizat de Florin Șerban, premiat cu Leopardul de Aur la Locarno.

„Pentru o interpretare marcată de tenacitate şi rigoare discretă, în care actorul este în permanenţă în slujba unei poveşti regizate prin cadre lungi şi largi, premiul Heart of Sarajevo pentru cel mai bun actor îi revine lui Adrian Văncică pentru filmul “Nu e locul tău aici/ You don’t belong here.”, menționează motivația juriului.

„Nici nu s-a stins bine în mine bucuria de la Locarno pentru Leopardul de Aur și a venit încă un premiu de la Sarajevo. E un premiu important care, bineînțeles că mă bucură și mă onorează, nivelul filmelor care au fost în competiție fiind ridicat, iar juriul alcătuit din profesioniști pe care îi admir, în frunte cu Emily Watson.  E un premiu care e al meu și nu-i al meu… pentru că fără Florin Șerban n-ar fi existat.

Țin să îi mulțumesc lui Florin pentru tact, inspirație și răbdare, precum și colegilor actori și echipei pentru tot sprijinul. A fost o muncă grea, dar frumoasă. Dar să știți că emoțiile pe care le am pentru întâlnirea dintre filmul “Nu e locul tău aici” și publicul din România nu s-au făcut mai mici. Aș zice că dimpotrivă. În noiembrie vă aștept la premieră.”, a declarat Adrian Văncică.

Cu Adrian Văncică în rolul principal, un medic chirurg a cărui lume se transformă peste noapte, după ce află că fiul său adolescent (interpretat de Teodor Butănescu) este suspectat de crimă și apartenență la o organizație extremistă, filmul a impresionat juriul, publicul și criticii prezenți la festivalurile Sarajevo și Locarno.

Alături de Alex Conovaru, Cristina Richter, Janir Izdrăilă, din distribuția filmului mai fac parte 18 cursanți de la Școala de Film, instruiți de Florin Șerban.

„Nu e locul tău aici” și-a început parcursul internațional în competiția Festivalului Internațional de Film de la Locarno, unde a fost premiat săptămâna trecută cu: Leopardul de Aur, Premiul Europa Cinemas Label, Premiul Juriului Tânăr și o Mențiune specială pentru interpretare, acordată debutantului Teodor Butănescu. 

Filmul are ca temă relația dintre un părinte și copilul său, derulată pe fundalul unui oraș de provincie, unde un grup de tineri care vandalizează mașini parcate ilegal ajung să ucidă un cetățean de etnie romă care îi admonestează.

Personajul principal, chirurgul Marius Călimănescu, interpretat de Adrian Văncică, este pus în situația de a căuta, în limitele legii, o soluție pentru a ajuta rudele celui decedat, neștiind că fiul său e rănit sau că ar avea vreo legătură cu crima. Parcursul anchetei se surprapune cu investigație interioară a celor doi despre propriile alegeri, așteptări, principii și dezamăgiri.

Imaginea filmului este semnată de Liviu Mărghidan. De scenografie s-a ocupat Bogdan Ionescu, iar de costume Cosmina Croitoru. Muzica originală a fost compusă de Marius Leftărache și Nikita Dembinski.
Filmul este produs de Florin Șerban, iar producător executiv este Minodora Șerban.
Florin Șerban semnează scenariul, regia și montajul.

După debutul cu multipremiatul titlu „Eu când vreau să fluier, fluier” (Ursul de Argint/ Premiul Special al Juriului și Premiul Alfred Bauer pentru inovație în cinema la Berlinale, 2010), Florin Șerban a fost prezent în numeroase festivaluri cu „Box” (2015, Premiul FIPRESCI la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary), „Dragoste 1. Câine” (2018, Cinema Award și Cineuropa Award la Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo), „Dragoste 2. America” (2018).

Adrian Văncică, unul dintre cei mai cunoscuți actori români, este câștigătorul Premiului Gopo 2025 pentru cel mai bun actor în rol principal pentru „Anul Nou care n-a fost” (r. Bogdan Mureșanu). Palmaresul său se leagă strâns de succesul internațional al scurtmetrajului „Cadoul de Crăciun” (r. Bogdan Mureșanu), cel mai premiat scurtmetraj românesc, cu peste 70 de trofee la nivel mondial, inclusiv Premiul European de Film pentru cel mai bun scurtmetraj și Marele Premiu la Clermont-Ferrand, alături de selecția pe lista scurtă pentru Oscar 2020. Continuarea acestei povești, lungmetrajul „Anul Nou care n-a fost”, a acumulat zeci de premii internaționale și a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film în 2024 (Prix Discovery).
  

„Nu e locul tău aici” este un film de lungmetraj realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei din România.

Produs de Fantascope Films, în colaborare cu Scharf Film Production, Avanpost, Adrian Văncică, Earlybird și Școala de Film, filmul este reprezentat internațional de Reason8 Films.

The post Adrian Văncică a câștigat premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Sarajevo appeared first on Cultura la dubă.

Filmul românesc „Nu e locul tău aici”, regizat de Florin Șerban, cu Adrian Văncică în rolul principal, este marele câștigător al Festivalului Internațional de Film de la Locarno.
Lungmetrajul lui Florin Șerban  a câștigat patru premii: Leopardul de Aur, Premiul Europa Cinemas Label, Premiul Juriului Tânăr și o Mențiune specială pentru interpretare, acordată debutantului Teodor Butănescu.

Președintele Juriului competiției internaționale, Fabrice du Welz, a asemănat tema filmului cu cea potrivită unui roman al scriitorului belgian Georges Simenon, despre colapsul moralei, care însă, se transformă aici, de la o idee originală la „cinema pur, de cel mai înalt nivel”, în care regizorul „construiește cu precizie o poveste care implică activ spectatorul, îl face să aibă întrebări și interpretări, nu doar să urmărească acțiunea. Pentru scenariul și unicitatea viziunii, construcția tuturor personajelor și limbajul cinematografic, suntem mândri să acordăm filmului „Nu e locul tău aici”, regizat de Florin Șerban, premiul Leopardul de Aur pentru cel mai bun film”, a menționat Fabrice du Welz.

„Mă bucur mult să fiu aici, e o mare onoare pentru mine să primesc acest premiu, mai ales la acest festival, fiindcă am visat mereu să primesc un premiu la un festival care răsplătește cinemaul pur, prin urmare mulțumesc mult comitetului de selecție și juriului care a apreciat filmul. De asemenea, vreau să mulțumesc tuturor actorilor, începând cu Adrian Văncică, actorul din rolul principal, care a trecut prin iad pentru acest rol, a avut totală încrederea în această poveste și m-a făcut să simt că am un partener adevărat în tot acest timp, precum și lui Teodor Butănescu, pentru spiritul de echipă și sprijinul său excepțional.”, a declarat regizorul Florin Șerban pe scena festivalului.

„E minunat ce se întâmplă cu filmul ăsta, încă de la începutul proiectului, de acum 8 ani. Leopardul de Aur e un premiu foarte important pentru mine personal, e premiul pentru cinema pur.  Iar pentru film… alături de celelalte premii de la Locarno, sunt sigur că îi va asigura expunerea pe care o merită.”, a menționat regizorul.

Filmul face parte și din competiția internațională a Festivalului Internațional de Film de la Sarajevo, unde va fi proiectat pe 20 și 21 august.

„Cele patru premii obținute la Locarno — Marele Premiu, Europa Cinemas Label, Premiul Juriului Tânăr și Mențiunea Specială pentru interpretare acordată lui Teodor Butănescu, student la Școlii de Film — reprezintă nu doar o mare bucurie pentru întreaga echipă și o deosebită onoare pentru mine, ca regizor, ci și un nouă dovadă că filmul românesc stârnește interes și apreciere în cele mai competitive festivaluri din lume. Sunt recunoscător juriilor și organizatorilor festivalului, publicului care ne-a primit cu căldură și curiozitate, tuturor celor implicați în realizarea acestui film.”, a mai spus Florin Șerban.

Cu Adrian Văncică în rolul principal, alături de o distribuție din care fac parte 19 tineri actori debutanți de la Școala de Film, instruiți de Florin Șerban, lungmetrajul „Nu e locul tău aici”/ ”You Don’t Belong Here”,finanțat cu ajutorul CNC, a impresionat publicul la premiera mondială din cadrul Festivalului Internațional de Film de la Locarno, unde a concurat, alături de alte 16 producții internaționale, în competiția oficială.

„Fericit că am făcut parte din acest proiect e prea puțin spus. Câteodată nu mai e nevoie de argumente sau vorbe… la mijloc sunt energii cu care rezonezi sau nu. De data asta, în acest proiect, „Nu e locul tău aici”…. s-au întâlnit niște energii greu de explicat. Și toate de bine. De foarte bine. Aștept să văd ce va spune publicul din România despre acest film la care îi aștept să vină cat mai mulți.”, a declarat actorul Adrian Văncică.

Dincolo de aplauze îndelungate, filmul a primit și numeroase aprecieri pozitive din partea unor reputați critici de film, care l-au întâmpinat cu interes, considerându-l „un film puternic și precis, care nu se teme să dezvăluie latura grotescă a unei masculinități aflate în criză, agățându-se stângaci de valori patriarhale care nu fac decât să genereze suferință” (Cineuropa), „o fabulă morală captivantă și necruțător de tulburătoare” (International Cinephile Society), „un nou film românesc de anvergură, care analizează profund a responsabilitatea unei generații față de cea următoare” (Close-up).

„Nu e locul tău aici” urmărește povestea unui respectat chirurg dintr-un oraș de provincie, Marius Călimănescu (interpretat de Adrian Văncică), care descoperă că fiul său Ioan (Teodor Butănescu), un adolescent introvertit și enigmatic, e suspect de crimă, alături de alți tineri membri ai unei organizații de extremă-dreapta. Filmul este o investigație ce trece dincolo de clasica ruptura între generații și chestionează modul în care poate părinte cel care, la vremea lui, a vrut să schimbe lumea, iar acum este nevoit să facă alegeri care îi contrazic propriile principii.

Tânărul Teodor Butănescu, răsplătit  pentru prima sa prestație într-un lungmetraj de ficțiune cu Mențiunea Specială a juriului Festivalului Internațional de la Locarno, s-a pregătit la Școala de Film (www.scoaladefilm.com), devenind un nou exemplu de succes, precum George Piștereanu, protagonistul filmului „Eu când vreau să fluier, fluier”.
Juriul de la Locarno i-a acordat lui Teodor Butănescu o Mențiune specială pentru intepretare, impresionat de „o prestație autentică și tulburătoare care arată cât de plină de singurătate și confuzie poate fi adolescența”.

Imaginea filmului este semnată de Liviu Mărghidan. De scenografie s-a ocupat Bogdan Ionescu, iar de costume Cosmina Croitoru. Muzica originală a fost compusă de Marius Leftărache și Nikita Dembinski. Producător executiv: Minodora Șerban.

„Nu e locul tău aici” este cel de-al cincilea lungmetraj regizat de Florin Șerban și primul său film selectat la Locarno, unul dintre cele mai vechi și mai prestigioase festivaluri de film, aflat la ediția 79, locul unde au avut premiere mondiale regizori importanți precum Roberto Rossellini, Michelangelo Antonioni, John Ford, Spike Lee și Radu Jude.

De la debutul cu multipremiatul titlu „Eu când vreau să fluier, fluier” (Ursul de Argint/ Premiul Special al Juriului și Premiul Alfred Bauer pentru inovație în cinema la Berlinale, 2010), Florin Șerban a fost nominalizat și premiat în festivaluri internaționale și naționale, cu următoarele sale filme „Box” (2015, Premiul FIPRESCI la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary), „Dragoste 1. Câine” (2018, Cinema Award și Cineuropa Award la Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo), „Dragoste 2. America” (2018).
 

Produs de Fantascope Films, în colaborare cu Scharf Film Production, Avanpost, Adrian Văncică, Earlybird și Școala de Film, filmul „Nu e locul tău aici” este un film de lungmetraj realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei din România.

Filmul va putea fi văzut în România din luna noiembrie.

***

The post Florin Șerban a câștigat Leopardul de Aur la Locarno, pentru filmul “Nu e locul tău aici” appeared first on Cultura la dubă.

“Mă simt onorat şi mă bucur de reîntâlnirea cu publicul newyorkez.”, a transmis cineastul.

“Fie că se confruntă cu istoria întunecată a propriei națiuni, fie că evocă primele sale întâlniri magice cu Beatles și fotbalul de la Cupa Mondială, Ujică – care va fi prezent pentru a introduce multe dintre proiecții – interoghează politica creării imaginii și a scrierii istoriei, precum și modurile în care cultura populară a cântecelor, sportului și filmelor se insinuează în inconștientul nostru colectiv, definește identitățile noastre naționale și ne modelează amintirile, dorințele și înțelegerea despre noi înșine și despre lumea din jurul nostru. Aflându-ne pe prăpastia schimbării revoluționare – schimbare adusă de inteligența artificială, o dietă constantă de videoclipuri TikTok și consolidarea și complicitatea mass-media cu agenții puterii – Ujică oferă onestitatea intelectuală și balastul moral necesare pentru a contracara confuzia și neîncrederea noastră actuală în ceea ce vedem și ceea ce ni se spune.

Printre momentele importante se numără prezentarea de către cineast a unui fragment în curs de realizare din cel mai recent film al său, Matches and Days , o meditație asupra modului în care fotbalul de la Cupa Mondială a modelat ritmurile vieții sale și ale fiului și nepoților săi. Ujică prezintă, de asemenea, cel mai recent lungmetraj al său, TWST/Things We Said Today (2024), o reminiscență personală, creată în colaborare cu scriitorul Geoffrey O’Brien, despre un moment cultural și politic de cotitură, sosirea trupei Beatles la New York pentru concertul lor din august 1965 de pe stadionul Shea. Și acesta a marcat un punct de inflexiune în viața lui Ujică, aadolescent, într-un sat românesc de la granița cu Iugoslavia, oferind o privire transformatoare asupra libertății dincolo de Cortina de Fier și o epifanie despre puterea artei de a transcende corvoadele, minciunile, temerile și pedepsele vieții sub o guvernare autoritară.

În centrul așa-numitei sale trilogii despre prăbușirea bruscă a Uniunii Sovietice, magistrala lucrare a lui Ujică, Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu (2010), îmbină 24 de ani de imagini de propagandă de stat cu dictatorul român și soția sa într-o viziune amplă a unei națiuni aflate în sclavia – și la mila – unui lider de cult. Bazându-se pe materiale de arhivă nevăzute, Ujică scoate la iveală fisurile și tensiunile care aveau să ducă la căderea lui Ceaușescu în decembrie 1989.

În colaborarea sa fundamentală cu Harun Farocki, Videogramele unei revoluții (1992), transmisiunile oficiale ale domniei de fier a dictatorului par o farsă neputincioasă în fața relatărilor martorilor oculari de la fața locului despre dispariția sa dramatică, transmise de cetățeni obișnuiți care mânuiau camere video. „Out of the Present” (1995) relatează izolarea orbitală de 10 luni a unui cosmonaut rus la stația spațială Mir, în timp ce, acasă, Uniunea Sovietică a implodat și a izbucnit o petrecere rave la Pavilionul de Cosmonautică al Târgului de la Moscova în ajunul Anului Nou din 1991.

Retrospectiva prezintă și „2 Pasolini” (2000), care folosește documentarul lui Pier Paolo Pasolini, „Sopraluoghi in Palestina” , și un cântec al lui Tupac Shakur pentru a interoga crearea și refacerea istoriei; și „Unknown Quantity” (2005), o versiune teatrală a unei instalații într-o galerie în care filosoful și teoreticianul cultural francez Paul Virilio și laureata belarusă a Premiului Nobel Svetlana Alexievich, autoarea cărții „ Voci din Cernobîl: Cronica viitorului” , se confruntă cu tragedia provocată de om a catastrofei nucleare și implicațiile acesteia asupra iraționalității și fricii în procesul decizional și al inovației tehnologice.”, se arată în comunicatul de presă transmis de MoMA.

Retrospectica este curatoritată de Joshua Siegel, iar Olivia Priedite este coordonatoare de program, de la Departamentul de Film, Muzeul de Artă Modernă.

Sprijinul pentru Andrei Ujică este asigurat de Institutul Cultural Român.

Expoziția de film de la MoMA este posibilă datorită CHANEL .

Sprijin suplimentar este oferit de Fondul Anual pentru Film. Sprijinul conducerii pentru Fondul Anual pentru Film este asigurat de Consiliul pentru Arte Contemporane al Muzeului de Artă Modernă, Agnes Gund prin intermediul Consiliului Internațional al Muzeului de Artă Modernă, Asociației Producătorilor Comerciali Independenți (AICP) și Consiliului Tinerilor Patroni ai Muzeului de Artă Modernă.

Finanțarea pentru restaurările de filme este asigurată de Fondul Lillian Gish pentru Conservare.

***

The post MoMA îi dedică o retrospectivă integrală regizorului Andrei Ujică appeared first on Cultura la dubă.

Știrea despre desființarea trupei de la Focșani a fost publicată în exclusivitate de Cultura la dubă la scurt timp după votul inițial și a stârnit un val puternic de reacții din partea oamenilor de cultură și a cetățenilor, care au criticat decizia de desființare a trupei.

PNL Vrancea, care votase proiectul alături de PSD, a cerut azi, într-un comunicat de presă, revocarea deciziei. De asemenea, a anunțat că nu va mai vota niciodată proiecte care schimbă organizarea unor instituții, puse pe lista suplimentară a ordinii de zi, așa cum s-a întâmplat în cazul teatrului.

În plus, un consilier local PSD a cerut în timpul ședinței extraordinare ca managerul interimar, Constantin Mîndrilă, să fie revocat din funcție, pe motiv că ar fi adus un prejudiciu de imagine PSD-ului. Și actorii teatrului au cerut același lucru. Momentan primarul nu a anunțat o decizie în acest sens.

Cristi Valentin Misăilă, primarul PSD al Focșaniului, i-a propus actorului Adrian Damian să preia funcția de director artistic. Acesta a refuzat, spunând că nu poate lucra cu un manager condamnat penal.

Actorii cer demiterea interimarului și numirea unui interimar din interiorul breslei, până la organizarea unui concurs public pentru ocuparea funcției de manager, așa cum prevede legea.

Cazul de la Focșani reprezintă un moment de cotitură în istoria recentă a teatrului românesc, stârnind numeroase reacții ale artiștilor și ale spectatorilor, care au realizat cât de importantă este pentru o comunitate existența unui teatru de repertoriu, dar și cât de fragilă a devenit ea, în actual context politico-economic.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Consiliul Local Focșani a revocat în unanimitate decizia de desființare a trupei de teatru, ca urmare a reacțiilor din societatea civilă appeared first on Cultura la dubă.