Regizorul Bobi Pricop reacționează la vestea angajării lui Felix Alexa la TNB, la scurt timp după ce Cultura la dubă a publicat azi un material amplu despre voci importante din TNB care denunță același lucru.

Acesta susține că numele său apare în proiectul de management cu care Ada Hausvater a câștigat un mandat de 5 ani la conducerea Naționalului din București, însă se delimitează de o viitoare colaborare cu TNB, în actualul context.

Redăm aici postarea sa publică:

“Lucrez cu studenți și cu adolescenți și aș vrea să pot să le pot spune în continuare, fără să îi mint, că teatrul poate fi un loc sigur, că vocile lor sunt importante, că nu trebuie să tacă, că vor fi crezuți și apărați. Doar că, din păcate, în momentul de față mesajul care se transmite către femei și tineri care au semnalat abuzul sau care se gândesc să îl denunțe este că: n-a contat și nu va conta.

Propoziția pe care Iulia Grigoriu spune că a primit-o în scris cât era studentă din partea profesorului ei „cât o să țină de mine, n-o să faci meseria asta”, acum răsună de pe prima scenă a țării (angajare prin numire directă, se pare).

În 2022, RISE Project a publicat o investigație în care mai multe foste studente îl acuzau pe regizorul în cauză de hărțuire, avansuri sexuale, agresiune și șantaj profesional. El a negat atunci și neagă și acum. UNATC a avut o procedură internă care s-a încheiat fără nicio consecință.

Nu există o condamnare din punct de vedere juridic, dar este totuși de condamnat și nu trebuie să tăcem în fața faptului că o instituție publică alege să trateze niște mărturii documentate ca și cum n-ar exista.

Și felul în care, în jurul acestei decizii, s-a repornit, exact la fel de mecanic ca acum patru ani, decredibilizarea și vulnerabilizarea (încă o dată) a femeilor care au vorbit. Investigația, deși nu are valoare juridică directă, este o documentare cu zeci de surse: foste și actuale studente, martori, colegi, avocați, psihologi, cu mesaje și mailuri citite, trecută prin fact-checking, cu marcat explicit în text ce s-a putut verifica și ce nu.

Abuzul de putere în relația profesor–student aproape niciodată nu ajunge în instanță, pentru că se întâmplă fără martori, între un adult cu putere și un om foarte tânăr care nu are încă nici limbajul, nici curajul, nici resursele. Ceea ce povestește Iulia Grigoriu că a trăit atunci și că trăiește acum este cutremurător. Citiți vă rog mărturiile ei.

Ce mă revoltă azi este răspunsul instituției. Întrebată de ce l-a angajat, doamna manager răspunde: „Consiliul artistic al teatrului a fost de acord cu angajarea sa pentru stagiunea în curs” și că egalitatea de gen este, pentru dumneaei, „o realitate pe care o practic”. Asistăm la un fel de pasare a responsabilității, formulată într-un limbaj de lemn care evită subiectul. Este necesară totuși o explicație. Cum s-a făcut angajarea, pe ce procedură, cine a decis, ce s-a cântărit și ce nu s-a cântărit. Răspunsul la întrebările pertinent formulate de Alexandra Tănăsescu par jignitoare pentru toată breasla și afectează imaginea ei în fața societății.

Trebuie să spun și în ce poziție mă aflu eu. Numele meu apare în proiectul de management al doamnei manager, mă aflu printre regizorii invitați să monteze în timpul mandatului dumneaei. Asta pentru că la momentul redactării proiectului i-am confirmat telefonic dorința mea de a lucra din nou la Teatrul Național. De atunci nu a mai existat nicio discuție concretă. Până la clarificarea publică a acestei situații, eu nu îmi mai doresc o colaborare cu TNB.”, a scris Bobi Pricop.

Și regizoarea Catinca Drăgănescu, manager interimar la Teatrul Masca, vorbește azi într-o postare despre responsabilitatea morală a unei instituții.

“Responsabilitatea juridică și responsabilitatea instituțională nu sunt același lucru, iar absența unei condamnări nu suspendă obligația unei instituții de a reflecta asupra propriilor decizii, asupra riscurilor pe care acestea le implică și asupra valorilor pe care le legitimează.

Pentru că instituțiile publice de cultură au și o funcție simbolică. Ele nu produc doar spectacole, expoziții sau evenimente, produc reprezentări despre lume, modele de relaționare, ierarhii de prestigiu. Conferă autoritate. Iar prin deciziile lor transmit mesaje despre ce consideră acceptabil, despre ce sunt dispuse să tolereze și despre ale cui voci contează.

În urmă cu zece ani, la începutul carierei mele, un director de teatru mi-a spus aproape aceeasi replica enuntata de Iulia Grigoriu: “Cât ține de mine, nu o să mai montezi nicăieri în țara asta.”

Nu era profesorul meu. Era directorul unei instituții publice. Îndrăznisem să am opinii diferite de ale lui și refuzasem să abandonez un proiect și oamenii cu care lucram, într-un conflict care nu îmi aparținea. Mai întâi a încercat să mă intimideze. Apoi a încercat să mă convingă oferindu-mi un alt proiect în teatrul pe care îl conducea. Când nici asta nu a funcționat, a venit amenințarea.

Nu am cedat. Au existat repercusiuni? Da. Avea acel manager o rețea de influență pe care o putea mobiliza? Da.

Nu povestesc asta pentru a echivala experiența mea cu mărturiile despre hărțuire și agresiune sexuală. Sunt forme diferite de abuz, cu consecințe diferite. Dar există un mecanism comun: transformarea autorității profesionale într-un instrument de control asupra celuilalt. Convingerea că, dacă deții suficientă putere, poți dispune nu doar de un proiect sau de un loc de muncă, ci și de viitorul profesional, de demnitatea și de libertatea altui om.

Regret că nu am vorbit mai apăsat atunci, în 2015–2016. Dar îmi amintesc foarte bine ce însemna să fii un artist tânăr într-un sistem în care câțiva oameni puteau decide, prin relațiile și influența lor, cine are acces la scena și cine nu, in care reputația putea fi construită sau distrusă în conversații la care nu participai, si in care să spui nu putea avea un preț.

Aceasta este una dintre problemele structurale ale teatrului românesc. Am construit și perpetuat un model de autoritate în care prestigiul artistic este adesea confundat cu dreptul de a exercita puterea discreționar. În care violența verbală poate fi justificată prin exigență, umilirea prin pedagogie, iar intimidarea prin temperament artistic, in care relațiile personale și rețelele informale ajung uneori să cântărească mai mult decât criteriile profesionale, si în care prea mulți oameni au învățat că este mai sigur să tacă.”, a scris Catinca Drăgănescu.

Ada Hausvater, managerul TNB, a revenit azi asupra subiectului cu un amplu comunicat de presă. Aceasta explică raționamentul din spatele angajării lui Felix Alexa și susține că a luat în considerare mărturiile deja existente în presă.

“Sunt conștientă de gravitatea acestor acuzații și consider că orice mărturie privind posibile comportamente abuzive trebuie tratată cu seriozitate, responsabilitate și respect față de persoanele implicate. Din acest motiv, am făcut verificări prealabile.

În evaluarea situației, am avut în vedere și documentele disponibile referitoare la verificările desfășurate anterior de instituțiile competente. Hotărârea Comisiei de Etică a UNATC din 21.12.2022, votată în unanimitate de membrii comisiei, studenți și cadre universitare, nu a identificat încălcări ale Codului de etică, iar certificatul de integritate comportamentală emis de Inspectoratul General al Poliției Române confirmă că Felix Alexa nu figurează în registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Aceste documente au fost analizate în limitele și cu relevanța lor juridică.”, a transmis managerul TNB.

Comunicatul integral poate fi citit AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Regizorul Bobi Pricop, după angajarea lui Felix Alexa la TNB: “Eu nu îmi mai doresc o colaborare cu TNB.” appeared first on Cultura la dubă.

La două zile de la publicarea știrii că regizorul Felix Alexa a fost angajat în luna octombrie la Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București, timp în care au apărut sute de reacții critice în spațiul online, doi actori angajați ai TNB vorbesc pentru prima dată public despre propriile experiențe de lucru cu Felix Alexa, denunțând un comportament pe care îl etichetează drept “abuziv”.

De altfel, după ancheta publicată de RISE PROJECT, în care mai multe femei denunțau abuzuri ale regizorului, este pentru prima dată când niște bărbați, actori cunoscuți, depun propriile mărturii despre Felix Alexa.

„Când aveam spectacolul, îmi era rău fizic numai din cauza atitudinii lui. Față de mine, mai ales pentru că eram tânăr, a avut un comportament îngrozitor de intimidare, de umilire de față cu ceilalți.”, povestește acum Conrad Mericoffer pentru Cultura la dubă. Avea 22 de ani când juca în spectacolul Livada de Vișini, regizat de Felix Alexa la TNB. Rolul respectiv, Trofimov, i-a adus lui Conrad chiar Premiul UNITER pentru cel mai bun debut în 2011. “Când am luat premiul și am urcat pe scenă, nici n-am putut să-i pronunț numele.”

Mihai Călin, unul dintre cei mai cunoscuți actori ai Naționalului, are o vastă experiență de lucru cu Alexa. Dar în urmă cu aproximativ 8 ani a decis să-i pună punct.

“Este abuziv pentru că în momentul în care tu apelezi la conflict aproape zilnic, la o mare parte din repetiții, din punct de vedere emoțional da, este abuziv. Mai ales că e un raport de putere. Trăiești într-o stare conflictuală, quasi permanentă, care la un moment dat pe mine m-a făcut, pe la vreo 50 de ani, să spun, nu mai am nevoie de așa ceva. Eu nu mai vreau să lucrez în stare de nervi, în ceartă, în conflict. Nu mai pot.”

Mihai Călin susține că i-a adus recent la cunoștință Adei Lupu Hausvater tot ce știa despre derapajele lui Felix Alexa, adunate de-a lungul anilor, atunci când a aflat de intenția acesteia de a-l include pe Alexa în Consiliul Artistic al teatrului.

Regizorul nu a mai fost până la urmă inclus în consiliu, ci, mai mult decât atât, a fost angajat.

Într-un răspuns pentru Cultura la dubă, managerul TNB, Ada Hausvater, a justificat angajarea astfel: „Felix Alexa este un regizor de teatru a cărui carieră este legată de TNB – a montat cel puțin 15 spectacole pe scenele Naționalului bucureștean. Consiliul artistic al teatrului a fost de acord cu angajarea sa pentru stagiunea în curs, stagiune în care va pune în scenă spectacolul Tartuffe de Molière.”

De cealaltă parte, Mihai Călin spune că decizia angajării i-a aparținut în totalitate managerei și că în consiliul artistic nu a existat niciun vot. Dar recunoaște că a semnat ulterior un proces verbal care cuprindea angajarea lui Alexa. “Regret. Am realizat apoi că a fost o capcană”, spune Mihai Călin.

Alți doi actori angajați ai TNB, Ionuț Toader și Istvan Teglas, se poziționează azi public împotriva angajării regizorului în cauză și se solidarizează cu victimele sale femei.

În schimb, actorul Ioan Andrei Ionescu, de asemenea un nume important la TNB, susține că “anularea” lui Felix Alexa e “inutilă și chiar paguboasă”: “În primul rând că nu putem să ne facem singuri dreptate. Nu avem acest drept. Avem un aparat de justitie care trebuie pus la muncă și pe care trebuie să ne bizuim.”

Am stat de vorbă și cu Felix Alexa. Referitor la acuzațiile lui Conrad Mericoffer și Mihai Călin, acesta spune că sunt „mincinoase” și că le-a făcut „numai bine artistic”. Despre toate reacțiile publice și acuzațiile din trecut la adresa sa, susține că este „o campanie orchestrată” împotriva sa și a Adei Hausvater.

***

CONRAD MERICOFFER, actor TNB: “Când girezi astfel de oameni, tu practic îi incurajezi și pe alții, poate mai tineri, să ajungă să facă aceleași lucruri care, în timp, au foarte mari implicații psihice.“

Conrad Mericoffer este angajat la Teatrul Național București pe contract determinat. Deși acest interviu ar putea să-i aducă pierderea colaborării, actorul nu are nicio reținere să se poziționeze public împotriva angajării lui Felix Alexa și denunță un comportament abuziv al regizorului, pe care l-a cunoscut din propria experiență. Totuși, ține să precizeze: „N-aș vrea să mă transform într-o victimă, pentru că nu sunt. Cred că au avut alții mai mult de suferit decât am avut eu. Pe mine doar m-a umilit în fața celorlalți. Pentru că ăsta este stilul lui.”

“Conrad, spune-mi, te rog, dacă tu ai lucrat vreodată cu Felix Alexa și dacă poți să-i descrii un pic modul de lucru și comportamentul.

Da, am lucrat. Al doilea spectacol pe care l-am făcut în teatrul profesionist, aveam 20 de ani și era în timpul anului 3 de facultate, cred, am lucrat la Teatrul Național București la Livada de vișini, regia Felix Alexa.

În ceea ce privește comportamentul, Felix încă de pe atunci avea un comportament abuziv de-a dreptul, verbal, un comportament de intimidare mai ales la adresa actorilor pe care el îi considera mai puțin importanți în economia spectacolului, pentru că, trebuie să spun și asta, nu se comporta în felul ăsta cu cealalte personaje de acolo, mă rog, mă refer la actori cunoscuți, față de care nu se putea exprima altfel decât cu bunăvoință și respect.

Poți să-mi dai niște exemple? țipa la tine, te-a înjurat vreodată sau…

Asta cu țipatul da, nu știu dacă o mai are acum, că n-am mai lucrat de atunci, pentru că am spus că nu mai vreau să lucrez de atunci pe el. Țipatul, crizele și mai ales te punea în postura în care să ai impresia că ceea nu funcționează pe scenă este din cauza ta, dar o făcea într-o manieră foarte agresivă, mai ales ca ton. Înjura. Mai rar înjura, ce-i drept. Dar înjura.

Pe tine te-a marcat într-un fel, la nivel personal?

Da, pe mine m-a marcat atitudinea lui în cele două-trei luni de repetiții. Pentru că, ți-am zis, fiind probabil cel mai tânăr, credea că poate să-și permită mai mult decât trebuie. Fiind, nu știu, supărat sau frustrat pe alte lucruri, le vărsa toate pe mine, evident.

Eu eram proaspăt absolvent, în contextul ăla cu niște mari actori, în Teatrul Național…îmi era și jenă să mă pot apăra.

Țin minte că, la un moment dat, la o vizionare, când erau acolo domnul Caramitru, Sanda Manu, Radu Beligan – comisia artistică venise la vizionare. Iar Felix Alexa mă tot oprea, cu o atitudine foarte agresivă. Și la un moment dat domnul Caramitru s-a ridicat și a spus: Felix, dacă-l mai oprești o dată pe Conrad, opresc vizionarea. Și atunci nu a mai făcut nimic. M-a lăsat în pace.

Care era raportul de putere între voi? Tu erai la început de drum, iar el deja regizor cunoscut, care monta la Național…

Fiind la Național, eu mă așteptam să fie altfel, aveam tot felul de așteptări. Și în contextul cu niște mari actori, eu venind de pe băncile facultății. Și m-a frapat atitudinea lui pentru că părea că vine din nimic.

Când aveam spectacolul ăla, îmi era rău fizic numai din cauza atitudinii lui. El avea obsesia asta, să vină la fiecare spectacol. Mă duceam acolo cu o crispare și o încordare, încât eu niciodată n-am putut să mă bucur de spectacolul ăla. De aceea, când am luat Premiul UNITER pentru debut cu spectacolul ăla, când am urcat pe scenă, nici n-am putut să-i pronunț numele.

Din punct de vedere emoțional cum te făcea să te simți?

Îngrozitor. Îngrozitor. Absolut îngrozitor. Atunci a fost ultima dată când am acceptat așa ceva. De atunci, mi-am promis nu numai față de mine, ci și când sunt alți colegi mătrășiți în felul ăsta, să spun, să reacționez.

Și cred că este necesar să spunem cu toții.

Ajungând în prezent, cum ai primit tu vestea că el urmează să monteze la TNB, la câțiva ani distanță de la apariția acelei investigații RISE, în care au fost numeroase mărturii despre comportamentul lui abuziv? Și cum te simți ca actor care lucrează la TNB, probabil ai în continuare niște așteptări de la această instituție, și vezi că el este invitat să monteze, ba mai mult decât atât, se eliberează un post de regizor și este angajat el.

Mi se pare frustrant pentru că girând pentru astfel de oameni, astfel de personaje, cumva normalizezi sau validezi un soi de comportament și de atitudine. Într-o meserie care, sigur, în 80% din cazuri orgoliul primează. Dar, până la urmă, este o meserie făcută pentru public, ca să bucure publicul.

Or faptul că girezi pentru astfel de oameni, tu practic îi incurajezi și pe alții, poate mai tineri, să ajungă să facă aceleași lucruri care, în timp, au foarte mari implicații psihice, mai ales pentru actrițe, care, de cele mai multe ori, ele sunt cele abuzate verbal sau fizic, pentru că… din păcate așa este croită lumea asta, cel puțin a teatrului. Și nu știu cât o să se mai perpetueze asta. Dar, iată, se perpetuează tocmai pentru că girezi un astfel de personaj.

Actrițele sunt cele mai vulnerabile tocmai pentru că suntem mulți, suntem ușor de înlocuit, bărbații oricum au o atitudine mai impunătoare prin statut, ceea ce e o tâmpenie, iar ele oricât de mult ar vrea să le facă față, le e foarte greu.

Îmi e îngrozitor numai să mă pun în pielea unei femei, unei actrițe, pentru că, din nou, suntem foarte mulți, e ușor să fim înlocuiți în vremurile care sunt.

Și problema imensă este că nici nu știi la cine să apelezi, că nu te apără nimeni. Și când vezi că genul ăsta de personaje ajung din nou în postura asta, mai ales la nivelul ăsta, evident că te timorează și oarecum te resemnează în raport cu meseria, cu felul în care îți practici meseria.

Conrad, tu acum ai contract determinat. Nu ți-e teamă că după ce o să apară interviul acesta nu ți se va mai prelungi contractul?

Nu, nu-mi e teamă. Până la urmă, din nou, fac meseria asta pentru că îmi place. Dar dacă ajung în context de genul ăsta, în care e totul crispare și angoasă, prefer să fac cu totul altceva. Până la urmă, creativitatea ține și de o anumită libertate de expresie și de o anumită manifestare emoțională și fizică.”, a declarat Conrad Mericoffer pentru Cultura la dubă.

FELIX ALEXA, regizor: “E o vorbă românească cu <facerea de bine…>, n-o fi apărut degeaba!”

L-am contactat pe Felix Alexa pentru a-i cere un punct de vedere. Regizorul a trimis reacția sa în scris și a precizat că dorește ca mesajul să fie redat întocmai, cu majusculele pe care le-a marcat.

“Ce poți răspunde la acuzatiile mincinoase ale unor colegi actori cărora le-ai făcut, evident, numai bine artistic? Acuzații proferate public cu indignare proletară, de parcă nu ar fi actori de valoare, care știu foarte bine nuanțele meseriei noastre, stările uneori firesc tensionate de la repetiții. Nu le răspunzi nimic concret la asemenea acuzații absurde și penibile….îi lauzi doar.

Și o fac cu sinceritate maximă pentru rolurile pe care le-au făcut, sub îndrumarea mea regizorală în multe spectacole de referință ale TNB, cum e cazul lui Mișu (nu pot să-i spun altfel, chiar în contextul în care acum mă înjură nefiresc) sau în cazul lui Conrad pentru “Livada de vișini”, unde făcea un rol grozav în Trofimov, pentru care a luat și Premiul UNITER de debut.

L-am adus la TNB pe Conrad, student fiind, și l-am distribuit alături de Maia Morgenstern, Mircea Albulescu, Marius Manole, Șerban Ionescu, Irina Movilă și alți actori importanți. N-am știut atunci că-i fac un rău…aș fi distribuit pe altcineva.

Dar “răul” de care, complet ciudat, vorbește el acum, era public, repetițiile erau la teatru, pe scenă, cu colegii, toți le-au văzut. Și nimeni nu cred că a avut impresia pe care o descrie el acum. Puteți să-i întrebați public.

Pot înțelege foarte bine ca în sufletul unui actor tânăr, pus într-un asemenea context, în regia unuia care cere performanță, pe care Conrad a și obținut-o, te simți sub presiune. Dar e FOARTE CIUDAT ca atunci să nu spui nimic, la Gala UNITER să-mi mulțumesti public (n.r. Condrad Mericoffer susține că nu i-a menționat numele pe scenă), și după 16 ani să te plângi că ai fost abuzat psihic și emoțional, fiind distribuit și repetând cu mine pentru Trofimov.

Sincer, n-am absolut, dar ABSOLUT NIMIC să-mi reproșez pe acest subiect! Dacă după 16 ani primesc înjurături și nu mulțumiri…MĂ MIR FOARTE TARE! DAR E O VORBĂ ROMÂNEASCĂ CU “FACEREA DE BINE..” – n-o fi apărut degeaba! Așa că îți mulțumesc eu acum, dragă Conrad!”, a declarat Felix Alexa pentru Cultura la dubă.

MIHAI CĂLIN, actor TNB: „I-am adus la cunoștință Adei Hausvater experiențele mele de lucru cu Felix Alexa și ancheta RISE. Decizia de angajare este a managerei. Consiliul Artistic a fost o capcană și regret că am căzut în ea. Azi mă voi retrage din Consiliul Artistic.”

Mihai Călin susține că de-a lungul anilor l-a confruntat de mai multe ori pe Felix Alexa, din cauza comportamentului său conflictual la repetiții, pe care îl numește “abuziv”, mai ales față de persoane pe care regizorul le-ar fi considerat mai vulnerabile.

Cunoscutul actor al TNB a devenit recent membru al Consiliului Artistic, creat de Ada Lupu Hausvater. Din el mai fac parte scenografa Liliana Cenean, actorul Gavril Pătru, Andrei Mărinescu – secretar literar și Cristiana Gavrilă – consilier artistic.

Mihai Călin susține că Felix Alexa deja repeta la TNB noul spectacol, Tartuffe de Molière, când s-a format consiliul. În cadrul consiliului, spune el, nu s-a dezbătut în niciun moment oportunitatea artistică a invitării sau angajării lui Felix Alexa, ci doar considerente de ordin financiar, subiectul fiind strecurat de managera la finalul unei ședinte în care s-au discutat pe larg cu totul alte subiecte.

“Mihai, care este experiența ta de lucru cu Felix Alexa și cum ai descrie stilul lui de lucru?

Am lucrat vreo 6 spectacole cu Felix Alexa la Teatrul Național, încă din tinerețe. Ce pot să spun este că e un tip conflictual, chiar cred că se hrănește din conflict, dintr-un fel de stare agresivă permanentă. Sigur, asta poate să fie o chestie subiectivă. Numai că de foarte multe ori certurile sunt obișnuite la repetiții.

Ultima experiență care a pus capac a fost la Orchestra Titanic, cred că acum vreo 8 ani.

Am observat că întotdeauna trebuie să găsească pe cineva pe care să-și verse nervii, fie actor, fie actriță, fie sufleor, fie tehnician, găsește o fisură pe cineva, să zicem, între ghimele, mai slab puțin.

Cum își varsă nervii?

Țipă, reproșează orice lucru, de multe ori exagerat.

Dincolo de țipete, au fost și jigniri, înjurături?

Au fost jigniri, umilințe de genul fie că actorii sunt de slabă calitate, că n-au ce căuta la Teatrul Național, că nu sunt în stare să facă nu știu ce lucruri. Cu mine nu s-a întâmplat direct chestia asta, pentru că nu avea loc de așa ceva. Ultima oară când s-a întâmplat și am fost extrem de deranjat, a fost la Orchestra Titanic, cu o distribuție puternică, în care nu prea a avut loc de așa ceva.

O singură dată s-a întâmplat, i-a spus niște lucruri foarte deranjante și umilitoare unei colege actrițe, și ea pur și simplu s-a enervat foarte tare încât s-a dus spre el să-l lovească, dar nu a ajuns să o facă. El i-a spus ei ceva de genul că felul ei de a fi o face să fie ocolită de regizori, ceva de genul ăsta.

Genul ăsta de comportament este normal la repetiții?

Nu este normal. Este normal la repetițiile lui sau cel puțin acolo unde am văzut eu. Eu, de vreo 8 ani nu am mai lucrat cu el. I-am și spus că nu mai lucrez cu el.

La Orchestra Titanic, văzând că n-are pe cine să-și verse nervii și că imediat actorii reacționează dur, punându-l la punct, a început își vărse nervii pe sufleor, pe diverse motive stupide.

Și o făcea să plângă. Eu i-am spus la un dat la o repetiție generală, deci în ultima parte a repetițiilor, că dacă mai face chestia asta, eu plec din repetiție. S-a liniștit, apoi mai târziu, într-un turneu, a făcut același lucru și i-am spus: noi am terminat-o. Pur și simplu.

Din ce spui, pare că e un comportament repetitiv. Nu l-a înfruntat nimeni în toți acești ani, de 20 ceva de ani, de când montează la TNB?

Ba da. Bineînțeles că da. Eu l-am înfruntat, am fost și la un pas de bătaie cu el. Pentru că tot timpul are un stil de a acuza. Noi sigur că lucrăm cu emoții, de multe ori stările sunt încordate, nervoase la lucru. Dar, îți dau un exemplu.

În momentul în care, să zicem, un actor nu face fix ce vrea el, din diverse motive, sau nu-și aduce aminte un lucru, sau nu-și aduce aminte foarte bine aminte textul. Poate nu l-a învățat perfect. Nu. De multe ori, nu tot timpul, dar de multe ori, el acuză lucrul ăla într-un mod exagerat. Înțelegi?

De multe ori acuză că vrei să-i strici spectacolul. Eu de multe ori i-am spus, Felix, noi suntem cei mai expuși, actorii. Noi suntem primii, alături de regizor, bineînțeles, care vrem să iasă un spectacol foarte bine.

Ai putea descrie comportamentul lui ca regizor la repetiții drept abuziv?

Da, este abuziv, pentru că în momentul în care tu apelezi la conflict aproape zilnic, la o mare parte din repetiții, din punct de vedere emotional este abuziv. Mai ales că e un raport de putere.

Trăiești într-o stare conflictuală, quasi permanentă, care la un moment dat pe mine m-a făcut, pe la vreo 50 de ani, să spun, nu mai am nevoie de așa ceva. Eu nu mai vreau să lucrez în stare de nervi, în ceartă, în conflict. Nu mai pot. Când ești tânăr, e posibil să mai treci peste chestiile astea.

Pentru că vrei să te afirmi, pentru că regizorul respectiv poate are o cotă bună și vrei să fii văzut. Și treci peste anumite lucruri. Sau le înghiți, le interiorizezi, nu reacționezi. Asta nu înseamnă că ele nu te ating.

Vorbind despre prezent, spune-mi, te rog, cum ai aflat tu că el urmează să monteze și ulterior chiar să fie angajat la TNB, mai ales că tu ești parte din Consiliul Artistic?

Asta este o chestie nouă, fac parte din Consiliul Artistic de două săptămâni. Am avut o singură ședință. Deci nu exista înainte consiliu artistic. Povestea este simplă. Am aflat din teatru că îl invită doamna manager să facă un spectacol.

S-a comentat între câțiva oameni, eu de exemplu, cu Diana Dumbravă, că nu e ok ca el să fie invitat la Teatrul Național. În primul rând, din cauza istoricului lui, conflictual în general, pe la repetiții. Dar, la fel, noi spunem ce am trăit, este alegerea actorilor mai departe, dacă se bagă sau nu. Cum a fost și povestea de la Odeon. Acolo actorii s-au împotrivit.

A fost ancheta de la Rise Project, care a scos la iveală niște lucruri despre care auzisem în diverse discuții. Și recunosc ceva din comportamentul lui abuziv, în care el este un fel de semizeu și ceilalți trebuie să execute tocmai ce spune el. Și am zis că nu e potrivit.

Dar cui ai zis? Adică ați zis voi la țigară sau ai zis direct managerei?

Știi care e faza? Eu ani de zile am fost cel care a comentat, a semnalat și a declanșat multe discuții, apropo de ce se întâmplă în Teatrul Național. De când Ada Hausvater a câștigat un concurs legal și are un mandat de 5 ani, am ales să nu acționez, să nu mă mai opun, să nu obiectez la orice mi se pare mie că este nepotrivit.

Ada Hausvater m-a sunat acum 3-4 săptămâni, aici mi se pare partea cea mai importantă din punctul meu de vedere, și a zis: vreau să fac un Consiliu Artistic, pe care eu îl numesc. Pentru că nu exista Consiliul Artistic deloc. Și a zis, uite, vreau să participe în Consiliul Artistic, XYZ, tu, Felix Alexa.

Atunci eu i-am spus: Ada, eu nu cred că Felix Alexa trebuie să facă parte din Consiliul Artistic al Teatrului Național. El fiind deja invitat să lucreze de către Ada Hausvater, atenție. Începând deja lucrul.

Eu nu i-am spus de ce l-a invitat. Este absolut responsabilitatea ei. Ea știa foarte bine.

Iar eu i-am spus mai multe: Ada, iată ce se spune. Ancheta asupra lui Felix. I-am adus la cunoștință experiențele mele cu el și faptul că eu personal am hotărât ca de vreo șapte-opt ani să nu mai lucrez cu el, faptul că atunci când s-a început să lucrez de la Odeon, am comentat și eu pentru actorii de la Odeon. Același lucru le-am spus:”Nu înțeleg de ce vreți să lucrați cu Felix, în afară de dorința de a vă afirma ca actor. Dacă vreți bullying, duceți-vă și repetați cu el.” Am spus lucrul ăsta și am comentat atunci.

Dar am lăsat-o să facă ce vrea. Este absolut responsabilitatea ei și dreptul ei. Bun. Și i-am spus: nu cred că trebuie să facă parte din Consiliul Artistic. Motivul principal este istoricul comportamentului. Doi, imaginea Teatrului Național. I-am spus Adei: va fi scandal. Și nu va fi declanșat de colegii noștri din teatru, cât va fi declanșat de oameni din afara Teatrului Național, care știu ce s-a întâmplat, îl știu pe Felix, știu istoricul, știu ancheta din RISE Project, știu ancheta de la UNATC și așa mai departe. Și va fi scandal și nu are nevoie Teatrul Național de așa ceva și nici tu ca manager n-ai nevoie de așa ceva la începutul mandatului. I-am spus lucrul ăsta.

Deci discuția asta a fost când ea te-a anunțat că vrea să-l includă în Consiliul Artistic. Nu era vorba de angajare la momentul ăla.

Nu. Deci eu i-am spus toate astea. Nu l-a luat în Consiliul Artistic. Dar apoi a convocat Consiliul Artistic, săptămâna trecută sau acum 10 zile aproximativ.

S-a discutat timp de o oră de mai multe proiecte, de ultima premieră și la un moment dat ne-a spus: Felix lucrează și trebuie plătit. Am găsit soluția ca postul de regizor pe care îl avem în teatru, care s-a vacantat, a fost Victor Frunză înainte, acum e liber, avem un post bugetat din bugetul de salarii, să-l angajez pe Felix. Pentru că în felul acesta nu-l plătesc din bugetul de bunuri și servicii. Și ne rămân bani ai teatrului pentru alte investiții, colaboratori, etc.

Eu am fost rezervat și am zis: Ada, tu hotărăști, eu ți-am spus deja părerea mea despre Felix.   Consiliul Artistic e strict consultativ, eminamente consultativ, n-are niciun fel de responsabilitate.

Acum nu pot să contest această motivație, aceste considerent strict financiar-administrativ. Pentru că el deja lucrează, trebuie plătit. Dar, e adevărat, eu nu i-am spus dă-l afară, asta e responsabilitatea strictă a managerului. Treaba mea ca actor al Teatrului Național de atâta vreme mi-am făcut-o.

I-am spus ce cred, i-am spus experiențele mele, i-am spus că va fi scandal și iată că este scandal. Mai departe, să tragă consecințele. Îmi pare rău.

Dar din punct de vedere artistic cum se justifică această decizie?

Părerea mea personală, în afară de faptul că e un tip conflictual, artistic vorbind, pe mine nu mă interesează. Dar asta este o chestie absolut subiectivă. Am lucrat destul cu el, vreau să lucrez cu regizori tineri, i-am spus și ei și cu alte ocazii că vreau să dăm șansa unor regizori tineri, unor scenografi tineri, să vină să lucreze la Teatru Național, să fie curajoși și așa mai departe.

Apoi, i-am mai zis un lucru și am întrebat-o în acel Consiliu Artistic: dar în felul acesta, angajându-l pe contract determinat, pe un an sau pe o stagiune, dacă aduni și s-a discutat despre cât e salariul, a fost așa puțin în ceață și cam 10.000 de lei net pe lună, într-un an de zile el poate să încaseze peste 20.000 de euro. Îl plătești cu 20 de mii de euro ca regizor angajat? Eu am ridicat problema asta. Nu cumva primește mai mulți bani decât ar lua în mod normal, dar a rămas în aer povestea asta…

Adică nu a dat un răspuns sau cum a rămas?

Nu, a rămas că, da, nu știu, să vedem, că nu știu exact cât e salariul. Și până la urmă, acesta a fost considerentul, că teatrul practic financiar e mai câștigat, poate folosi aceste sume de bani de mii de euro altfel mai eficient, folosind acei bani care sunt deja bugetați. Asta-i tot.

Deci în acest consiliu artistic s-a dezbătut în vreun moment oportunitatea invitării regizorului Felix Alexa de a monta un spectacol și apoi oportunitatea artistică de a-l angaja? Că rolul consiliului artistic e să dea un punct de vedere pe criterii artistice, nu?

Nu. El era invitat de luni de zile, mult înainte ca acest consiliu să existe. El începuse să lucreze de aproximativ o lună, în urma unui casting organizat de TNB. Discuția în consiliu a fost doar despre cum îl plătim. Angajat sau colaborator.

După ce am vorbit mult cu ea, anterior, despre fondul problemei, ce să-i mai spun? Când decizia e doar la manager? Ceea ce mă deranjează pe mine este că în răspunsul către Cultura la dubă, ea a pasat responsabilitatea pe consiliu.

Eu am semnat procesul verbal a doua zi și abia acolo am văzut și mi s-a părut ciudat că scria undeva, la final, unanimitate. Regret. Am realizat apoi că totul a fost o capcană.

Se pare că noi ne prevalăm de niște reglementări legale, fără să avem în vedere un profil uman al persoanelor cu care colaborăm, fără să avem în vedere o latură morală a lucrurilor.

Cineva din consiliu a spus chiar că nu putem să lovim într-un om căzut, că Felix Alexa are dreptul la muncă. Dar Felix nu este un om căzut, este un regizor care montează în multe teatre, este angajat la Teatrul din Pitești, este angajat la UNATC, deci avea deja două salarii, mai colaborează și în alte teatre.

De ce?

De ce? Pentru că, în primul rând, managerii asta au vrut, de-a lungul anilor, cel puțin în ultimii 25-30 de ani, au fost manageri autoritari, care au cam pus pumnul în gură oricărei încercări de critică. Orice încercare de critică a fost privită ca fiind defăimare, denigrare a teatrului, inclusiv de către colegi. E o chestie din cultura românească, în general. Da. Stai în banca ta, ciocul mic. Și mergi pe burtă, între ghilimele, cum se zice, și o să-ți fie bine. Mai mult de jumătate dintre angajați și actori sunt pe contract determinat și pur și simplu le este frică să nu fie dați afară.”, a declarat Mihai Călin pentru Cultura la dubă

Referitor la cele susținute de Mihai Călin, Felix Alexa comentează astfel:

„Despre Mișu și reacțiile lui “calme”, toate celebre, n-am de spus decât de bine. În “Nunta lui Krecinski” era grozav în repetiții, în rolul Feodor, când îți ieșea din minți artistic (își dădea în cap cu cizma pe care o lustruia febril, încât îi spuneam să înceteze, să nu se rănească)…era minunat actoricește când ajungea în febrilitatea personajului, vorbesc serios.

Avea o scenă genială cu Uritescu, amândoi formidabili. Iar în Chiriac din “O noapte furtunoasă” Mișu era foarte bun în isteria cu care juca nuanțat celebra scenă a geloziei cu Veta, amenințând-o cu șpanga, cum scrie Caragiale. Nu din calm absolut al repetițiilor se năștea asta, sigur.

Așa că le mulțumesc acum pentru toate mizeriile gratuite pe care le debitează despre mine la ani distantă, decenii, de la toate aceste realizări. De fapt NU, le mulțumesc pt rolurile realizate în spectacolele mele. Pentru mizerii ÎI IERT…cu milă sinceră!!!” – a transmis Felix Alexa pentru Cultura la dubă.

IONUȚ TOADER, ACTOR TNB: “De ce nu vorbește actorul din TNB? Pentru că la rândul lui are parte de o formă de abuz și control consimțite de Ministerul Culturii.“

Actorul Ionuț Toader, angajat al TNB, a publicat azi o postare publică pe pagina sa de facebook, în care se opune angajării lui Felix Alexa și se solidarizează cu victimele sale. De asemenea, el atrage atenția Ministerului Culturii că angajările pe contracte determinate sunt o formă de control care intimidează angajații să denunțe abuzurile.

“De ce nu vorbește actorul din TNB? Pentru că la rândul lui are parte de o formă de abuz și control consimțite de Ministerul Culturii. Se dorește ca actorii TNB să nu tacă și să aibă o poziție în legătură cu angajarea regizorului respectiv. De ce nu ne solidarizăm și nu spunem într-un cor că nu suntem de acord cu această angajare?

Vă explic. Deși mi-e puțin teamă.

Eu sunt actor angajat în TNB de 10 ani. Și încă am contract determinat. Ce înseamnă asta? Că în fiecare an contractul meu trebuie prelungit de managerul instituției. Acest contract poate înceta fără nicio justificare. Și în această situație sunt mulți dintre colegii mei actori, nu toți. Și atunci? Nu mai bine sunt cuminte și nu deranjez? Nu atrag atenția. Scap. Îmi pot vedea de viață și de familia mea.

Așa că eu aș vrea să atrag atenția și asupra acestui aspect Ministerului Culturii. E normal să fiu angajat pe perioadă determinată și să sper timp de 10 ani, și nu știu câți alții de acum înainte, că voi avea un loc în teatru și în anii următori? Această situație e o formă de control.

Mi-e teamă să-mi exprim opiniile pentru că depind de această prelungire. Și cred că asta nu aduce performanță. Actul artistic are nevoie de artiști liberi pentru a atinge performanța. Artiștii au nevoie să fie susținuți de cei care îi conduc.

În ceea ce mă privește vreau să fie clar că nu susțin abuzul de niciun fel și implicit nu sunt de acord cu angajarea regizorului respectiv.

Contractul meu urmează să fie prelungit la finalul anului. Dacă în viitor nu mă mai vedeți pe scena TNB, să știți de ce.”, a scris Ionuț Toader.

ISTVAN TEGLAS, ACTOR TNB: “Îmi pare rău că atunci când se întâmplau acele amenințări și agresiuni, deși tocmai lucram cu el, tot la TNB, nu am avut curajul să fac mai mult pentru prietena mea.“

Istvan Teglas, actor angajat la TNB tot pe contract determinat, a ieșit și el azi cu o poziționare publică pe acest subiect. Acesta mărturisește că este prieten cu una dintre victimele lui Felix Alexa și regretă lipsa de reacție din toți acești ani.

“Dacă atunci când am aflat că Felix e primul regizor care va monta stagiunea asta am fost șocat, ieri, când am aflat de pe fb (!) că este angajat la TNB, am fost revoltat. Sincer, nu mă interesează motivele angajării (că e mai viabil așa pentru teatru, din moment ce oricum monta; lucru pe care l-am aflat tot de pe fb…), atâta timp cât gestul în sine e un mesaj extrem de îngrijorător pentru persoanele care au avut de suferit de pe urma lui.

Dacă eu am atac de panică, odată cu scandalul de față, nu vreau să mă gândesc cum e pentru ele.

Îmi pare rău pentru prietena mea, care a trecut printr-un episod lung și extrem de tulburător cu regizorul în cauză. Îmi pare rău că atunci când se întâmplau acele amenințări și agresiuni, deși tocmai lucram cu el, tot la TNB, nu am avut curajul să fac mai mult pentru ea. Îmi pare rău pentru celelalte prietene care au fost hărțuite cu mesajele lui. Îmi pare rău pentru toate femeile care au trecut prin așa ceva.

Suntem aici, alături de voi, și chiar dacă uneori zgomotele pe lângă sunt mari, vă auzim.”, a scris Istvan Teglas.

IOAN ANDREI IONESCU, ACTOR TNB: “Sfătuiesc doamnele și domnișoarele tulburate de comportamente neadecvate și/sau de hărțuire sexuală sau de orice tip, să se adreseze în primul rând instituțiilor care ar trebui să le apere și să le facă dreptate.”

Ioan Andrei Ionescu, angajat al TNB, comentează la rândul său cazul Alexa. Acesta nu crede că regizorul ar trebui “anulat” și îndeamnă posibilele victime să apeleze la instanță.

“Eu nu am lucrat cu el, dar am o opinie. Felix Anexa (n.r. numele a fost înscris întocmai de către Ioan Andrei Ionescu) este ca valoare artistică un regizor puțin peste o stare de mediocritate general acceptată, care știe să își facă distribuțiile corect. Ceea ce îl face un regizor de succes. Mai știe și să fie corect ca profesor. Corect în sensul de a nu avea curajul să iasă din tipare clasice mai departe de cât îl împinge o scenografie cât de cât mai îndrăzneață sau un artist din distribuție.

Nu înțelege intervențiile făcute cu personalitate artistică în actul de creație. Atât despre el în lumea teatrală.

În ceea ce privește oportunitatea sau căderea de a monta la TNB, nu cred ca în “panoplia” de regizori români nu își găsește locul. După cum am spus, e ceva mai sus decât mediocritatea. Plus că îl recomandă și succesul la public, chiar dacă e datorat în special vedetelor de scenă din distribuții. Iar managerul poate să își facă politica artistică precum dorește.

Dar acum, când asupra lui planează, încă, niște acuzatii grave, interpretabile până la ignorare și înapoi, prezența lui oriunde în lumea civilizației de tip european, ca lucrator de teatru, poate fi chestionată.

Totuși, înțeleg că faptele nu sunt dovedite în nicio instanță și nici în cadrul UNATC nu au fost concluzii trase sau sancțiuni în urma vreunei anchete interne.

Întrebarea mea în contextul acesta este: dacă ar munci doar în teatre de provincie obscure, presupusele victime ar fi mai liniștite? Eu, dacă aș fi în locul lor, cu siguranță nu. Deci cred că ar fi bine să îl anulăm de peste tot, să nu mai poata face teatru vreodată. Nici macar în bâlciurile de octombrie de la sate. Dar nici atunci nu ar fi de ajuns și nici vreun exemplu social nu cred că ar fi.

De ce cred că e inutilă și chiar paguboasă anularea lui: în primul rând că nu putem să ne facem singuri dreptate. Nu avem acest drept. Avem un aparat de justiție care trebuie pus la muncă și pe care trebuie să ne bizuim, că altfel nu mai avem civilizația aia europeană, care de la dreptul roman se trage.

În al doilea rând, dreptul la muncă este un drept constituțional.
În concluzie, sfătuiesc doamnele și domnișoarele tulburate de comportamente neadecvate și/sau de hărțuire sexuală sau de orice tip, să se adreseze în primul rând instituțiilor care ar trebui să le apere și să le facă dreptate.”, a declarat Ioan Andrei Ionescu pentru Cultura la dubă.

IOANA CIOCAN, ministra Culturii: “Toleranță zero față de orice formă de hărțuire sau abuz“

Ministerul Culturii a publicat aseară, ca urmare a revoltei publice față de angajarea lui Felix Alexa la TNB, o adresă de mail la care angajații instituțiilor de cultură din subordinea ministerului pot trimite sesizări privind cazuri de abuz sau hărțuire. O comisie ar urma să le analizeze.

Cu toate acestea, concret, în privința angajării lui Felix Alexa, despre care RISE Project a scris încă de la finalul anului 2022, nu a anunțat nicio măsură.

„În mandatul meu, vom aplica o politică de toleranță zero față de orice formă de hărțuire sau abuz și vom urmări respectarea obligațiilor legale de prevenire și combatere a acestor fapte. Încurajez toate persoanele care se confruntă cu astfel de situații în cadrul acestor instituții să le semnaleze la adresa sesizarihartuire@cultura.ro. Comisia dedicată va analiza fiecare sesizare cu promptitudine și va propune măsurile prevăzute de lege. Nimeni nu trebuie să se teamă de consecințe profesionale pentru că a vorbit.

Deciziile de personal aparțin managerilor instituțiilor, însă toate instituțiile publice de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii vor fi monitorizate în ceea ce privește respectarea obligațiilor legale de prevenire și combatere a hărțuirii. Fiecare sesizare va fi tratată cu seriozitate și fermitate, cu respectarea drepturilor tuturor persoanelor implicate”, a transmis Ioana Ciocan, ministra Culturii.

FELIX ALEXA: “Este exclus să renunț la colaborarea cu TNB. N-am niciun motiv.“

Regizorul concluzionează că toate acuzațiile care i se aduc fac parte dintr-o campanie orchestrată și anunță că se gândește să se apere în instanță.

“E clar, e o campanie mizerabilă, orchestrată, la adresa mea și implicit a Adei Hausvater. O să ies și eu curând cu probe zdrobitoare în ceea ce privește declarațiile unor “victime” false, mincinoase  și lipsite total de caracter. Apoi, cu altii voi discuta în justiție…și ce se scrie pe facebook denigrator, fără probe, cu consecințe de imagine, trebuie asumat.”

Din distribuția spectacolului Tartuffe, la care Felix Alexa lucrează acum, la TNB, fac parte: Marius Manole, Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Alexandru Potocean, Emilia Popescu, Fulvia Folosea, Andrei Calu și Marcelo Cobzariu. I-am contactat pe câțiva dintre ei pentru a le cere un punct de vedere, dar până la ora publicării articolului niciunul nu a dorit să comenteze public.

L-am întrebat pe Felix Alexa dacă după toate reacțiile din spațiul public din ultimele două zile se gândește să renunțe la colaborarea cu TNB. “În niciun caz. Exclus așa ceva. Eu montez la Național de 35 de ani, nu am niciun motiv să renunț.”

UPDATE: TNB a transmis azi un comunicat de presă, ulterior publicării acestui articol. Ada Lupu Hausvater susține în continuare că în TNB este interzisă orice formă de abuz și că a făcut verificări înaintea angajării lui Felix Alexa.

“Sunt conștientă de gravitatea acestor acuzații și consider că orice mărturie privind posibile comportamente abuzive trebuie tratată cu seriozitate, responsabilitate și respect față de persoanele implicate. Din acest motiv, am făcut verificări prealabile.

În evaluarea situației, am avut în vedere și documentele disponibile referitoare la verificările desfășurate anterior de instituțiile competente. Hotărârea Comisiei de Etică a UNATC din 21.12.2022, votată în unanimitate de membrii comisiei, studenți și cadre universitare, nu a identificat încălcări ale Codului de etică, iar certificatul de integritate comportamentală emis de Inspectoratul General al Poliției Române confirmă că Felix Alexa nu figurează în registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Aceste documente au fost analizate în limitele și cu relevanța lor juridică.”, a transmis managerul TNB.

Comunicatul integral poate fi citit AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Patru actori ai TNB rup “cultura tăcerii” și se poziționează public împotriva angajării lui Felix Alexa. Doi dintre ei denunță un „comportament abuziv” al regizorului appeared first on Cultura la dubă.

Parinoush Saniee, una dintre cele mai importante voci ale literaturii iraniene contemporane, este prezentă zilele acestea la FILIT Iași, cel mai important festival de literatură din țară noastră, aflat acum la a 14-a ediție.

Autoarea a urcat aseară pe scenă Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Iași și, timp de două ore, a vorbit despre cenzura din Iran, plecarea din țară și dezrădăcinarea, sau despre lupta pe care femeile o au în comun în întreaga lume. Saniee a afirmat că, indiferent de cultura din care provin, femeile au fost considerate “gen secundar” și au fost nevoite mereu să depună eforturi, să lupte pentru orice au făcut.

Cartea ei, “Cei rămași și cei plecați”, publicată în România la Polirom, este blocată și interzisă de 18 ani la Ministerul Culturii din Iran. “Voi, aici, aveți cartea mea, dar poporul meu nu are acces la ea”.

Născută în 1949, la Teheran, a studiat psihologia și sociologia, apoi și-a construit opera pornind de la o cunoaștere aprofundată a societății iraniene și a mecanismelor care influențează viețile oamenilor, în special pe cele ale femeilor și copiilor.

Consacrarea internațională a venit odată cu romanul Cel care mă așteaptă (The Book of Fate), povestea lui Masumeh, o tânără care încearcă să-și păstreze libertatea de gândire și aspirațiile într-o lume în care tradițiile, presiunile familiei și schimbările politice îi limitează alegerile. Traversând mai multe decenii din istoria Iranului, romanul explorează felul în care marile transformări sociale și politice se răsfrâng asupra vieții intime. Deși a fost interzis în Iran, volumul a devenit un succes internațional și a fost tradus în peste 30 de limbi.

Un alt roman important, Tatăl celuilalt copil, abordează dificultățile comunicării și presiunea exercitată de societate asupra celor care nu se conformează așteptărilor. Prin povești aparent personale, Saniee aduce în prim-plan teme universale: nevoia de a fi ascultat, fragilitatea relațiilor familiale și consecințele tăcerii impuse.

La Iași, Parinoush Saniee s-a întâlnit și cu liceenii de la revista ALECART. Ulterior a declarat: “nu am întâlnit nicăieri în lume adolescenți din actuala generație care să citească atât de mult. Ceea ce am văzut la Iași este extraordinar. Eu locuiesc în America și acolo nu văd niciodată un tânăr cu o carte în mână.”

La finalul Serii FILIT, a transmis publicului din sală: “Dacă va fi să mă întorc în țara mea și să pățesc ceva, mă bucur că am avut șansa să fiu aici, cu voi, și să mă motivați.”

FILIT continuă la Iași până pe 25 octombrie

Printre invitați se numără Paul Lynch (laureat al Booker Prize 2023 pentru romanul Cântecul profetului, distins cu multe alte premii internaționale, având cărți traduse în peste 35 de limbi), David Foenkinos (unul dintre cei mai citiți scriitori francezi contemporani, cu un număr impresionant de romane, toate bestselleruri, unele distinse cu importante premii literare și traduse în aproximativ 40 de limbi), Aleksandar Hemon (scriitor bosniac-american, cu multiple premii mari în palmares, autorul romanelor Proiectul Lazarus sau Omul de nicăieri, co-scenarist al The Matrix Resurrections, al patrulea film din iconica franciză SF).

Lista continuă cu alte nume importante ale literaturii mondiale, traduse în numeroase limbi și recompensate cu premii și distincții de prestigiu: Elena Alexieva (Bulgaria), Éric Chacour (Canada), Yavuz Ekinci (Turcia), Milena Michiko Flašar (Austria), Ramon Gener (Spania), Dinçer Güçyeter (Germania), Hallgrímur Helgason (Islanda), Roskva Koritzinsky (Norvegia), Alexandre Lenot (Franța), Andriy Lyubka (Ucraina), Laura Pariani (Italia), Anna Sólyom (Ungaria), Marek Torčík (Cehia), Hattie Williams (Marea Britanie), Gabriella Zalapì (Elveția).

Dintre autorii români ai ediției din acest an fac parte Gabriela Adameșteanu, Simona Antonescu, Andreea Berechet, Iulian Bocai, Lavinia Braniște, Gianina Cărbunariu, Gilbert Costache, Gelu Duminică, Filip Florian, Delia Grigore, Florin Irimia, Ilinca Mănescu, Alex Moldovan, Adriana Neagoe, Ana-Maria Negrilă, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Andreea Sterea, Adriana Ștefan, Daniel Timariu, Dănuț Ungureanu, Ioana Unk, Cristian Vicol, Vlad Zografi.

Poeții Andrei Dósa, Silvia Goteanschii, Emanuel Guralivu, Emanuela Ignățoiu-Sora, Vasile Leac, Ciprian Măceșaru, Andrei Novac, Sorina Rîndașu, Codruța Simina, Moni Stănilă se vor întâlni cu publicul în cadrul evenimentelor din perioada 21-25 octombrie 2026.

La FILIT 2026 vor fi prezenți și traducători care fac posibilă prezența autorilor români în librăriile și în circuitul editorial din alte țări și care contribuie esențial la promovarea literaturii române în străinătate: Iulia Badea-Guéritée (Franța), Alexandru Bulucz (Germania), Jan Cornelius (Germania), Anna Kaźmierczak (Polonia), Eva Kenderessy (Slovacia), Joanna Kornaś-Warwas (Polonia), Borja Mozo Martín (Spania), Marian Ochoa de Eribe (Spania), Charlotte van Rooden (Țările de Jos), Andreea Scridon (România/SUA), Imre Szőcs (România).

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Scriitoarea iraniană Parinoush Saniee la FILIT: “Femeile din toată lumea au în comun lupta. Peste tot sunt considerate gen secundar.” appeared first on Cultura la dubă.

Filmat noaptea, pe acoperișurile clădirilor din Tel Aviv, filmul dezvăluie în detaliu sistemele din spatele uciderii calculate și în masă a civililor palestinieni din Gaza de către Israel. După premiera mondială de la Veneția, ministrul Culturii din Israel a cerut ridicarea cetățeniei celor doi regizori israelieni, Yuval Abraham și Rachel Szor, premiați cu oscar pentru filmul No Other Land, iar premierul Benjamin Netanyahu a ordonat anchetarea soldaților israelieni care au acordat interviuri în film.

Filmul este produs de The Guardian.

În România, rețeaua Cinema City a refuzat să difuzeze Naza, scrie Hotnews, pe motiv că Cinema City dorește să rămână “neutră și apolitică”. “Cinema City este o companie neutră și apolitică, care își păstrează imparțialitatea față de subiectele și opiniile prezentate în producțiile cinematografice. În cazul filmului «Naza», alegerea de a nu-l difuza respectă același principiu și nu reprezintă o poziționare politică sau o evaluare a tematicii ori a mesajului filmului”, a transmis compania potrivit Hotnews.

Mai jos puteți vedea programul actualizat al proiecțiilor, aceasta fiind a doua săptămână de la intrarea în cinematografele din România.

PROGRAM CINEMA

BUCUREȘTI

CINEPLEXX BĂNEASA

joi (22.10): 18:05
vineri (23.10) – joi (29.10): 18:10 BILETE

CINEMAX VERANDA

joi (22.10): 17:10, 18:10
vineri (23.10): 15:40, 17:20
sâmbătă (24.10), duminică (25.10): 16:20
luni (26.10): 17:20, 18:40
marți (27.10), joi (29.10): 21:40
miercuri (28.10): 16:50, 18:40 BILETE

CINEMA UNION

sâmbătă (24.10): 15:30 BILETE

APOLLO111 CINEMA

joi (22.10): 19:00
marți (03.11): 18:15 BILETE

CINEMA MUZEUL ȚĂRANULUI

marți (03.11): 18:15 BILETE

HAPPY CINEMA COLOSSEUM

joi (22.10): 17:00 BILETE

BACĂU

HAPPY CINEMA

joi (22.10): 17:30 BILETE

BISTRIȚA

HAPPY CINEMA

duminică (25.10): 14:30
miercuri (28.10), joi (29.10): 17:20 BILETE

BOTOȘANI

CINEMA UNIREA

joi (22.10): 19:00 BILETE

HAPPY CINEMA

joi (22.10): 17:20 BILETE

CLUJ-NAPOCA

CINEMA ARTA

vineri (23.10): 18:15
luni (26.10): 18:00
miercuri (28.10): 18:15
sâmbătă (31.10): 15:45 BILETE

CINEMA VICTORIA

sâmbătă (24.10): 21:00
duminică (25.10): 12:00
luni (26.10), joi (29.10): 18:00
sâmbătă (31.10): 15:45 BILETE

CINEMA FLORIN PIERSIC

joi (22.10): 17:15 BILETE

CRAIOVA

CINEMA PATRIA

joi (22.10): 15:00
sâmbătă (24.10): 17:00
duminică (25.10): 19:00 BILETE

LUGOJ

CINEMA BELA LUGOSI

vineri (23.10) – duminică (25.10): 17:30 BILETE

MIERCUREA CIUC

CINEMA CSIKI MOZI

duminică (25.10): 19:00 BILETE

PITEȘTI

CINEMA TRIVALE

luni (19.10): 11:20, 19:20, 21:00
marți (20.10): 15:30, 19:00, 20:40
miercuri (21.10): 15:40, 19:20, 21:00
joi (22.10): 11:00, 14:50, 20:30 BILETE

REGHIN

CINEMA PATRIA

sâmbătă (17.10), duminică (18.10): 14:15 BILETE

SIBIU

CINEPLEXX

vineri (23.10): 19:15
luni (26.10): 18:30 BILETE

SFÂNTU GHEORGHE

CITYPLEX CINEMA ARTA

miercuri (21.10): 17:00 BILETE

TIMIȘOARA

CINEMA VICTORIA

joi (29.10): 20:00 BILETE

ZALĂU

CINEMA SCALA

luni (26.10): 17:00 BILETE

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lista cinematografelor în care mai poți vedea documentarul “Naza”, premiat la Veneția appeared first on Cultura la dubă.

Pe primul loc într-un top 40 al reușitelor a trecut recuperarea Coifului și a două brățări dacice. În realitate, Ministerul Culturii a fost exclus din ancheta autorităților olandeze încă din ianuarie 2025, când un secretar de stat din Ministerul Culturii, Diana Baciuna, a comis o gafă publică – a dat într-o conferință de presă contractul dintre cele două muzee și fișele cu valorile tuturor artefactelor trimise în Olanda.

De asemenea, și-a trecut la reușite participarea României ca invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt, deși nu a avut niciun merit. Mai mult decât atât, editorii și oamenii de carte îi reproșează că timp de 8 luni nu a întreprins niciun demers pentru traduceri, conturarea unei echipe de curatori sau a unui calendar de lucru.

Andras Demeter lasă moștenire și un precedent periculos – a modificat regulamentul de participare la concursul de management pentru Teatrul Național București și pentru Teatrul Național Cluj-Napoca, astfel încât doar cei cu 10 ani de experiență de management în instituții publice, ori 5 ani plus master de specialitate, pot candida. Legea nu prevede acest criteriu.

De asemenea, la 8 luni de la publicarea anchetei Cultura la dubă privind depozitarea manuscriselor lui Enescu în containere, gravitatea condițiilor de acolo fiind ulterior confirmată de Corpul de Control și de specialiștii Ministerului Culturii, Andras Demeter a încercat, dar nu a reușit până acum să mute manuscrisele. Ele se află în continuare în containere.

***

“Cine vrea să învingă găsește mijloace, cine nu vrea să facă nimic găsește scuze.” – așa își începe Andras Demeter bilanțul.

Mandatul său, început pe 23 iunie 2025, a fost unul dintre cele mai vizibile mandate ale unui ministru al Culturii, însă Andras Demeter a reușit să iasă în evidență cu numeroase scandaluri publice care au stârnit criticile oamenilor de cultură.

A încercat să desființeze Institutul Național al Patrimoniului

Încercarea sa de a desființa Institutul Național al Patrimoniului, anunțată în exclusivitate de Cultura la dubă, a declanșat semnarea unei petiții publice, în noiembrie 2025, de către peste 20.000 de oameni.

“Una dintre opțiunile avute în vedere pentru îmbunătățirea gestionării patrimoniului cultural național este încorporarea Institutului Național al Patrimoniului în structura Ministerului Culturii, pentru a eficientiza procesul și a centraliza competențele într-o singură autoritate.”, a confirmat atunci Ministerul Culturii pentru Cultura la dubă.

“Transformarea Institutului Național al Patrimoniului într-o direcție din minister ar amputa independența deciziei profesionale, care este esențială.”, spunea arhitectul Ștefan Bâlici, fost director al INP și actual președinte al Ordinului Arhitecților din România.

Andras Demeter s-a lovit atunci inclusiv de opoziția arhitecților din comunitatea maghiară, cu care s-a întâlnit la Cluj.

A organizat concursuri de management cu condiții discriminatorii de participare

Andras Demeter a promis că va organiza concursuri de management în instituțiile de cultură din subordinea Ministerului Culturii. S-a ținut de promisiune. Dar condițiile de participare, precum și prezența apropiațiilor săi în comisiile de evaluare, au stârnit nemulțumiri.

Cel mai mediatizat concurs a fost cel de la Teatrul Național București. Prima încercare s-a încheiat fără rezultat – niciun candidat nu a obținut notă de trecere, deși cel puțin două participante aveau o vastă experință, Alexandra Badea și Ada Lupu Hausvater.

Ulterior, Andras Demeter a modificat condițiile de participare, astfel încât Alexandra Badea nu mai poată participa. A cerut minimum 10 ani experiență de conducere în instituții publice.

În schimb, la al doilea concurs s-a prezentat Boris Focșa, fost ministru al Culturii din Republica Moldova, anchetat în trecut de Centrul Anticorupție. Acesta a uluit comisia cu gafele spuse în timpul interviului, iar Ada Hausvater a ieșit detașat câștigătoare.

În prezent, concursul pentru Teatrul Național din Cluj-Napoca se va organiza cu aceleași condiții discriminatorii. O petiție inițiată de Doru Taloș, fondator Reactor, semnată de numeroși oameni de cultură, cere “revizuirea condițiilor de participare la concursul de proiecte de management pentru Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, astfel încât un număr cât mai mare dintre profesioniștii cu experiență managerială relevantă să aibă dreptul de a candida.”

A încurajat un fost colaborator al Securității să candideze la concursul pentru Opera Maghiară din Cluj

Iuliu Szép, cel care conducea deja de 15 ani Opera Maghiară din Cluj, intenționa să se retragă din activitate și să nu mai candideze anul acesta. “Știu că sunt artiști maghiari proveniți din Transilvania, din România, care chiar ar dori să vină la Opera Maghiară directori. Însă eu am discutat și cu domnul Kelemen (n.r. Kelemen Hunor, deputat, președintele UDMR) și cu ministrul Demeter (n.r. Andras Demeter, ministrul Culturii) și am rămas.” – a relatat acesta pentru Cultura la dubă.

Andras Demeter a confirmat că știa încă din 2015 că Iuliu Szép este fost colaborator al Securității, cei doi fiind colegi de partid la UDMR.

“Principial, nu aveți nicio problemă cu faptul că o instituție de cultură din România e condusă de un fost colaborator al Securității?

Principial, eu pot avea o problemă, dar a trebuit să aleg între mai multe rele. Unul mare și unul mic. Un rău era că instituția era în interimat, alt rău era că nici altcineva nu-și depuse candidatura. Și răul mai mare e că era candidatul un fost colaborator al Securității despre care nici măcar nu putem vorbi așa, pentru că lucrurile nu sunt chiar așa cum par, pentru că fiecare astfel de colaborator, de la caz la caz, are propria sa istorie.

Ca să închei, răspunsul meu este foarte simplu: Câtă vreme legea nu prevede, pentru a conduce Opera Maghiară din Cluj, nicio interdicție, atunci problemele mele principiale au fost, cum să zic, umbrite sau acoperite de dorința de a rezolva problema arzătoare, aceea de a renunța la interimat, de a avea un director plin.”, a declarat ministrul Andras Demeter pentru Cultura la dubă.

A vrut să normeze munca actorilor cu fișe de pontaj. I-a cerut unui actor “demisia din prostie”

Ministrul Culturii, Andras Demeter, s-a prezentat la protestul organizat de actorii Teatrului Național București, ca urmare a instrucțiunilor de normare a timpului de lucru în instituțiile publice de spectacol. În fața camerelor, Andras Demeter a anunțat că va retrage circulara cu noile norme, însă mai mulți artiști prezenți au continuat să-i ceară demisia.

În timp ce artiștii scandau “Demisia! Demisia!”, ministrul Culturii, într-un dialog cu actorul Gabriel Fătu (n.r. actual director al Teatrului Dramaturgilor), a reacționat referindu-se la unul dintre cei care scandau, actorul Ioan Andrei Ionescu “Poate demisia lui din prostie.”

Ministrul a adăugat: “Băi, prostia este mare. Foarte mare!”, iar Gabriel Fătu l-a completat: “La cele mai înalte cote”. Dialogul a fost surprins în exclusivitate de camera Cultura la dubă.

Gabriel Fătu: “Putem să facem gălăgie, dar treabă când mai facem?”

Ministrul Andras Demeter: “Cu treaba e mai dificil.”

A organizat sesiuni fulger de finanțare, pe principiul “primul venit, primul servit”

Ministerul Culturii a deschis în mandat lui Andras Demeter trei sesiuni de finanțare în cadrul Schemei de ajutor de minimis pentru proiecte prioritare din sectorul independent. Două sunt deja încheiate, iar a treia va începe pe 23 octombrie.

La a doua sesiune, Cultura la dubă a atras atenția asupra condițiilor fulger de participare. Ministerul Culturii a anunțat de pe o zi pe alta că va deschide sesiunea a II-a, punând la bătaie aproape 340.000 de euro.

Entităție interesate aveau la dispoziție doar 3 zile pentru a depune un dosar complex, ce presupune descrierea în detaliu a proiectului și depunerea a 34 de documente administrative. Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Culturii, evaluarea conținutului proiectelor este făcută în doar 72 de ore, iar după soluționarea contestațiilor și semnarea contractelor, prima cerere de plată se va face în 24 de ore.

Ca urmare a reacțiilor critice din spațiul public, Ministerul Culturii a modificat ghidul de participare și a amândat sesiunea cu încă trei zile. Dar a păstrat principiul primul venit, primul servit, astfel încât după doar o oră și jumătate, sesiunea era deja închisă.

La anunțarea câștigătorilor, un angajat al ministerului a comis o gafă – a publicat două liste distincte cu câștigătorii. Ministerul și-a cerut ulterior scuze.

Ministrul aflat în proces cu Ministerul Culturii. A promis public că își retrage dosarul. Nu a făcut-o.

Încă dinainte de numirea sa ca ministru, Andras Demeter a dat în judecată Ministerul Culturii cu privire la organizarea concursului de management al Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian”, la care a participat din postura de candidat, cerând în instanță anularea concursului.

Tribunalul București a decis pe 26 martie 2026 că speța este de competența Curții de Apel, iar dosarul a fost mutat acolo.

În ianuarie 2026, ministrul Culturii declara la emisiunea Insider Politic de la Prima TV că următoarea înfățișare în procesul său va avea loc în luna mai și își va retrage acțiunea. În realitate, următoarea înfățișare era în martie, iar Demeter nu a făcut ce a anunțat public.

A cerut, în schimb, un punct de vedere al cancelariei prim-ministrului, și i s-a spus că nu se află într-un conflict de interese, astfel că procesul său a continuat în paralel cu ocuparea funcției de ministru al Culturii.

Nu a reușit să mute manuscrisele lui Enescu din containere, dar a făcut demersuri în acest sens

La final de mandatului lui Andras Demeter, manuscrisele lui George Enescu sunt depozitate în continuare în containerele despre care Cultura la dubă a scris în martie 2026 și despre care specialiștii ministerului și Corpul de Control au constat că nu respectă normele prevăzute de lege.

A încercat să le mute în subsolul Teatrului Național din București și a emis în acest sens un ordin de ministru, în ciuda faptului că în opinia specialiștilor Comisiei Naționale a Muzeelor, nici acel spațiu nu îndeplinea condițiile necesare de microclimat și siguranță. Ministrul s-a lovit de opoziția noului manager al TNB, Ada Lupu Hausvater și a fost nevoit să găsească altă soluție.

În prezent există un contract între Biblioteca Națională a României și Muzeul Enescu pentru mutarea manuscriselor într-un depozit al bibliotecii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, Ministerul Culturii trebuie să aloce bani pentru hidroizolația acoperișului – clădirea bibliotecii având infiltrații de apă. Andras Demeter a semnat alocarea în acest sens, însă plata nu a fost făcută până în prezent.

Muzeul Enescu a anunțat ieri că va relua lucrările la Palatul Cantacuzino, unde de asemenea plouă în clădire. Dar nu a oferit informații privind mutarea bunurilor de Tezaur din containere.

Și-a dat demisia și a continuat să semneze ordine de ministru timp de 5 luni

Ministrul Culturii, Andras Demeter, și-a anunțat demisia de onoare pe 25 mai 2026, ca urmare a unui scandal public – acesta apărea într-o înregistrare audio în care afirma “Îmi bag p..a în interesul național, pentru că eu sunt ungur”. Demisia i-a fost cerută chiar de către propriul partid – UDMR. Ulterior, o parte a opiniei publice a constat că afirmația ministrului era ironică și că acesta luase decizia, în calitate de șef al Societății Române de Radiodifuziune, de a cumpăra Radio Chișinău și de a-l “salva” de la o achiziție rusească, deci ar fi apărat în fapt interesul național.

La momentul demisiei, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, anunța: “Domnul ministru a demisionat. Premierul a luat act de această demisie. Ea este, cum ar veni, ireversibilă. Domnul ministru Demeter András părăsește funcția“.

În realitate, guvernul nu a făcut pașii necesari pentru ca această demisie să aibă efect. Astfel că ministrul Andras Demeter a rămas în funcție până ieri, când a fost instalat guvernul Niculescu. Ioana Ciocan este noul ministru al Culturii.

Bilanțul publicat de Andras Demeter poate fi consultat aici.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Andras Demeter și-a trecut în bilanț recuperarea Coifului de la Coțofenești, drept principala reușită, deși Ministerul Culturii a fost exclus din discuțiile cu autoritățile olandeze appeared first on Cultura la dubă.

Ioana Ciocan a declarat că trebuie reluate consultările privind Codul Patrimoniului și că acesta trebuie adoptat. Referitor la participarea României ca țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028, a subliniat că reprezentanții instituțiilor în cadrul Comitetului interministerial, alături de AER (Asociația Editorilor din România), trebuie să contureze un calendar pentru acest eveniment.

“Este cel mai important târg de carte din lume. România va trebui să acopere acei 2000 de metri pătrați de reprezentare și sunt sigură că, dacă ne vom apuca mâine, România, ca de fiecare dată, va fi reprezentată cum merită. (…) Dar mă întorc la acel 0.07%. Se cere ca România să fie reprezentată cum merită, dar bugetul rămâne unul extrem, extrem de limitat.”

Momentan, România înregistrează o întârziere de 8 luni în ceea ce privește pregătirile pentru Frankfurt. De la semnarea contractului, în februarie 2026, Ministerul Culturii nu a elaborat niciun program și nu a demarat nicio sesiune de finanțare specială pentru traduceri.

AER a transmis azi într-un comunicat de presă:

⁣”Consiliul Director al Asociației Editorilor din România (AER) solicită să li se garanteze editorilor o contribuție decisivă la organizarea prezenței României ca Invitat de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt din 2028.

⁣Considerăm că participarea la acest eveniment reprezintă o șansă unică să promovăm literatura română contemporană prin creșterea numărului de traduceri din autori români pe piețele externe, nu doar pe cele de limbă germană.

⁣Ne dorim, de asemenea, ca literatura română de pe ambele maluri ale Prutului să fie reprezentată la Frankfurt 2028 printr-un stand care să reflecte creativitatea extraordinară a scriitorilor de limbă română, profesionalismul editorilor și capacitatea culturii scrise românești de a intra în dialog cu piața internațională. De aceea, editorii sunt dispuși să conlucreze cu ceilalți profesioniști ai pieței de carte: agenți literari, traducători, scriitori, librari etc. și cu instituțiile statului care vor gestiona financiar acest dosar pentru ca statutul de Invitat de onoare la cel mai important târg de carte profesional din lume să fie un succes real.

⁣Breasla editorială nu a pus niciun moment la îndoială implicarea editorilor și a AER în pregătirea proiectului Frankfurt 2028: amintim că, încă dinainte de 20 februarie 2026, când s-a semnat contractul dintre Ministerul Culturii și Târgul de la Frankfurt, au existat consultări consistente ale editorilor nu doar cu echipa de conducere a Târgului de la Frankfurt – care s-a deplasat în România în iulie 2025, ci și cu angajații ministerului, care au rezultat în schițarea unor organisme consultative pe care ministrul Culturii era chemat să le înființeze printr-un simplu ordin de ministru; ceea ce nu s-a făcut în aceste opt luni după semnarea contractului. Totodată, AER a răspuns la convocările intempestive ale Ministerului Culturii atât în iunie, cu prilejul Salonului Internațional de Carte Bookfest de la București, cât și în iulie, când s-au agreat principiile unui protocol de colaborare pe care reprezentanții ministerului nu l-au redactat până astăzi. Cum nu s-a concretizat nici discuția solicitată de ministrul Culturii cu prilejul Salonului Internațional de Carte Bookfest de la Chișinău, la începutul lunii septembrie.

⁣Dincolo de toate, rămâne regretul că au trecut, iată, opt luni de la semnarea contractului fără ca Ministerul Culturii (semnatarul contractului) să poată prezenta o echipă curatorială și un mecanism instituțional cu care să fie începută munca efectivă pentru Frankfurt 2028, alături de toți actorii publici și privați pe care un astfel de demers îi reclamă a fi implicați. Ne dorim și vom sprijini orice demers sincer ca proiectul Frankfurt 2028 să fie pornit cu toată responsabilitatea, fiindcă vorbim despre cel mai important proiect cultural extern al României.”

Ministrul actual al Culturii, Andras Demeter, anunțase recent într-un comunicat de presă că a desemnat Oficiul de Film drept coordonator al participării la Frankfurt – decizia a fost aspru criticată de către specialiștii din domeniu. Într-o conferință de presă, ministrul a cerut AER să vină cu o altă propunere concretă de implicare și, în paralel, a purtat ulterior discuții cu Răzvan Dincă, director interimar al Societății Române de Radiodifuziune, fost condamnat penal pentru abuz în serviciu și apropiat al lui Andras Demeter.

SRR și-a manifestat oficial dorința de a se implica în organizarea participării la Frankfurt, iar Comitetul Interministerial, întrunit luni, caută calea legală prin care acest lucru să fie posibil. Momentan, potrivit legii 186/2003, SRR nu se numără printre instituțiile publice care ar putea organiza participarea la un târg internațional de carte.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Ioana Ciocan, aviz favorabil pentru Ministerul Culturii. “Dacă ne vom apuca de mâine, România va fi reprezentată la Frankfurt așa cum merită” appeared first on Cultura la dubă.

Lavinia Braniște, una dintre cele mai relevante autoare contemporane române ale ultimei decade, este în finala pentru Prix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, cu romanul 𝘾𝙖𝙢𝙥𝙞𝙣g.

“Camping” a fost publicat în limba franceză anul acesta, la editura Éditions des Syrtes, în traducerea lui Sylvain Audet-Găinar.

“Prinsă de douăzeci de ani între Spania și România, între un „acasă” de care e legată prin ecranul blurat de conexiunea slabă la internet și toropeala din campingul „El Titi”, care îi e deopotrivă domiciliu și loc de muncă, Sofia își plănuiește revenirea în țară. Ajunsă în pragul pensionării, ea intră într-un vârtej de amintiri, remușcări, atașamente și introspecții. Retrospectiv, reperele vieții ei devin din ce în ce mai vagi. Limba maternă nu-i mai aparține în totalitate, pe când cea adoptivă e imposibil de asimilat, Europa și străinătatea sunt două universuri abia perceptibile, limitate la aeroporturi și la diferența de fus orar, compatrioții se fac auziți, mai mult decât orice altceva, prin postările de pe grupuri de Facebook, iar fiul ei, motivația din spatele plecării sale clandestine, pare pierdut cu mult înainte ca ea să-și fi dat seama.” – se arată în descrierea romanului, publicată pe siteul Polirom.

Lista completă a nominalizaților din acest an:

étranger 2026

• Eva Baltasar, Déclin et fascination, tradusă de Annie Bats (Verdier)
• Lavinia Braniște, Camping, tradusă de Sylvain Audet-Găinar (Éditions des Syrtes)
• Laura Kasischke, Baignade surveillée, tradusă de Céline Leroy (Gallimard)
• Masashi Matsuie, La maison d’été, tradusă de Déborah Pierret-Watanabe (Éditions du Sous-Sol)
• Hanna Nordenhök, Caesaria, tradusă de Marina Heide (Cambourakis)
• Alcide Pierantozzi, L’inéquilibre, tradusă de Lise Chapuis (Gallimard)
• Michele Ruol, Inventaire de ce qu’il reste après que la forêt a brûlé, tradusă de Paolo Bellomo, cu sprijinul Cécile Raulet (Le Tripode)
• Robert Seethaler, La rue, tradusă de Élisabeth Landes (Sabine Wespieser)
• Juan Gabriel Vásquez, Les noms de Feliza, tradusă de Isabelle Gugnon (Seuil)

Lavinia BRANIȘTE s-a născut la Brăila, în 1983, și a studiat literatură și limbi străine la Cluj și București. A scris poezie, proză și literatură pentru copii. La Editura Polirom i-au apărut volumul de proză scurtă Escapada (2014, 2021) și romanele Interior zero (2016, 2018, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”), Sonia ridică mâna (2019, 2021, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2020, secțiunea Proză) și Mă găsești când vrei (2021, 2023, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2022, secțiunea Proză).

Prix Médicis 𝗘́tranger este unul dintre cele mai importante premii literare franceze dedicate literaturii străine, fiind acordat anual, din 1970, unui autor publicat în traducere franceză. De-a lungul timpului, trofeul a revenit unor nume majore ale literaturii mondiale, precum Milan Kundera, Julio Cortázar, Umberto Eco, Philip Roth sau Orhan Pamuk.

Literatura română are un loc important în istoria premiului. Norman Manea a devenit, în 2006, primul autor român laureat al Prix Médicis 𝗘́tranger, fiind recompensat pentru Întoarcerea huliganului (Le Retour du hooligan : une vie). Premiul a reprezentat un moment major în consacrarea internațională a scriitorului.

Romanul Solenoid, de Mircea Cărtărescu, a fost inclus pe lista scurtă a Prix Médicis étranger în 2019, iar Theodoros a ajuns din nou pe lista scurtă în 2024.

Decernarea Premiilor Médicis va avea loc pe 2 noiembrie.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lavinia Braniște este nominalizată la Prix Médicis Étranger appeared first on Cultura la dubă.

Documentul oficial cuprindea numele entităților juridice ale căror proiecte sunt câștigătoare, dar nu și titlurile proiectelor câștigătoare.

Câteva minute mai târziu, a fost șters primul document și încărcată o altă listă de câștigători – punctajul obținut de aceștia, sumele solicitate și sumele primite erau complet diferite față de primul document.

Cultura la dubă publică în exclusivitate cele două documente oficiale.

Ministerul Culturii a transmis pentru Cultura la dubă că a fost vorba de o “eroare de publicare” și își cere scuze pentru “confuzia creată”.

***

Ministerul Culturii a anunțat aseară, într-o postare publicată pe pagina oficială de facebook, la ora 21:16, un comunicat de presă intitulat “Trei vești bune privind finanțările nerambursabile”. Cea mai importantă noutate era publicarea listei de câștigători ai celei de-a doua sesiuni de finanțare din cadrul Schemei de ajutor de minimis, unde a fost pusă la bătaie suma de 1.794.438,05 lei, adică aproape 340.000 de euro.

În documentul încărcat pe site-ul ministerului apăreau 7 entități câștigătoare, fără să fie precizate titlurile proiectelor lor:

• Asociația Iota
• Asociația Noetic Ark
• Asociația Română de Artă Contemporană
• Brâu Muntenesc SRL
• Fapte muzicale SRL
• Multisenzorial SRL
• Obor Producțions SRL

La scurt timp după publicare, documentul a fost șters și a fost încărcată o a două listă. De data aceasta, în dreptul entităților care au obținut finanțare apăreau punctaje diferite, sume solicitate diferite și suma alocate diferite față de primul document.

De exemplu, Asociația Iota, aflată pe primul loc inițial, cu 85.5 puncte și 178.695 de lei suma alocată, apare în al doilea document pe locul 7, cu 72,5 puncte și 145.000 de lei alocați.

În continuare numele proiectelor câștigătoare nu erau listate public.

Am solicitat Ministerului Culturii în această dimineață să ne răspundă la următoarele întrebări:

– De ce există două liste diferite cu câștigătorii?

– De ce punctajele, sumele alocate și sumele solicitate diferă de la un document la altul?

– De ce nu au fost făcute publice numele proiectelor câștigătoare și numele evaluatorilor?

– Care dintre cele două liste este finală și corectă?

– În ce măsură aceast concurs mai poate avea credibilitate și legitimitate, dată fiind această situație?

Un reprezentant al biroului de comunicare ne-a transmis că de vină a fost o eroare umană și totodată tehnică – trecerea unui document de pe un sistem de operare pe altul. De asemenea, reprezentantul ne-a precizat că cea de-a doua listă este cea finală și corectă.

Ulterior, în jurul orei 9.30 dimineața, pe site-ul ministerului a fost încărcat un al treilea document, care păstrează ordinea punctajelor din cel de-al doilea și adaugă ceea ce ar fi trebuit publicat încă din prima încercare – titlurile proiectelor câștigătoare.

Astfel, cele 7 proiecte câștigătoare sunt:

• “Ceea ce rezistă imaginii – de la Iza la Sena” – Asociația Română de Artă Contemporană
• “Edison House of Music: Focus România” – Fapte Muzicale SRL
• “Festival of Thinking New York” – Asociația Noetic Ark
• “Enescu. Rădăcini sonore” – Multisenzorial SRL
• “Școlile schimbă jocuri” – Brâu Muntenesc SRL
• “Machu Picchu revizitat” – Obor Productions SRL
• “Clovni itinerant” – Asociația Iota

UPDATE: Ulterior publicării articolului, Ministerul Culturii a transmis un răspuns oficial:

“Fiecare solicitant primește prin platformă notificări privind stadiul cererii sale, iar comunicarea individuală se realizează prin același canal. Publicarea rezultatelor pe site completează acest proces, oferind tuturor celor interesați acces la informații despre alocarea fondurilor publice.

Precizăm că eroarea de publicare nu afectează rezultatele procedurii și nici procesul de contractare. Mulțumim pentru semnalarea situației.

Ministerul Culturii își cere scuze pentru confuzia creată de publicarea documentelor privind rezultatele celei de-a doua sesiuni a schemei de ajutor de minimis pentru sectorul cultural independent. Eroarea materială identificată a fost remediată, iar lista finală poate fi consultată pe site-ul instituției, www.cultura.ro.”

Context – încrederea publică în Ministerul Culturii este deja șubrezită

Lansarea acestui apel de finanțare a stârnit numeroase nemulțumiri din partea oamenilor de cultură, direct interesați. În primul rând, criteriul principal care sta la baza acestei scheme este cel al primului venit, primul servit.

Mai exact, din momentul în care e deschis apelul, cine reușește să încarce cât mai repede documentele, este luat în considerare pentru finanțare. Când sumele solicitate în platformă ating suma pusă la dispoziție, sesiunea se închide automat. Astfel că cei mai mulți competitori nici nu au reușit să-și încarce proiectele – apelul era deja închis, după aproximativ o oră și jumătate.

Practic, nu toți au șanse egale de participare și nu câștigă neapărat cele mai bune proiecte scrise, ci, teoretic, cele mai bune proiecte dintre cele care au fost încărcate într-o oră.

Pe de altă parte, Ministerul Culturii a anunțat inițial lansarea apelului de pe o zi pe alta, fiind imposibil pentru cei care nu aveau deja documentele necesare și proiectele scrise să participe.

Cultura la dubă a semnalat situația și ministerul a schimbat ulterior datele de participare – a amânat sesiunea cu câteva zile, a acceptat doar dovada solicitărilor pentru documente administrative ce trebuie eliberate de alte instituții și a redus suma maximă/ proiect de la 100.000 de euro la 40.000 de euro.

Calitatea artistică și relevanța unora dintre proiectele câștigătoare sunt, de asemenea, îndoielnice.

La sesiunea anterioară, printre proiecte deja cunoscute și importante, precum Festivalul Internațional de Film Anonimul, Festivalul de muzică rock Posada, s-au strecurat enități necunoscute, cu proiecte invizibile în spațiul public. Cultura la dubă a scris pe larg despre “Oul încondeiat” dus în Japonia.

Este important de subliniat că această schemă de ajutor este dedicată “proiectelor prioritare”, așa cum este chiar titulatura ei – Schema de ajutor de minimis pentru sectorul cultural independent privind finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale. 

Ministerul deschide pe 23 octombrie a 3-a sesiune de finanțare

Dat fiind că banii puși la dispoziție la a doua sesiune nu au fost epuizați, Ministerul Culturii a anunțat aseară o a treia sesiune de finanțare – “Suma neutilizată de 821.965,55 lei, în acord cu schema de minimis aplicabilă, se poate reporta pentru apeluri viitoare. Astfel, pe 23 octombrie, dăm startul unui ultim apel din acest an pentru proiecte prioritare. Solicitările pot fi depuse începând cu 23 octombrie 2026, ora 12.00, până la atingerea plafonului de buget: 821.965,55 lei + 22,6% reprezentând rezerva de solicitări. Regulile rămân neschimbate, ghidul urmând a fi adaptat în consecință.” – a transmis ministerul.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Gafă pe bani publici – Ministerul Culturii a publicat două liste diferite cu câștigătorii schemei de ajutor appeared first on Cultura la dubă.

Ioana Ciocan, CEO Art Safari, este propunerea pentru Ministerul Culturii, agreată de Luca Niculescu, Nicușor Dan și PSD, potrivit surselor Cultura la dubă.

Cu o vastă experiență în management cultural, Ioana Ciocan se identifică cu proiectul Art Safari, pe care l-a dezvoltat alături de Artmark, cea mai mare casă de licitații din România.

Art Safari este o binecunoscută expoziție privată de artă contemporană, organizată anual la București, care adună la fiecare ediție zeci de mii de vizitatori. Începând de anul trecut, Art Safari a primit cu titlu gratuit de la Primăria Sectorului 1 spațiul de evenimente Piața Amzei, acolo unde s-a stabilit ca muzeu permanent, sub numele “Art Safari New Museum”.

Ioana Ciocan este totodată profesor universitar, curatoare de artă și comisar al României la Bienala de la Veneția, fiindcă considerată una dintre cele mai influente femei din mediul cultural, cu numeroase conexiuni în diplomație și lumea politică.

Potrivit siteului său oficial, ocupă funcția de membru al consiliului științific al Muzeului Național Cotroceni și al Comitetului de înființare și organizare al Muzeului Ororilor Comunismului. A primit Bursa Eisenhower și Medalia „Meritul Cultural” la Categoria „Artele plastice” din partea președintelui Klaus Iohannis.

***

The post Ioana Ciocan, CEO Art Safari, propusă ministru al Culturii în guvernul Luca Niculescu & PSD appeared first on Cultura la dubă.

În total, 45 de lungmetraje de ficțiune sunt selectate pe această listă scurtă. Finaliștii vor fi anunțați pe 14 noiembrie 2026.

“Fjord” și “Nu e locul tău aici” au câștigat deja două dintre cele mai importante trofee din lumea filmului – Palme d’Or, respectiv Leopardul de Aur la Locarno.

Filmul Alinei Șerban, “Eu contez”, a primit Premiul Publicului la Veneția, iar Jurnalul unei Cameriste, regizat de Radu Jude și produs majoritar de Franța, a avut premiera mondială la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes.

Pe lista scurtă a nominalizărilor, cu șanse mari să ajungă în finală, se mai află “Fatherland”, de Paweł Pawlikowski, “Minotaur”, regia Andrey Zvyagintsev, “El ser querido”, regizat de Rodrigo Sorogoyen, “La Bola Negra”, de  Javier Calvo, Javier Ambrossi sau “Bunker”, de Florian Zeller.

Lista completă poate fi consultată aici – https://www.europeanfilmawards.eu/award-edition/awards-2027/

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post 4 prezențe românești pe lista scurtă a nominalizărilor la Premiile Academiei Europene de Film: “Fjord”, “Nu e locul tău aici”, “Eu contez” și “Jurnalul unei cameriste” appeared first on Cultura la dubă.