Instituțiile publice de cultură organizează evenimente dedicate Zilei Culturii, muzeele au intrarea liberă, politicenii țin discursuri la gale și evenimente exclusiviste.

În realitate, cultura rămâne cel mai slab finanțat domeniu din țara noastră. În 2025, a primit 0.07% din PIB, cel mai mic buget alocat unui minister.

Azi, Cultura la dubă publică un manifest apropiat de realitatea oamenilor care creează artă în România sau peste hotare, la cel mai înalt nivel, într-un context plin de obstacole, intruziuni politice sau nepăsare, prin propriile sacrificii și printr-o imensă iubire pentru frumos și adevăr.

16 oameni de cultură români răspund la întrebările “Ce mai înseamnă azi cultura?” și Ce ar trebui să sărbătorim de Ziua Culturii?”.

Un material realizat de Cultura la dubă și produs de Paradigma Film.

Cu participarea: Alex Bogdan, actor; Alex Călin, actor; Chris Simion, regizoare, fondatoarea Teatrului Grivița 53; Nicoleta Lefter, actriță; Dan Perjovschi, artist vizual; Alexandra Badea, dramaturgă și regizoare; Miruna Vlada, scriitoare; Iulian Postelnicu, actor; Ada Solomon, producătoare de film; Andrei Șerban, regizor de teatru și operă; Radu Vancu, scriitor; Francesca Velicu, balerină; Alexandra Dariescu, pianistă; Cătălina Mihai, actriță; Mădălina Voicu, restauratoare; Cornel Ilie, manager interimar MNIR

La rectificarea bugetară, cultura a primit mai puțini bani decât partidele politice.

În 1990, în România funcționau 400 de cinematografe. În 2026, doar 19 dintre ele mai sunt deschise. În tot acest timp, România a fost descoperită de occident prin cinema. Cineaștii români au obținut Palme d’Or la Cannes, trei Urși de Aur la Berlin, două nominalizări la Premiile Oscar și numeroase alte premii importante. Boardul Academiei Europene de Film este condus de o româncă – Ada Solomon.

Muzeul Național de Istorie a României este cea mai bogată instituție din țara noastră, după Banca Națională. Valoarea a doar 60% dintre obiectele evaluate se ridică la peste 1 miliard 300.000 de lei. Patrimoniul MNIR cuprinde piese arheologice cu o vechime de peste 20.000 de ani, bijuterii antice sau bijuterii cu diamante și pietre prețioase, purtate de reginele României, decorații, haine, tablouri, fotografii de arhivă, cadourile primite de familia Ceaușescu de la conducători din întreaga lume, cărți rare, hărți sau documente istorice care atestă întemeierea României.

Toate acestea ar putea dispărea pentru totdeauna dacă un mare cutremur va lovi Bucureștiul. MNIR este găzduit de Palatul Poștelor de pe Calea Victoriei, o clădire șubredă, cu o vechime de 120 de ani. Monumentul istoric a intrat în 2002 într-un proces de restaurare, care s-a dovedit a fi începutul agoniei în care patrimoniul nostru se zbate de 23 de ani.

De atunci, MNIR este deschis publicului doar în proporție de 20%. Cea mai mare parte a patrimoniului zace în lăzi, cutii sau alte ambalaje, în camere sigilate, departe de ochii copiilor și ai tinerilor care ar putea să le vadă și să înțeleagă ceva din istoria noastră.

***

Reporter: Alexandra Tănăsescu

Imagine: Cristian Tamaș

Montaj: Sorin Tănase

#CulturaLaDuba#scoatemculturadinduba#romania#ZiuaCulturii#manifest#artisti#arta#mesaje#cultura#teatru#film#cinema#carte#muzica#dans#artevizuale#arhitectura#istorie#muzee#MNIR#cinematografe

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post VIDEO Ce mai înseamnă azi cultura și ce ar trebui să sărbătorim de Ziua Culturii? Răspund artiștii români appeared first on Cultura la dubă.

La categoria Tânărul poet al anului 2022 a fost premiată Raluca Boantă, pentru volumul de debut „La marginea bună a corpului” (OMG Publishing). Cu această explorare a relației dintre sinele interior și lumea exterioară, Boantă câștigase anterior și Premiul pentru Poezie debut la Gala Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei.

Premiul pentru Tânărul prozator al anului 2022 i-a revenit Sașei Zare, pentru romanul queer „Dezrădăcinare” (editura frACTalia), și el premiat la Gala Premiilor Sofia Nădejde.

În discursul transmis prin editorul Iulia Militaru, Sașa Zare a lăudat „mișcarea alternativă, curajoasă și asumată” care transformă literatura română contemporană într-un spațiu mai divers.

În același timp, ea a subliniat că își acceptă premiul „cu inima strânsă” față de ideea competiției și a ierarhizării dintre creatori, mulți încă neobservați sau lipsiți de resurse, și că „să faci muncă literară în sistemul actual e un privilegiu”, așa că ar fi nevoie măcar de mai multă susținere din partea statului, prin burse sau alte forme de ajutor financiar.

Drept Tânărul critic literar al anului 2022 a fost premiată Ruxandra Câmpeanu, pentru „Dincolo de regulile jocului” (editura Corint), o cercetare privind compromisul intelectual în perioada 1948–1964.

La categoria Tânărul scriitor al anului 2022 a fost premiat Mihnea Bâlici. Bâlici fusese nominalizat și la categoria Tânărul poet al anului, pentru volumul de debut „Cazzo” (OMG Publishing), dar s-a remarcat și prin „colțoșenia” cronicilor sale, după cum a precizat criticul Cosmin Ciotloș în discursul de prezentare al distincției, lăudându-i curajul și lipsa de „smerenie”.

În intervenția lui, Bâlici a trimis încă o dată spre mesajul Sașei Zare, spunând că își dorește ca el să nu fie trecut cu vederea.

Pe 8 ianuarie, odată cu nominalizările de anul acesta, fusese anunțată și Cartea de poezie a anului 2022: „Tot mai multă splendoare”, de Alina Purcaru (editura Cartier). Purcaru a vorbit, la rândul său, despre nevoia ca tinerii scriitori să fie sprijiniți financiar și moral, pentru a continua „să creadă în adevărul lor”.

Juriul Galei Tinerilor Scriitori a fost format din trei critici literari: Bianca Burța-Cernat, Andreea Răsuceanu și Cosmin Ciotloș.

Printre câștigătorii edițiilor anterioare s-au numărat Paula Erizanu (Tânărul scriitor al anului 2021, pentru romanul „Ard pădurile”, editura Cartier) sau Radu Nițescu (laureatul aceleiași categorii în 2020, pentru volumul de poezie „Satao”, Casa de editură Max Blecher).

The post Gala Tinerilor Scriitori: Mihnea Bâlici, Alina Purcaru și Sașa Zare, printre laureații ediției 2022. appeared first on Cultura la dubă.

Cea mai critică reacție vine din partea baritonului român stabilit la Paris, Vlad Crosman. Într-o postare pe pagina sa de facebook, acesta critică ICR pentru că a susținut un astfel de concert din bani publici.

“Cum putem să continuăm să tăcem și să nu spunem nimic la apariția unor astfel de evenimente “culturale” pe bani publici?

Vlad Crosman, bariton

Tăcerea ne face complici la procesul de distrugere și bagatelizare a unui standard de decență și calitate pe care orice eveniment, mai ales organizat sub egida Institutului CULTURAL Român, este dator să îl aibă. Indiferent de implicarea politicului sau a diverselor intervenții nepotismo-amantismo-amicalo-dacice, de multe ori inevitabile, din păcate. ” a scris baritonul Vlad Crosman.

În programul concertului au fost „Rapsodia a II-a“ de George Enescu, „Valurile Dunării“ de Iosif Ivanovici, „Aria Dochiței“ de Gherase Dendrino, „Limba noastră“ de Ion Aldea Teodorovici, pe versuri de Grigore Vieru, orchestrație Cristian Faur, „La Oglindă“, pe versuri de George Coșbuc, orchestrație Marius Cristescu, „Vai, bădiță, dragi ne-avem“, „Dragu-mi-i, mândro, de tine“ și „Floricică de pe apă“ de Tiberiu Brediceanu, „Fata din Carpați“ de Ioan Chirescu, „Ochiul tău iubit“ de Eugen Doga, pe versuri de Mihai Eminescu, „Balada pentru vioară și orchestră“ de Ciprian Porumbescu.

În imagini pot fi obervate mai multe momente în care soprana Alexandra Coman mimează cântarea (de exemplu, la min. 49.20), iar mima nu se suprapune corect cu sunetul.

Surse din cadrul orchestrei ne-au declarat că toți muzicienii au fost nevoiți să înregistreze anterior concertul, fiindcă, din cauza restricțiilor impuse de autorități, nu se puteau afla în număr mare pe scenă. Astfel, concertul a fost înregistrat cu două serii de muzicieni, iar ulterior au fost suprapuse sunetele. De asemenea, ni s-a transmis că repertoriul a fost ales pentru a fi pe placul unui public larg, nu pentru elită.

Am încercat să obținem un punct de vedere de la dirijorul Daniel Jinga, însă acesta nu a dorit să comenteze. Am contactat-o și pe soprana Alexandra Coman, dar nu a răspuns până la ora publicării articolului.

Am solicitat și Institutului Cultural Român un punct de vedere. Articolul este în curs de actualizare.

The post ICR a transmis de Ziua Culturii un concert playback appeared first on Cultura la dubă.

Au fost decorate atât persoane fizice, cât și asociații și instituții publice de cultură.

Asociația Monumentum, inițiatoarea programului Ambulanța pentru monumente, a primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, după ce anul trecut Ambulanța pentru monumente a câștigat Premiul Publicului în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu, acordate de Comisia Europeană.

Distincția a fost primită de către arhitectul Eugen Vaida, cel care a pus bazele asociației. Inițiativa se bucură și de susținerea Prințului Charles, cunoscut iubitor al tradițiilor și peisajelor românești.

Proiectul Ambulanța pentru Monumente a fost inițiat în anul 2016 și își propune să pună în siguranță obiective de patrimoniu aflate într-o stare avansată de degradare sau de precolaps.

Regizoarea și scriitoarea Chris Simion a primit Medalia „Meritul Cultural”, Clasa a III-a, pentru „Promovarea culturii”. Aceasta luptă de câțiva ani pentru construția unui teatru, la Grivița 53, doar din donații. În acest sens a regizat mai multe spectacole de teatru, pentru strângere de fonduri. Scriitorul francez Pascal Bruckner este președintele onorific al proiectului.

Chris Simion este și fondatoarea Festivalului de teatru Undercloud.

Ioana Ciocan, curatoare de artă, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România și directorul general al pavilionului privat de artă Art Safari, a fost decorată cu Medalia „Meritul Cultural”, Clasa a III-a, categoria Arte Plastice, pentru promovarea culturii.

Asociația Unteatru, fondatoarea teatrului privat Unteatru din București, a primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, devenind astfel primul teatru independent din România decorat de președinte.

Tot din mediul privat vin și directorul librăriilor Cărturești, Șerban Radu, decorat de Klaus Iohannis cu Medalia „Meritul Cultural”, Clasa a III-a și Erwin Kessler, directorul MARe – Muzeul de Artă Recentă.

Pe de altă parte, săptămâna aceasta, regizorul filmului Colectiv (propunerea României la Premiile Oscar), Alexander Nanau, a refuzat distincția președintelui, subiect despre care Cultura la dubă a scris aici.

Iată aici lista completă a decorațiilor conferite pe 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naționale:

• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria B – „Muzica”, Filarmonicii de Stat Sibiu;
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria D – „Arta spectacolului”, Teatrului de Comedie București, Teatrului Național „Mihai Eminescu” Timișoara, Teatrului Național de Operetă și Balet „Oleg Danovski“ Constanța și Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian“ București;
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria D – „Arta spectacolului”, Operei Comice pentru Copii București;
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria D – „Arta spectacolului”, Asociației „UNTEATRU”;
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria E – „Patrimoniul cultural național”, Muzeului Național de Artă al României.
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria E – „Patrimoniul cultural național”, Asociației Monumentum și Asociației Mioritics;
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria F – „Promovarea culturii”, Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”.
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F – „Promovarea culturii”, Centrului Cultural Clujean.

• Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer domnului Ștefănescu Alexandru, scriitor, critic literar.

• Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Ofițer domnului Pânzaru Mihai (PIM), grafician.

• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria A – „Literatura”, domnului Feldman Radu Alexandru, scriitor, și domnului Pantea Aurel, scriitor, critic literar.
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria H – „Cercetarea științifică”, domnului Borțun Dumitru, profesor universitar.

• Medalia „Meritul Cultural”, Clasa a III-a, Categoria C – „Artele plastice”, doamnei Ciocan Ioana, curator independent, director general al Pavilionului de Artă București – Art Safari.
• Medalia „Meritul Cultural”, Clasa a III-a, Categoria F – „Promovarea culturii”, doamnei Vulcu Codruța, fondatorul și directorul festivalului ARTmania Sibiu și Vicepreședinte al Asociației Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale; doamnei Simion-Mercurian Chris, scriitor și regizor; domnului Radu Șerban, director general Cărturești; domnului Kessler Erwin, istoric de artă, curator, filosof, director al MARe – Muzeul de Artă Recentă.”

The post Chris Simion, Ioana Ciocan, Asociația Monumentum sau directorul librăriilor Cărturești – printre cei decorați de Klaus Iohannis, de Ziua Culturii appeared first on Cultura la dubă.

De Ziua Culturii Naționale, peste 150 de oameni importanți din domeniul cultural seamnează o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis și premierului Florin Cîțu, prin care contestă reacțiile publice ale ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, afișate în ultimele zile și le cer conducătorilor țării să reacționeze la criza din sectorul cultural.

Scrisoarea este inițiată de regizorii Alexandru Solomon și Florin Iepan, iar printre semnatari se numără producătoarea Ada Solomon, actorul Victor Rebengiuc, regizorul Radu Jude, producătorul și regizorul Tudor Giurgiu, actrița Ana Ularu sau directorul de imagine Marius Panduru.

Ministrul Culturii a declarat ieri că schema de ajutor de stat de 100 de milioane de euro a fost trimisă la Ministerul Economiei și că misiunea Ministerului Culturii este încheiată. Mai mult, acesta a susținut că nu își dorește ca ministerul pe care îl conduce să preia schema de ajutor pentru producătorii de film străini, pentru care România are deja o datorie de zeci de milioane de euro.

Redăm mai jos scrisoarea publică:

“Domnule Președinte Klaus Iohannis,

Domnule Prim-Ministru Florin Cîțu,     

Sectorul cultural din România trece prin cea mai gravă criză din existența sa.

De la începutul pandemiei, Ministerul Culturii nu a reușit să pună în practică o politică de sprijinire a culturii și a industriilor creative. Nu s-a făcut nimic substanțial în sprijinul lucrătorilor, creatorilor și a companiilor din domeniu.

Mii de oameni își văd amenințate ocupația, teatrele, galeriile și trupele independente sunt în pericol existențial, festivalurile de toate genurile sunt anulate, la Centrul Național al Cinematografiei nu s-a mai organizat niciun concurs de proiecte, producția de film s-a prăbușit, iar cinematografele sunt în pragul falimentului.

Ce face Ministrul Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, în acest context? Mai întâi, încearcă să-l discrediteze pe regizorul Alexander Nanau care – pe 12 ianuarie – a tras un semnal de alarmă, refuzând să primească o distincție oferită de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis. Ministrul scoate din raft dosarele cu finanțările obținute de filmul domnului Nanau începând cu anul 2016, ca și cum ar fi vorba de sume acordate prin grația domnului Gheorghiu, iar petentul și-ar fi pierdut astfel dreptul de a protesta. Atacă un om care contribuie la prestigiul internațional al culturii române și implicit al României, dar evită fondul problemei… Apoi înșiră o listă de fonduri alocate culturii în 2020, dintre care majoritatea funcționează chinuit de ani de zile, ca și cum ar fi vorba de formule de sprijin pe care Ministerul le-a creat în contextul pandemiei.

A doua zi, pe 14 ianuarie, domnul Ministru continuă să manipuleze opinia publică și declară că Ministerul Culturii și-a încheiat misiunea, trimițând către alte ministere o propunere de ajutor pentru domeniul de care se ocupă. Restul nu mai e treaba dumnealui. Continuă, spunând că nu vrea să preia de la Ministerul Economiei o schemă de ajutor pentru cinematografie, pentru că aceasta l-ar obliga să ia bani de la teatre. Ori schema în cauză se bazează pe un buget propriu deja alocat. E greu de spus cât e vorba de incompetență și în ce măsură este minciună.

Faptul că Ministrul Culturii s-a descalificat total este evident.

Mai grav este că ne confruntăm cu o atitudine care compromite nu doar credibilitatea celor care gestionează destinele unui întreg sector care aduce beneficii importante, inclusiv financiare, statului român, dar și credibilitatea celor care ne guvernează în ansamblu.

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, nu ne dorim medalii și festivități. Ne dorim, în schimb, în fruntea Ministerului Culturii oameni competenți, care nu îi disprețuiesc pe cei care lucrează în domeniu și care pricep problemele cu care aceștia se confruntă.

Așteptăm o reacție publică din partea Președinției și a Guvernului României în ceea ce privește importanța pe care o acordă culturii și o strategie coerentă, funcțională de salvare a domeniului cultural în perioada de criză pe care o traversăm.

Dar, în primul rând, cerem ca Ministrul Culturii să își ceară public scuze pentru că a manipulat intenționat opinia publică, din poziția de ministru al unui stat european.

Nu putem accepta să fim reprezentați de către un om politic care compromite misiunea Ministerului Culturii și mecanismele sale.  

15 ianuarie 2021

Semnează

  Florin Iepan – cineast Andrei Ujică – cineast Alexandru Solomon – cineast Mona Nicoară – cineastă Monica Lăzurean-Gorgan – cineastă Andrei Dăscălescu – cineast Raluca Durbacă – cineastă Andrei Rus – critic de film, director artistic festival de film Radu Popescu, regizor, dramaturg, director Bucharest Fringe și Teatrul Apropo Beatrice Popescu – manager cultural Laura Căpățână – cineastă Gabriel Spahiu – actor Ada Solomon -producător de film Cosmin Manolescu – coregraf, manager cultural Alexandra Gulea – cineastă Andra Popescu – producător de film  Alina Ușurelu – artist visual, manager cultural Ilinca Manolache – actrita Daniel Popa – actor Radu Vancu -scriitor Raya Al Souliman – regizor Alex Călin – actor Gianina Cărbunariu – regizor, dramaturg Adriana Moca – actriță, manager cultural Adina Pintilie – cineast, curator Andrei Tănăsescu – curator, selecționer festivaluri Anamaria Pravicencu – artistă, manager cultural Alex Tocilescu – scriitor Victor Rebengiuc Mariana Mihuț Roxana Stroe – regizor Gabriela Forfotă – cineastă Bogdan Theodor Olteanu – regizor Oana Stoica – critic de teatru Alexandru Radu – cineast Cinty Ionescu – designer video Elena Vlădăreanu, scriitoare Dana Bunescu – cineast Cristina Haneș – cineastă Claudiu Mitcu – cineast  Luminița Marcu, scriitoare Adrian Buz, scriitor Alina Manolache, regizoare Ionuț Niculae, actor Alina Grigore – actor, regizor Paul Negoescu – cineast Ana Drăghici – cineastă Gabriela Suciu – producator si distribuitor de film Adrian Pădurețu – director imagine Eugen Erhan – designer Alina Tofan – actriță/performer Ioana Țurcan – cineast Andrei Gorzo – critic de film Monica Felea – distribuitor de film Ștefan Bradea – distribuitor de film Bogdan Răileanu – scriitor Oana Popa – actriță Radu Apostol – regizor, Centrul de Teatru Educațional Replika  Viorel Cojanu  – actor, Centrul de Teatru Educațional Replika  Dan Nuțu – producător Aristoteles Workshop Cătălin Cristuțiu – cineast Toma Danila – actor si regizor  Nora Agapi – cineast  Eliza Zdru – cineastă Cecilia Ștefănescu – scriitoare, cineastă Irina Trocan – critic de film Ileana Cecanu – distribuitor de film, organizator festival Marian Crisan, cineast Tudor Pojoni – cineast István Téglás, actor Victor Morozov – critic de film Flavia Dima, critic și curator de cinema Carmen Tofeni – cineastă  Roxana Gamarț – manager cultural, curator Marius Olteanu – regizor Cosmin Bumbuț – fotograf Igor Cobileanski – regizor, scenarist Laurențiu Brătan – critic de film Ligia Soare – traducător audiovizual, organizator festival Radu Stancu – producător de film Patrick Brăila – cineast Dan Samoilă – artist vizual Alexandra Bălășoiu – coregraf Paula Oneț – cineast Andrei Crețulescu – cineast Codruța Crețulescu – producător de film Levente Kozma – artist, manager cultural Radu Jude – regizor dr. Marius Panduru – operator Andra Petrescu – critic de film Ioan Maxim – manager cultural Gabriela Filippi- istoric de film Diana Rotaru – compozitor Cătălin Neagoe – director de producție Anamaria Antoci – producător de film Anca  Damian – producator si regizor Ana Ularu – actor Marghidan Liviu – cineast Andra Bărbuică – cineast Andreea Cristina Borțun – regizoare, scenaristă Maria Mora – performer, producător cultural Ioan Andrei-Ionescu – actor Gabi Albu – arhitect, scenograf Diana Smeu – critic de film Mihai Calin – actor Florentina Bratfanof – casting director Irina Malcea-Cândea – producător de film Tudor Giurgiu – regizor, producător Dan Angelescu – manager cultural, curator Miki Braniște – manager cultural, curator Raluca Răcean Gorgos – cineastă Radu Gorgos – cineast Angela Nita – agentie licentieri muzica film Mihaela Constantinescu, manager cultural, cineast Andra Tarara – cineastă,  Geo Doba – regizoare, scenarista Adrian Lăcătuș – scriitor, profesor de literatură Clara Trăistaru – manager cultural Apostol Daniela – cineast Raluca Munteanu – arhitect Livia Rădulescu – producător, manager cultural Vlad Petri – cineast Călin Boto – critic de film Roxana Ardelean – cineast Oana Maria Babes – cineast Iulia Lumânare – actriță, scenaristă Peter Kerek – regizor Ana Lungu – cineasta Catalina Simion-Calin – cineasta Bogdan Balla – cineast Constantin Dogioiu- actor Bogdan Iancu – antropolog Iulia Verdeș – actor Cristian Batran – cineast Cătălin Olaru – critic de film Cristian Pascariu – regizor, scenarist Ana Maria Sandu – scriitoare, jurnalistă Adrian Pîrvu – cineast Marcela Motoc – actor Svetlana Cârstean – scriitoare, manager cultural Matei Câlția – galerist Tudor Elian – arhitect și curator Ilinka Mihăilescu – distribuitor de film, organizator festival Karin Budrugeac – PR cultura Bogdan Zamfir – actor Liviu Săndulescu – cineast Mircea Sorin Albuțiu – fotograf și autor de film Florin Serban – regizor Ozana Nicolau – regizoare, manager cultural  Gratiela Amelia Ene-actor, pedagog teatral Cosmina Stratan – actriță Sarra Tsorakidis – regizoare Ruxandra Ghițescu -regizoare, scenaristă Andrei Cristea – actor păpușar  ·         Anelise Sălan- cineastă ·         Vivi Dragan Vasile-cineast”

The post Peste 150 de regizori, actori, producători de film îi cer ministrului culturii să își ceară scuze public appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat azi, într-o conferință de presă, că ministerul pe care îl conduce a alocat 2 milioane de lei pentru finanțarea a 42 de proiecte culturale, care se vor desfășura între 15 și 31 ianuarie 2021, pentru sărbătorirea Zilei Culturii Naționale.

Printre acestea se numără concerte care vor fi transmise online, recitări de poezii sau expoziții. Cultura la dubă a publicat aici lista proiectelor finanțate cu această ocazie.

Modul în care Ministerul Culturii a ales să celebreze Ziua Culturii, după primul an al pandemiei, a stârnit critici din partea mai multor oameni activi în sectorul cultural. Aceștia contestă ministerul și guvernul pentru că nu au sprijinit suficient domeniul cultural, lovit de criză și aflat în incapacitatea de a-și desfășura activitatea.

Ultima schemă de ajutor anunțată în acest sens, în valoare totală de 100 de milioane de euro, stârnește nemulțumiri atât din partea operatorilor culturali care au aplicat pentru finanțare, dar nu au primit niciun răspuns, cât și din partea artiștilor independenți, lăsați pe dinafara schemei.

Criza din cultură a fost și motivul pentru care regizorul filmului Colectiv, Alexander Nanau, a refuzat decorația Meritul Cultural din partea președinției.

În schimb, ministrul Culturii a răspuns scrisorii lui Alexander Nanau dezvăluind sumele pe care acestea le-a primit de la CNC pentru realizarea filmului Colectiv, încă din 2016, printr-un concurs public. Reacția ministerului a atras și mai mult critici din partea industriei cinematografice din România.

Producătoarea de film Ada Solomon a scris azi că “Ministerul Culturii e gol” și că “Ministrul Culturii ar fi putut să își convingă colegii de guvernare că resursele necesare pentru revitalizarea sectorului cultural există și nu e nevoie de mari eforturi financiare pentru ca acestea să fie folosite, ci de deblocarea unor mecanisme de altfel existente. E ineficient să te păcălești pe tine însuți cu false victorii.

Despre toate acestea l-am întrebat pe Bogdan Gheorghiu. Vedeți mai jos dialogul dintre reporterul Cultura la dubă, Alexandra Tănăsescu, și ministrul Culturii.

Domnule ministru, răspunsul dumneavoastră la scrisoarea lui Alexander Nanau a stârnit un val de nemulțumiri din partea unor persoane importante din cultură, mai exact, vi se reproșează că ați evitat să vorbiți despre problemele reale și anume, criza din sectorul cultural.

Mai mult, sunt operatori culturali care spun că au aplicat la schema de ajutor anunțată în noiembrie, însă ea este blocată și ei nu au primit niciun răspuns. Iar artiștii independenți nu au fost cuprinși în această schemă. Cum răspundeți acestor nemulțumiri?

Inițial, în programul de finanțare IMM Invest nu erau incluse codurile CAEN pentru SRL-uri și ONG-uri cu activitate culturală. Și aici am făcut demersuri insistente, fiindcă nu am reușit de prima dată, până când am reușit acest lucru și vreau să vă spun că mulți actanți din sectorul cultural au aplicat și au primit finanțări prin acea schemă, de la Ministerul Economiei.

Legat de cealaltă schemă de ajutor (cea din noiembrie), ea este finalizată la nivel de Ministerul Culturii și chiar astăzi pleacă pe circuit către Ministerul Economiei. Acolo, sigur, va fi supusă unei analize și la nivel guvernamental.

Sigur, eu mi-aș fi dorit să vorbim azi doar despre Ziua Culturii, dar vreau să vă răspund la întrebare.

Această schemă a fost o provocare lansată în guvernarea anterioară și o asumare a ministerului Culturii, de contituire a acestei scheme, în urma discuțiilor cu toată lumea interesată, tocmai pentru a mulțumi o parte cât mai mare din beneficiari.

În două luni, s-a ajuns la o formă care nu mulțumește pe toată lumea, dar a fost o formă care mulțumește mai multă lume decât înainte.

“În acest moment considerăm că misiunea Ministerului Culturii este încheiată, în sensul în care schema, în forma care am conceput-o noi pleacă pe circuit. Ea poate fi perfecționată la Ministerul Economiei sau la secretariatul general al guvernului. Nu mai este în curtea noastră, iar cei care consideră că se putea mai bine, pot să se adreseze ministerelor de resort.”

Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii

Totuși, trebuie să aveți în vedere că această schemă ține mai mult de zona economică decât de zona culturală.

A fost, din partea noastră, un exces de zel să ne asumăm conceperea acestei scheme, am blocat jumătate din personalul unității de management a proiectului, din punctul meu de vedere din start trebuia să fie concepută la Ministerul Economiei, dar, dacă ne-am asumat-o, am dus-o până la capăt, așa cum s-a putut cu ceea ce s-a cerut și ceea ce poate fi aplicat procedural.

Multe lucruri solicitate, exprimate și astăzi prin nemulțumiri, nu pot fi incluse în scheme pentru că nu ar fi acceptate de Comisia Europeană. Dar, repet, poate la Ministerul Economiei sau Ministerul de Finanțe se vor găsit soluții mai bune.

Foarte mulți oameni din minister au muncit nopți și zile, dacă sunt nemulțumiri cu siguranță ele pot fi discutate, dar ar trebui să fie și apreciată această muncă.

Să știți că Ministerul Culturii e ministerul cu cea mai mică organigramă, cu cel mai puțin personal, cu toate acestea ne-am asumat destul de multe lucruri în această perioadă.

Legat de aceaste neajunsuri de la ministerul Culturii, Ada Solomon a publicat azi un text cu titlul “Ministerul Culturii este gol”, din care reiese că, de fapt, și dumneavoastră, ca ministru al Culturii, vă loviți de indiferența celor de la Ministerul Economiei și cel de Finanțe.

Ați simțit de când faceți parte din cele două guverne că într-adevăr este foarte dificil să îi convingeți pe cei care au puterea de decizie, să se implice mai mult în sprijinirea sectorului cultural?

Există instituții importante, cum ar fi Muzeul Satului, Palatul Peleș sau Muzeul Antipa, Teatrul Național București, care au cam 40% venituri proprii, aceste instituții au fost dintre cele mai lovite. Aceste găuri bugetare create de măsurile restrictive trebuiau acoperite și existau și probleme de funcționare grave, Muzeul Antipa intrase la un moment dat în imposibilitatea de a-și plăti utilitățile.

Gândiți-vă la patrimoniul de acolo, care are nevoie de o anumită temperatură. Ce s-ar fi întâmplat dacă, Doamne ferește, s-ar fi întrerupt curentul? au fost demersuri insistente din partea Ministerului Culturii către premierul Ludovic Orban, către Ministerul de Finanțe și de fiecare dată am găsit înțelegere, am primit suplimentări bugetare.

“Dacă nu aș fi avut sprijin de la premierul de atunci sau la ministrul finanțelor, eu nu puteam realiza aceste lucruri. Poate sunt lucruri mai puțin vizibile, dar în această perioadă uneori doar pentru a păstra normalitatea a fost nevoie de o muncă susținută.”

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii

Dacă îmi permiteți, vă dau și un exemplu. Ați avut mai multe întâlniri cu reprezentații industriei cinematografice despre acea schemă de ajutor pentru producțiile străine de pe teritoriul României, prin care România are datorii foarte mari la producători străini, care într-un final au ales să plece în alte țări pentru a produce filme, pentru că ele oferă facilități și statele se țin de cuvânt. Dumneavostră ați spus că înțelegeți această situație, dar problema s-a blocat la Ministerul Economiei.

Schema respectivă am găsit-o la un Institut de Prognoză aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului. La timpul respectiv se știa că este o schemă care are în cont 232 de milioane de lei, bani care co-finanțează producții străine realizate pe teritoriul României, în proporție de 35%, iar dacă filmul promovează și imaginea țării noastre, vine un surplus de 10%.

Acea schemă s-a decis să fie dată Ministerului Economiei și Turismului pentru că s-a gândit atunci că o formă prin care să fie legată de turism, ar fi mai potrivită în aplicarea acelei scheme.

Dacă ea nu a mai ajuns la Ministerul Culturii, eu deja mă gândeam că o putem pune sub administrarea CNC, dar dacă nu s-a mai întâmplat, noi nu am mai avut contact cu acea schemă.

Dar ce vă pot spune că am aflat este că cele 232 de milioane lăsate de guvernarea PSD pe hârtie nu existau în cont. Schema era cu conturile goale.

Cei de la Ministerul Economiei au făcut eforturi pentru a identifica resurse, pentru a pune acei bani în cont, iar acum, sigur că sunt discuții la nivel de premier, am avut și o discuție cu domnul Năsui.

Există voci care spun că ar fi oportun ca această schemă să fie dată în administrarea Ministerului Culturii, dar eu am fost foarte ferm și am spus că Ministerul Culturii are atâtea probleme și oricum asumându-ne un deficit bugetar cât mai redus, atunci cu siguranță noi nu putem accepta administrarea acestei scheme, decât dacă suntem siguri că are absolut toate fondurile alocate.”

The post Bogdan Gheorghiu despre schema de ajutor pentru sectorul cultural: “Misiunea Ministerului Culturii e încheiată. Cei nemulțumiți se pot adresa ministerelor de resort” appeared first on Cultura la dubă.

În total, Ministerul Culturii a alocat pentru acest concurs peste 410.000 de euro.

Pe primul loc, cu cel mai mare punctaj obținut, se regăsește Asociația Charcot Marie Tooth, înființată în 2018 “de și pentru persoane care suferă de boala Charcot Marie Tooth”, după cum se arată pe site-ul oficial. Proiectul lor se numește “Aducem muzeele în casa ta” și a primit suma de 9144 de lei.

Pe locul 2 regăsim Asociația ADO, cu proiectul “Literatura Națională, figuri de femei”, pentru care a primit 40.000 de lei. Conform site-ului oficial, “ADO este o organizaţie neguvernamentală cu scopul de a promova acte artistice care îmbunătățesc și întăresc comunitățile și relațiile dintre acestea, proiecte educaționale, acțiuni de intervenție socială.” Fondatorii ei sunt Mihaela Michailov, Katia Pascariu și Eduard Jak Neumann.

Iar pe locul 3 se află Asociaţia pentru Educaţie Teofor, cu proiectul “Eu, Eminescu”. Site-ul asociației nu mai este funcțional, dar pe pagina de facebook, care are 19 followeri, aflăm că “Asociatia pentru educatie Teofor susține performanța în educație a tinerilor, bazată pe principii morale creștin ortodoxe. Activități: film și editură.”

Asociația Teofor a fost înființată în 2011 de către Vișinescu Mihai, Popa Gheorghe și Tolea Mugurel și are ca misiune principală promovarea principiilor creștin-ortodoxe în rândul tinerilor, oferindu-le burse de studiu, dar condiționate.

Printre condițiile impuse regăsim:

• Să aibă un duhovnic permanent pe perioada bursei;
• Să participe la acțiunile organizate de Asociație
• Să păstreze contactul cu Asociația
• Să returneze fără dobândă împrumutul acordat pentru bursă, în termen de maximum 10 ani de la terminarea studiilor
• Să devină, după terminarea studiilor, membru al Asociației, pe o perioadă de minimum 4 ani;

Nu este prima dată când Asociația Teofor se regăsește pe lista unor proiecte culturale finanțate din bani publici.

În 2018, cu ocazia centenarului, aceeași asociație a obținut cel mai mare punctaj la un concurs organizat de Primăria Capitalei, pentru proiectul intitulat ”Destinul European al României”, în vederea “promovării valorilor istorice și culturale într-o revalorizare și redimensionare la cote reale a destinului european al României și a recuperării valorilor românești”, după cum se arăta în comunicatul PMB transmis în septembrie 2018.

Iată lista completă a proiectelor finanțate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Culturii Naționale, din 15 ianuarie 2021:

The post “Eu, Eminescu”, proiectul unei asociații creștin-ortodoxe – în topul inițiativelor finanțate de Ministerul Culturii pentru Ziua Culturii Naționale appeared first on Cultura la dubă.

Regizorul Alexander Nanau, premiat în 2020 la nivel mondial pentru filmul său documentar “Colectiv” și elogiat de cele mai mari publicații, spune că a fost anunțat de către Administrația Prezidențială că președintele Klaus Iohannis îi conferă Medalia “Meritul Cultural”, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, care va avea loc pe 15 ianuarie.

Nanau a anunțat într-o postare publică pe pagina sa de facebook că va refuza decorația și a publicat răspunsul trimis Administrației Prezidențiale. Acesta susține că “statul român nu ar trebui să folosească ziua culturii pentru ceremonii și decorări simbolice, ci pentru anunțarea și implementarea unor soluții concrete de salvare a sectorului cultural.”

Regizorul filmului “Colectiv” mai spune că “ar fi o ipocrizie din partea mea să accept această decorație, având în vedere că domeniul cinematografic și structurile statului responsabile pentru el se află în moarte clinică. Începând din martie 2020 și până astăzi, instituțiile statului responsabile nu numai că nu au adresat această problemă, ba dimpotrivă, au agravat-o prin lipsa de acțiune și indiferență.”

Iată postarea integrală a regizorului:

“Stimate domnule Nanau,

Conform discuţiei telefonice, cu ocazia Zilei Culturii Nationale, Presedintele Romaniei, Domnul Klaus Werner Iohannis, a decis sa va confere Medalia “Meritul Cultural”.

Cred că este cel mai cinic moment pentru a decora, simbolic și gol de sens, cultura României. După aproape un an de eforturi și propuneri din partea tuturor sectoarelor culturale de a angaja statul Român în implementarea de mecanisme de susținere a culturii sever amenințate de faliment în timpul crizei COVID 19, reacția și intervenția concretă a statului Român la toate nivelurile institutionale a fost zero.

Fac public răspunsul meu către Administrația Prezidențială care dorea să mă decoreze pe 15 ianuarie pentru meritele în susținerea culturii naționale pe timp de criză.

Scrisoarea lui Alexander Nanau către Administrația Prezidențială

“Bună ziua!

În primul rând țin să le mulțumesc atât Președintelui Klaus Werner Iohanis, cât și Ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu pentru această propunere.

Din păcate, având în vedere criza fără precedent în care se află tot sectorul cultural din România, nu pot accepta această distincție.

Cred cu tărie că în acest timp de criză statul Român nu ar trebui să folosească ziua culturii pentru ceremonii și decorări simbolice, ci pentru anunțarea și implementarea unor soluții concrete de salvare a sectorului cultural, de mulți ani cel mai puternic ambasador al țării, dar și un sector economic extrem de important până la criza COVID 19.

Până acum, propunerile de salvare a industriei culturale s-au facut doar la nivel retoric, iar eu nu pot participa la această susținere simbolică a unui lucru esențial, cultura acestei țări.

Cred că decorarea oricărui artist în acest moment, în care sectorul cultural se confruntă cu falimentul (cauzat de eșecul constant al statului român de a-l susține și de a-l sprijini pe timp de criză) ar deservi pe termen lung cultura României.

Ca cineast care în momentul acesta atrage cea mai mare atenție internațională asupra culturii și cinematografiei Române, consider ca ar fi o ipocrizie din partea mea să accept această decorație având în vedere că domeniul cinematografic și structurile statului responsabile pentru el se află în moarte clinică. Începând din martie 2020 și
până astăzi, instituțiile statului responsabile nu numai că nu au adresat această problemă, ba dimpotriva, au agravat-o prin lipsa de acțiune și indiferență.

Orice student de film sau teatru din România, după ce a investit ani de viață în formarea sa profesională, are din ce în ce mai puține perspective de a-și putea face aici meseria, pentru că, după ce această criză sanitară va fi trecut, vor fi închise majoritatea caselor de productie de film, majoritatea teatrelor independente, a cinematografelor și a firmelor de distribuție de film.

Cea mai optimistă perspectivă pentru un student român este aceea de a părăsi țara, în speranța că-și va găsi locul
într-o țară care își respectă cultura și care a implementat deja scheme de stat care să o țină în viață. Pentru că, acolo unde va putea, viața culturală va înflori ca niciodată după această criză mondială, iar țările care își salvează acum sectorul cultural o fac și pentru că știu că veniturile pe care le va genera revenirea activității culturale la
bugetul statului vor depăși costurile unei întregi industrii în șomaj.

Aștept cu nerăbdare orice dialog sau dezbatere publică din partea Președintelui Klaus Iohannis, asa cum s-a întâmplat de exemplu în Franța, unde Președintele Emmanuel Macron a avut dezbateri deschise pentru susținerea diferitelor scheme de ajutor pentru cultură care au fost implementate fără întârziere.

Cu considerație,
Alexander Nanau”

Filmul “Colectiv”, regizat de Alexander Nanau, a câștigat pe 12 decembrie 2020 premiul pentru cel mai bun documentar la Premiile Academiei Europene de Film, în urma votului a 3800 de membri ai Academiei.

Și tot în decembrie Nanau a primit Premiul pentru Excelență la DOC NYC, cel mai mare festival de film documentar din SUA.

De altfel, documentarul “Colectiv” s-a regăsit la sfârșitul anului 2020 în topurile celor mai mari publicații de specialitate din lume privind cele mai bune filme ale anului. Publicația Rolling Stone a declarat “Colectiv” drept cel mai bun film al anului 2020, în întreaga lume. Time Magazine l-a așezat pe locul 2 în același top. Iar IndieWire a scris că este unul dintre cele mai bune filme despre jurnalism realizate vreodată.

“Colectiv” este și propunerea României la Premiile Oscar 2021.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, realizat luna trecută, Alexander Nanau a vorbit despre lipsa de apreciere, pe parcursul anului trecut, din partea oficialilor Ministerului Culturii: “Nici când s-a anunțat propunerea României nu s-a mișcat nimic în politic, nu am auzit un cuvânt de la Ministerul Culturii.”

Despre criza din sectorul cultural român

În răspunsul său, Alexander Nanau vorbește despre criza care a lovit puternic sectorul cultural din România și despre lipsa de măsuri luate de statul român.

De la debutul crizei COVID, unii artiști independenți au primit niște indemnizații în valoare de 4.072 de lei pentru jumătatea lunii martie și pentru lunile aprilie și mai.

Nu toți artiștii și cei care activează pe contracte de drepturi de autor au putut obține acele venituri de la stat, fiindcă guvernul a impus anumite condiții. De exemplu, era obligatoriu ca o persoană care cere ajutorul financiar să trimită dovada că a avut un contract de lucru în ultimele 3 luni anterioare acelei cereri.

În plus, acum aproximativ 40% din acei bani trebuie returnați statului, fiindcă statul nu îi consideră “ajutor”, ci o formă de venit impozitabilă. Asta, deși criza a continuat pe parcursul întregului an și mulți independenți nu au avut nicio formă de venit. Cultura la dubă a explicat contextul aici.

Iar criza nu se referă doar la artiști, ci la toate persoanele care activează în sectorul cultural pe contracte individuale de muncă, cum ar fi tehnicieni sau oameni de PR și de marketing.

În plus, la nivel de organizații, teatrele independente, oricum aflate la limita supraviețuirii și înainte de criză, nu au primit nicio formă de sprijin, deși au fost obligate să își anuleze toate spectacolele sau, pentru o scurtă perioadă de timp, să deschidă sălile cu un procent de ocupare redus. Și despre acest aspect Cultura la dubă a scris pe larg, în mai multe rânduri.

“Închidem din nou ușa culturii, în România anului 2020, parte din Uniunea Europeană, pentru că nici acum nu înțelegem ce înseamnă asta pentru viitorul poporului pe care îl conducem.“, spuneau reprezentanții Teatrului Apollo 111 din București.

Ulterior, guvernul a mai anunțat o serie de indemnizații pentru independenți, în luna iulie, cu o sumă mai mică – de 2.253 de lei, de asemenea condiționată.

Și, în final, schema de ajutor de stat mult așteptată de tot sectorul cultural, a fost anunțată în noiembrie 2020 și a mulțumit doar o parte dintre asociațiile și firmele care activează în domeniu, mai exact, pe cei care organizează marile festivaluri și vând un număr mare de bilete. Fiindcă granturile, în valoare totală de 100 de milioane de euro, erau acordate în funcție de veniturile anterioare crizei. Aici am explicat schema de ajutor.

Anunțul guvernului a stârnit din nou un val de nemulțumiri din partea artiștilor, care au fost complet lăsați pe dinafara acelei scheme de ajutor.

Despre criza din cinematografie

Pe lângă toate acestea, domeniul cinematografic, ambasadorul principal al culturii române peste hotare în ultimii 20 de ani, nu a mai beneficiat anul acesta de nicio sesiune de finanțare din partea Centrului Național al Cinematografiei, principala sursă de venit pentru casele care produc filme românești. Ultima sesiune de concursuri a fost deschisă în partea a doua a anului 2019.

În plus, mai mulți producători au vorbit despre nerespectarea obligațiilor statului român privind schema de ajutor privind producții cinematografice străine, realizate pe teritoriul României.

21 de producții cinematografice filmate în România înainte de criza Covid așteaptă încă banii promiși de Guvern, conform Ministerului Economiei.

Guvernul ar fi trebuit să le ramburseze producătorilor 35% din bani sau 45%, dacă în respectiva producție România este promovată explicit prin conținut.

Potrivit Alianța Producătorilor de Film din România, 300 de milioane de lei au fost cheltuiți de producători în România ca urmare a acestei scheme. Producătorii ar trebui să primească banii în cel mult 3 luni, dar a trecut peste un an.

Audiat în Parlament pe acest subiect chiar la sfârșitul anului trecut, ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a dat vina pe fosta guvernare PSD.

“Schema de ajutor pentru producătorii străini de film care fac producţii pe teritoriul României spuneaţi că fost înfiinţată chiar de noi. Greşit! Am moştenit-o, am găsit-o undeva pe la SGG, undeva pe la un institut de prognoză, cu 200 şi ceva de milioane de lei pe hârtie, dar cu conturile goale. Asta era schema de ajutor.”, a declarat Gheorghiu în fața parlamentarilor.

Schema respectivă se află sub administrarea Ministerului Economiei, dar nu este cert că va rămâne așa. Conform ministrului Culturii, ea ar putea fi pusă sub o nouă administrație, odată cu reorganizarea guvernului.

Din 50 de milioane de euro, suma alocată anual de către statul român pentru sprijinirea producțiilor străine pe teritoriul României, doar 494.000 de euro au ajuns la o singură producție – serialul “Alex Rider”, realizat de Sony Pictures și difuzat pe Amazon Prime, în care joacă Ana Ularu.

Între timp, mai mulți producători străini, văzând că statul român nu își respectă promisiunile, s-au întreptat către țări care oferă condiții mult mai bune pentru producție, cum ar fi Polonia sau Ungaria.

Despre decorațiile oferite de președintele României și despre Ziua Națională a Culturii

Propunerea decorării unei personalități culturale vine, de obicei, din partea Ministerului Culturii. Aceste propuneri se fac anual, în funcție de performanțe punctuale sau de întreaga carieră.

Printre regizorii de film decorați în ultimii ani de către președinții României se numără Cristian Mungiu, decorat în 2007 de Traian Băsescu, Călin Peter Netzer, decorat de Traian Băsescu în 2013 sau Radu Jude, decorat în 2016 de Klaus Iohannis.

Ziua Națională a Culturii este celebrată în fiecare an pe 15 ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu. În mod normal, ea era sărbătorită printr-o gală la Ateneul Român. De fiecare dată, pentru această zi, Ministerul Culturii a alocat fonduri speciale, pe care le-a scos la concurs, pentru organizarea de evenimente festive în toată țara. În unele cazuri, câștigătorii acestor fonduri sunt tot instituții de stat, deja susținute din bugetul public.

Printre proiectele câștigătoare de anul acesta se numără următoarele:

• O hartă a literaturii române de azi, Uniunea Scriitorilor din România – 56.000 de lei
• 1821. Multiculturalitate Balcanică, Asociația Patrimoniu Artă Cultură pentru Tineret – 41.592 de lei
• Identitate Națională prin Muzică și Artă, Asociația Dacia Pro Academica – 70.000 de lei
• Maeștrii Artei Românești, Fundația Centrul Cultural ArtSociety – 80.000 de lei
• Identități literare naționale. Perspective Teatreale Internaționale, Asociația Culturală Replika – 80.000 de lei
• Eminesciana 2.0, Asociația Culturală INNOVARTE – 67.109 lei
• La pas pe meleaguri vasluiene, Biblioteca Județeană Vaslui – 16.926 de lei

The post Alexander Nanau refuză Medalia “Meritul Cultural” din partea președintelui: “Este cel mai cinic moment pentru a decora, simbolic și gol de sens, cultura României.” appeared first on Cultura la dubă.