Intotero a vizitat și Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Gorj. Acolo, câțiva elevi de clasa a 8-a au fost aduși de la școală și așezați la o masă, la marginea treptelor instituției, când termometrele arătau -2 grade celsius, pentru a face o demonstrație de desen în fața ministrului Culturii. Lângă ei era afișat un avertisment: “Atenție, pericol de alunecare”.

“Bravo, frumos, felicitări, dragilor”, le-a spus Natalia Intotero privind desenele lor.

Într-un mesaj publicat pe facebook, Natalia Intotero a spus:

“Astăzi, când se împlinesc 149 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, mi-am început ziua într-un loc cu o încărcătură sufletească aparte – satul Hobița, locul care l-a dăruit lumii pe marele sculptor.

M-am bucurat să-i întâlnesc pe elevii Liceului din Peștișani, care au adus un omagiu vibrant printr-o interpretare vocală de excepție și un recital emoționant de aforisme. Cuvintele sculptorului, rostite cu atâta trăire, rămân la fel de puternice și astăzi, inspirând generații întregi.

Felicitări primarului comunei Peștișani, Cosmin Pigui, pentru grija și devotamentul cu care păstrează vie moștenirea lui Brâncuși. Este datoria noastră să protejăm aceste locuri și să ducem mai departe povestea acestui geniu care a transformat tradiția românească în artă universală.

Brâncuși nu doar că a sculptat în piatră și bronz, ci și în sufletul unui popor. Prin opera sa, i-a făcut pe străini să ne înțeleagă cum nici armate de oameni de știință nu au reușit vreodată.”

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Ziua Brâncuși: elevi scoși să deseneze la -2 grade, în fața ministrului Culturii, Natalia Intotero appeared first on Cultura la dubă.

Proiectul se dorește a fi “reinterpretarea marelui sculptor în limbaj contemporan” și a costat 200.000 de euro, bani distribuiți de Ministerul Culturii prin programul RO-CULTURA.

Cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, Muzeul Țăranului Român din București invită publicul la “expoziția multimedia “Mirrors of Brâncuși”, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului român printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși”, după cum se arată în comunicatul instituției.

Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink.

Am dorit să vedem cum a fost reinterpretat Brâncuși și cum arată o expoziție de 200.000 de euro în România lui 2021.

“Mirrors of Brâncuși” este găzduită de MȚR la Sala Irina Nicolau.

La intrarea în sală, într-un colț, ne întâmpină 3 angajate ale muzeului. Cele trei doamne stau la o masuță și povestesc. Pe masă sunt întinse biletele, pe categorii. 8 lei pentru adulți, 4 lei pentru pensionari și 2 lei pentru elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor.

Noi suntem singurii vizitatori la momentul respectiv.

În sală se aude înfundat voice-overul feminin al unui filmuleț proiectat pe un perete. Se distinge cu greu ce spune.

Din câteva priviri cuprindem întreaga expoziție. Întrebăm dacă mai este și în altă încăpere și ni se răspunde că asta este tot.

În dreapta se află o cutie cu oglinzi unde, dacă nu ai nicio cunoștință anterioară despre Brâncuși, te poți alege, cel mult, cu niște selfiuri pentru Instagram.

Nu există nicio descriere a exponatului, dar putem deduce că este o trimitere fie la lucrarea “Începutul lumii”, cunoscută și ca Oul, simbolul folosit de Brâncuși pentru a sugera creația lumii, fie la “Muza Adormită”.

În centrul sălii este exponatul principal, o reproducere parțială a Coloanei Infinitului, care, în ciuda oglinzilor puse în capete pentru a crea impresia de nesfârșit, nu are nicio legătură cu nesfârșitul imaginat de Brâncuși. În plus, caprele care o susțin ucid singura suflare de impresie artistică pe care ți-ar fi putut-o da lucrarea.

Și, de parcă nu era suficient, la capătul ei sunt lăsate o valiză și două videoproiectoare, iar sala este traversată de un cablu. (vedeți în imaginea de mai jos)

“Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.”

Muzeul Țăranului Român, sursa facebook

Filmulețul proiectat este greu de urmărit. Sunetul este distorsionat, imaginile se schimbă rapid, iar culorile reflectoarelor, uneori roz sau albastru, afectează calitatea proiecției.

Într-un alt colț al camerei se află 5 reproduceri ale Scaunelor lui Brâncuși de la Masa Tăcerii și, bineînțeles, o oglindă alăturată.

Nici acestea nu sunt însoțite de vreo descriere, cum nu este nici ultima lucrare, ceea ce presupunem a fi jumătate de reproducere din Sărutul lui Brâncuși.

Despre proiect, directorul Muzeului Țăranului Român, Virgil Nițulescu, a declarat la deschidere că:

„Ne-am dorit o legătură între tradiția pe care o găzduim la Muzeului Țăranului Român și contemporaneitate. Pentru că este o expoziție despre Brâncuși, despre cum noi, cei de astăzi, îl vedem.”

Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român

„Această expoziție pornește de la public spre Brâncuși. Am întrebat oamenii din jur ce știu și ce cred despre Brâncuși și ne-am dat seama că există amănunte din viața lui cu care ne-am putea identifica și astfel să reușim să-l înțelegem mai bine. Ne-am dorit să vă puteți privi în opera lui ca într-o oglindă”, a precizat Silvana Dulamă-Popa, curatorul expoziției.

La conferința de presă organizată la deschiderea expoziției a fost prezent și deputatul Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților. Acesta s-a arătat încântat de exponate.

„Mă bucur că mă aflu aici pentru că sunt în largul meu acolo unde mesaje clasice sunt prezentate într-un context nou și într-un limbaj contemporan.

Reinterpretarea valorilor noastre fundamentale va face să devenim relevanți în toată lumea.”

Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților.

Pe lângă faptul că opera lui Brâncuși este opusul vreunei idei de clasicism, el fiind creatorul sculpturii moderne, cu siguranță atunci când vorbim despre relevanța noastră în lume, ea se datorează în mare măsură geniului Brâncuși, nicidecum reinterpretării operei lui.

Mirrors of Brâncuși este un proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO-CULTURA. Banii vin de la Islanda, Liechtenstein și Norvegia, iar Ministerul Culturii este cel care decide, prin Unitatea de Management a Proiectului, unde ajung fondurile. Programul are o valoare totală de 29 de milioane de euro.

Expoziția a costat 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 de euro, iar fondurile sunt nerambursabile.

Ea va fi deschisă la MȚR până pe 24 februarie, iar organizatorii spun că urmează să fie prezentată și în diverse orașe din România și din străinătate.

În spatele expoziției stă o echipă formată din: Silvana Dulamă – Popa, curator; Diana Miroșu, scenograf; Alin Popa, light designer; Zoli Toth, muzică; Dilmana Yordanova, producție video; Ovidiu Eftimie, animație video.

Conform Muzeului Țăranului Român, “la finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.”

Totuși, dacă v-ați aflat vreodată în fața lucrărilor lui Brâncuși, la București, Târgu Jiu, Craiova, Paris sau New York, ori dacă reflectați asupra spuselor sculptorului, va deveni lesne de înțeles că cea mai bună formă prin care ne putem bucura de ele este privindu-le.

Din păcate, în lipsa unor eforturi reale de valorificare a lucrărilor lui Brâncuși aflate pe teritoriul României, autoritățile române continuă să finanțeze proiecte fără fond, care nu fac altceva decât să întunece văzduhul imaginat de Brâncuși și să îl ducă în derizoriu.

„Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată.” – Constantin Brâncuși

The post “Mirrors of Brâncuși”, expoziția de 200.000 de euro organizată la Muzeul Țăranului Român appeared first on Cultura la dubă.

Cele mai multe dintre ele vor fi organizate la Târgu Jiu, București și Iași. Printre acestea se numără expoziții de desen sau sculptură, proiecții de filme documentare, concerte sau conferințe.

La fel ca de Ziua Națională a Culturii, nu lipsesc elemente cu caracter naționalist, cum ar fi iluminarea Ateneului din Iași în culorile tricolorului.

De asemenea remarcăm pe lista de evenimente și o acțiune care va avea loc în orașul Tecuci:

“Primăria Tecuci va oferi pliante despre Brâncuși tuturor celor care vor veni la registratura instituției.”

Pe 19 februarie 2021 se împlinesc 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, cel mai important artist plastic născut în România și cunoscut la nivel internațional drept părintele sculpturii moderne.

Redăm mai jos lista integrală, publicată de Ministerul Culturii:

“Concertul extraordinar aniversar „145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”

Anul acesta, pe 19 februarie, se împlinesc 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Totodată, pentru cinstirea memoriei marelui artist, ziua de 19 februarie a fost declarată Ziua Națională Constantin Brâncuși, iar cu această ocazie Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, sub patronajul Ministerului Culturii, va susține Concertul extraordinar aniversar „145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”.

Concertul va fi difuzat pe 19 februarie la Radio România Muzical de la ora 15.30, la TVR 3, la TVR Internațional și la TVR Moldova de la ora 21.00, iar la TVR 1 pe 20 februarie, de la ora 14:30. Orchestra Română de Tineret va fi dirijată de Cristian Mandeal, iar soliste vor fi Monica Bejenaru – voce şi Simina Croitoru – vioară. Programul va fi ilustrat cu imagini ale operelor lui Brâncuşi din Muzeul Naţional de Artă al României.

Colocviile Brâncuși, Târgu Jiu, 18-20 februarie 2020

Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Ministerul Culturii, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Muzeul Național „Constantin Brâncuși”.

·        Joi, 18 februarie, ora 11.00, vor fi organizate: expoziție de sculptură mică „Brâncuși, contemporanul meu”, sculptor Costel Păun, expoziție de carte Brâncuși, Rememorare „Brâncuși și Maria Tănase”, moment evocator creat de CJCPCT și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, la Sala de expoziție a CJCPCT Gorj.

La ora 17:00, Casa Grădinarului, Parcul Central, se redeschide magazinul și punctul de informare din Parcul Central, va avea loc lansarea lucrării „Cula de pe Digul Jiului”, autor Adina Andrițoiu și a revistelor „Confesiuni” nr. 59-60 și „Brâncuși” nr. 5.

Loc de desfășurare: Casa Grădinarului, Parcul Central.

·     Vineri, 19 februarie 2020, la ora 10:00, în Parcul „Coloanei fără Sfârșit”, va avea loc expoziția națională de desene în creion și cărbune: „Întâlnire cu Brâncuși”, organizată de Asociația culturală „Tătărescu” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”. 

La ora 11:00, la Galeriile Municipale de Artă, str. Traian nr. 7, va avea loc vernisajul expoziţiei: „Obiect. Culoare. Desen. Instalație”, a Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Curator va fi Vasile Fuiorea / Mihai Ţopescu. Prezintă criticul de artă Pavel Şușară.

La Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, la ora 12:00 se desfășoară vernisajul expoziției de sculptură SINAXA, sculptor Laurențiu Mogoșanu. Prezintă criticul de artă Pavel ŞUŞARĂ, iar la ora 12:30, va avea loc prezentarea filmelor: „Hobița, tractorul și Coloana”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache și „Români care au schimbat lumea”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache și masă rotundă: „Brâncuși în lumea filmului”.

La Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, la ora 16:00 va fi lansarea filmului „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, poem cinematografic, în regia, scenariul și comentariul lui Sergiu Cioiu, iar muzica și versurile aparțin lui Alexandru Mandy.

Proiectul este inițiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și susținut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” și Asociația „Acasă la Brâncuși”.

Tot atunci va avea loc și recitalul susținut de Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern. Evenimentul este transmis în direct de către TVR Craiova, TVR 3 și online pe Facebook și Youtube.

La Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, la ora 18:00, se va susține expoziția de grafică Florin Preda Dochinoiu, „Desene în limba română”, moment artistic: „Brâncuși – drumul spre devenire” susținut de elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” și recital al cvartetului „Accente”.

La ora 20:00, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” va fi prezentat eseul vizual teatral „Sărutul”, concept Horațiu Mihaiu, coregrafie Mălina Andrei.

La Muzeul Național al Țăranului Român, în ziua de 19 februarie 2021, publicul va putea vizita expoziția „Mirrors of Brâncuși”, în Sala Irina Nicolau a Muzeului. Expoziția este finanțată prin programul Ro-Cultura din cadrul Ministerului Culturii.

La ora 12.00 va avea loc un tur ghidat al expoziției, realizat de doamnele Silvana Dulamă – Popa (curatorul expoziției) și Ilina Schileru (fotograf și curator).

Centrul Național al Dansului București (CNDB) va organiza în data de 19 februarie 2021 o proiecție online a filmului documentar „Lizica Codreanu – o reconstituire”, realizată de CNDB în 2020. Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes), dansatoare și coregrafă de origine română, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare codurile dansului de la începutul secolului XX.

În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe aceasta să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui aparat Thornton Pickard cu burduf și cremalieră, rezultând un număr de șapte imagini.

Biblioteca Națională a României, în parteneriat cu Asociația Interculturală Româno-Elenă Dacia din Atena și în colaborare cu Consiliul Județean Gorj, Școala Populară de Arte Constantin Brâncuși, Târgu Jiu și Biblioteca Județeană Christian Tell, organizează sâmbătă, 20 februarie 2020, de la ora 12.00, evenimentul „Dialoguri la masa tăcerii – 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși”. Evenimentul va avea loc pe platforma Zoom și va putea fi urmărit pe canalul de youtube al Bibliotecii Naționale a României.

Ateneul Național din Iași organizează vineri, 19 februarie, un program de manifestări care va începe, la ora 13.00, cu lansarea proiectului cultural „Luna Sculptorilor Români”.

Sculpturi semnate de artiștii Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Richard Hette, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Iancuț, Dan Covătarul, Gheorghe Adoc, Gabriela Adoc, Rădulescu Gir, Boris Caragea, Cornel Medrea, Gheorghe Munteanu, Felix Aftene, Iftimie Bârleanu, Gheorghiță Brădățanu, Constantin Crengăniș, Vladlen Babcinețchi, Alin Neacșu, Leontin Păun, Lucian Smău, sau Sorin Purcaru, vor putea fi admirate în foaierul Ateneului ieșean.

Totodată, lucrări din patrimoniul Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, specializarea sculptură, al Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă”, sau al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” din Iași, vor putea fi admirate atât la interiorul, cât și la exteriorul clădirii. 

Alături de cele peste 40 de lucrări de sculptură, publicul va vedea, în premieră, o scrisoare scrisă și semnată olograf de către marele sculptor Constantin Brâncuși. Expoziția și obiectul Brâncuși sunt expuse timp de 30 de zile, iar taxa de vizitare este de 5 lei.

Programul dedicat acestei zile va continua cu vernisajul expoziției de fotografie „Creația lui Brâncuși”, de la ora 13.30, în Mica Galerie de Artă, aflată la etajul întâi al Ateneului. Expoziția va  conține fotografii ale celor mai cunoscute opere create de Constantin Brâncuși.

De la ora 14.00, în Galeria Veche va avea loc vernisajul unei expoziții de fotografie semnate Iftimie Bârleanu.

De la ora 17.00, la Capela Artiștilor din cadrul Ateneului Național din Iași, va fi oficiată slujba de pomenire a marilor sculptori români, trecuți la cele veșnice.

Începând cu ora 18.00, pe fațada Ateneului vor fi proiectate imagini ale marilor sculptori români. De asemenea, Ateneul va fi iluminat arhitectural în culorile tricolorului (albastru, galben și roșu).

De la ora 19.00, la Sala „Eduard Caudella” – Casa Balș, a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, va avea loc un concert omagial al Corului Marii Uniri, dirijor Andrei Fermeșanu, alături de Corul de Copii al Municipiului Iași, dirijat de Raluca Zaharia. Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile, cu respectarea măsurilor de distanțare socială.

Ziua se încheie la Cinema Ateneu, unde, de la ora 20.00, va rula filmul „Constantin Brâncuși – coloana sau lecția despre infinit”, un documentar semnat de Laurențiu Damian.

Muzeul Național Bran va organiza de Ziua Națională Constantin Brâncuși, online, în colaborare cu elevi de la Liceul „Sextil Pușcariu” din Bran, evenimentul „Brâncuși titanul sculpturii moderne”. Elevii vor fi îndrumați de profesor Pușcariu Maria.

Teatrul Maghiar de Stat Cluj difuzează vineri, 19 februarie, ora 19.00, pe pagina sa oficială de Facebook, spectacolul „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Gábor Tompa. În această producție, Iona este artistul Constantin Brâncuși. Spectacolul este realizat în coproducție cu Teatrul Nottara din București.

Teatrul Marin Sorescu din Craiova va dedica amintirii lui Brâncuși spectacolul „Obsesii” de Claudiu Sfîrschi-Lăudat în regia lui Yiannis Paraskevopoulos, la sala Amza Pellea, începând cu ora 19.00.

 La Râmnicul Vâlcea se vor organiza următoarele evenimente:

·        Ora 17:00: Simpozion județean on-line „Sculptură literaturii și matematica artei“. Simpozionul va avea trei secțiuni: Comunicări științifice (referate, recenzii, articole de specialitate); Prezentări ppt/documentare; Desene/grafică pe tematică prezentată anterior.

La fiecare dintre acestea se pot înscrie atât cadre didactice din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal cât și elevi. Lucrările vor fi trimise pe adresa de e-mail a inspectorului școlar pentru disciplina/departamentul respectiv (limba și literatura română, matematică, educație timpurie, învățământ preșcolar).

Organizatori:  Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea; Instituţia Prefectului – Judeţul Vâlcea; Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea.

·        Ora 19:00: Proiecție video pe clădirea Instituţiei Prefectului – Judeţul Vâlcea.

 La Constanța se vor organiza următoarele evenimente:

1. Program comun de activități cultural-educaționale al Primăriei municipiului Constanța și Inspectoratului Școlar Județean Constanța – Prezentarea și promovarea filmului documentar „Constantin Brâncuşi, între Pământ şi Cer pe Calea Sufletelor”, producție Trinitas TV.

Filmul va fi prezentat pe site-ul Primăriei municipiului Constanța și pe paginile de web ale mai multor unități școlare din municipiul Constanța.

Vor fi susținute lecții dezbatere pe tema artei lui Brâncuși, la trei unități de învățământ din municipiul și județul Constanța: Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța și Liceul Teoretic „Carmen Sylva” Eforie Sud.

2. Asocierea Centrului Cultural Județean Constanța la Programul național de celebrare a Zilei Brâncuși al Ministerului Culturii prin promovarea, la intrarea Centrului Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, pe un ecran cu o suprafață de 5/3 m, a unui film documentar ce conține imagini cu operele lui Brâncuși.

Proiecția acestor imagini se va realiza pe parcursul întregii zile și nopții de 19 februarie, iar fațada Centrului va fi luminată în alb.

Filmul respectiv este realizat de către echipa Serviciului Coordonare Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” și Exploatare a Filmelor și va fi postat pe pagina oficială de socializare a Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.

3. Expoziție tematică „Brâncuși în bibliotecile din Constanța”, organizată de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța. Vor fi expuse cărți despre Constantin Brâncuși existente în patrimoniul Bibliotecii; expoziția va fi organizată în holul central de la parterul instituției și va fi fotografiată și postată pe pagina de Facebook a Bibliotecii.

La Tecuci se vor organiza următoarele evenimente:

Casa de Cultură a Municipiului Tecuci și Biblioteca Municipală „Ștefan Petica” vor organiza expoziții cu fotografii, cărți despre opera sculptorului, documente ale vremii etc. În data de 19 februarie, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” va organiza o întâlnire online cu personalități zonale despre viața și influența operei lui Brâncuși, iar Primăria Tecuci va oferi pliante despre Brancuși tuturor celor care vor veni la registratura instituției.

Teatrul Național „I.L.Caragiale”, Muzeul Național George Enescu, Centrul de Cultură „George Apostu”, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Ateneul Român din Iași și Muzeul Național de Istorie a României vor proiecta, pe 19 februarie, de la ora 19:00, pe fațadele clădirilor sau vor rula în interiorul lor un documentar despre Constantin Brâncuși, pe tot parcursul zilei. De asemenea, filmul va fi distribuit și pe paginile oficiale de Facebook ale acestor instituții.

Mai multe detalii despre desfășurarea evenimentelor prezentate mai sus pot fi găsite pe website-urile instituțiilor.”

The post “Hobița, tractorul și Coloana”, “Constantin Brâncuşi, între Pământ şi Cer pe Calea Sufletelor” sau “Brâncuși, titanul sculpturii moderne” – câteva dintre evenimentele organizate de Ziua Brâncuși appeared first on Cultura la dubă.

Se împlinesc aproape 6 ani de când sculptura lui Constantin Brâncuși, Cumințenia pământului, a fost scoasă la vânzare, în România. Fiindcă este clasată în tezaurul național, Ministerul Culturii a avut drept de preemțiune. Dar niciun ministru nu și-a asumat nici cumpărarea ei, nici refuzul de a achiziționa.

Inițial, a fost pusă pe piață pentru 20 de milioane de euro, dar în 2016, ministrul de atunci al Culturii, Vlad Alexandrescu, a bătut palma cu moștenitorii pentru 11 milioane de euro. Abia apoi, a anunțat că din această sumă, ministerul dispune doar de 5 milioane de euro și a făcut apel la populație să doneze restul de 6 milioane de euro. Aceșt lucru nu s-a întâmplat, iar ministerul se chinuie de 4 ani să restituie peste 1 milion de euro donatorilor, deși ar fi trebui să o facă în doar 3 luni de la încheierea campaniei.

În toți acești 6 ani, Cumințenia a fost expusă la Muzeul Național Cotroceni, Banca Națională Română, Muzeul Național de Artă al României și, la finalul anului trecut, la festivalul EUROPALIA, de la Bruxelles. Între aceste expuneri, au fost și perioade în care sculptura a fost ținută în depozite, pentru că niciun muzeu din România nu, fie prin buget de la Ministerul Culturii, fie prin buget de la autoritatea locală, nu și-a permis să achite suma de 2000 de euro lunar, pentru asigurare ei.

După ce s-a lăudat cu ea peste hotare, la EUROPALIA, Ministerul Culturii nu a depus niciun efort pentru a expune din nou lucrarea în România. Și, spune avocatul moștenitorilor, ministrul Bogdan Gheorghiu, minte când declară că a reluat discuțiile privind achiziționarea Cumințeniei.

Tot ce a primit sculptura a fost o nouă cutie de depozitare.

De Ziua Brâncuși, pentru care Ministerul Culturii a făcut marele tam-tam cu Irina Rimes, Cumințenia Pământului va sta departe de ochii publicului. Ministerul a plătit, din sponsorizări, aproximativ 40.000 de euro pentru o proiecție pe clădirea MNAR, dar nu a plătit 2000 de euro pentru a expune sculptura lui Brâncuși.

Despre toate acestea am stat de vorbă cu avocatul proprietarilor Cumințeniei, Bogdan Grabowski.

Ce s-a întâmplat cu Cumințenia pământului după ce s-a terminat EUROPALIA?

Sculptura a fost la EUROPALIA pentru că proprietarii ei au discutat direct cu cei de la EUROPALIA. Exportul temporar a fost realizat împreună cu cei de la EUROPALIA, deci nu a avut Ministerul Culturii niciun amestec, în afara faptului că ICR era co-organizator. Dar lucrarea a ajuns acolo doar pentru că era vorba despre BOZAR și EUROPALIA.

Și asigurarea de transport și pentru prezența acolo cine a plătit-o?

Cei de la EUROPALIA.

Ce valoarea a avut asigurarea?

Valoarea este confidențială.

Dar cea din România, de la MNAR, era de 2000 de euro pe lună, nu este așa?

Da. 2000 de euro pe lună, cât timp a fost expusă la Muzeul Național de Artă.

Și unde a fost dusă când s-a întors de la EUROPALIA?

Păi după ce s-a întors de la EUROPALIA, acum are o nouă cutie în care e depozitată, într-un loc sigur.

“Dacă spune că a reluat discuțiile cu moștenitorii, ministrul Culturii minte. Ce te costă să spui că porți discuții? Nu ai cum să dovedești că le porți, dar spui că o faci.

E un joc de glezne. Te prefaci că lucrezi. “

Bogdan Grabowski, avocatul proprietarilor Cumințeniei Pământului

Cine ar trebui să plătească această asigurare, pentru a fi din nou expusă?

Oriunde ar fi expusă, organizatorul trebui să plătească asigurarea, întrucât își asumă obligația de a o păstra în integralitate și de a nu fi furată. Și atunci, în situația în care, Doamne ferește, s-ar întâmpla așa ceva, pentru a nu răspunde cel care o expune, se asigură lucrarea, ca să fie absolvit de o responsabilitate materială, riscurile fiind preluate de asigurator.

Spunea ministrul Culturii, dar foarte evaziv, că ar fi reluat discuțiile, negocierile cu moștenitorii. Desigur, fiecare ministru a spus asta. S-a întâmplat, de fapt, ceva?

Dacă acea afirmație se referea la discuții cu proprietarii, este o minciună.

Deci ministrul Bogdan Gheorghiu nu a avut nicio inițiativă?

Nu.

După atâția ani de discuții legate de Cumințenia pământului, care ar fi soluția pentru rezolvarea acestui blocaj?

Soluția este ca Ministerul Culturii, în situația în care se răzgândește și nu exercită dreptul de preemțiune, să comunice acest lucru proprietarilor, pentru ca proprietarii să poată să o scoată la vânzare, la licitație. Câtă vreme este această situație incertă, orice cumpărător privat are o retincență în a o cumpăra.

Și de ce credeți că niciun ministru nu și-a asumat acest refuz oficial?

Eu cred că nimeni nu vrea să își asume o responsabilitate în a spune “nu” și din această cauză și actualul ministru a spus că poartă discuții. Ce te costă să spui că porți discuții? Nu ai cum să dovedești că le porți, dar spui că o faci. E un joc de glezne. Te prefaci că lucrezi.

Dar moștenitorii ce mai spun despre toată această poveste?

Doamnele co-proprietare au sperat să se rezolve, nu au vrut să mai facă un proces și așteaptă, așa cum familia a așteptat din 1957 până în 2012 să o redobândească. Așteaptă.

Valoarea ei s-a schimbat în vreun fel?

Valoarea ei nu a scăzut, după anul 2016, când s-a negociat cu guvernul tehnocrat (nr. suma de 11 milioane de euro), au avut loc două vânzări internaționale ale unor lucrări de Brâncuși, tot din piatră, cam din aceeași perioadă, iar acele vânzări au fost de aproximativ 50 de milioane de dolari. Valoarea nu are cum să scadă.

The post De la EUROPALIA în depozit. Cumințenia pământului nu va putea fi văzută de Ziua Brâncuși pentru că Ministerul Culturii nu a plătit o asigurare de 2000 de euro appeared first on Cultura la dubă.

Orice om care lucrează în PR sau marketing știe că unul dintre lucrurile esențiale pe care și le dorește un client este ca o campanie, un eveniment, un produs, etc să devină cunoscut publicului. De aceea, în întreaga lume, de câțiva ani încoace, companiile și agențiile de advertising au apelat la influenceri pentru a își promova produsele.

În SUA, un influencer cu o bază de peste 25 de milioane de followeri poate să primească și câteva sute de mii de euro pentru o postare.

Și România are influencerii ei, care primesc de la câteva sute la câteva mii de euro pentru o postare sau asocierea cu un brand.

Pentru o colaborare cu un brand, Irina Rimes primește probabil o sumă în euro cu cel puțin 4 zerouri. Dar pentru a promova ziua lui Brâncuși, ea a acceptat să se implice gratis.

Numele ei nu a fost primul la care Ministerul Culturii a încercat să ajungă. Actorul Marius Manole a mărturisit că și el a fost contactat, însă nu a avut timp să se implice, iar Irina Rimes ar fi fost singura dintre cei contactați, dispusă să facă promovare pro-bono.

Ideea de la care a plecat ministerul, să atragă tinerii către cultură și să apeleze la o persoană apropiată lor, nu este rea. Cu siguranță, cu toții ne-am săturat de aceleași evenimente plictisitoare, simpozioane la care participă profesori, academicieni și discută într-un limbaj de lemn care nu mai atrage pe nimeni.

De altfel, propunerea de a implica un tânăr într-o astfel de campanie vine, culmea, din partea criticului literar Alex Ștefănescu, în vârstă de 72 de ani!, numit recent consilier al ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Felul în care această idee a fost aplicată este, însă, principala cauză a declanșării scandalului care a urmat. Fără a exista un plan clar de colaborare între minister și Irina Rimes, fără a pregăti un discurs comun, fără a informa ambasadorul ales despre subiectul discuției, toate aceste lucruri au dus la un linșaj public la adresa unei persoane care, probabil, nu a avut decât intenții bune.

Declarațiile cântăreței despre Brâncuși au stârnit un val uriaș de critici și ironii într-o țară în care, să fim cinstiți, cultura e pe ultimul lor, dar ipocrizia este pe primul. De luat în calcul și faptul că Irina Rimes vine din Republica Moldova și a declarat ea însăși că găsește uneori dificultăți în a se exprima în limba română.

Iar bullyingul la care este supusă Irina Rimes în online nu arată nicidecum că cei care o numesc acum “domnișoara Pogarymes” ar fi mai presus de declarațiile pe care ei le critică. Bullyingul este mai grav decât orice declarație pe care aceasta a dat-o despre Brâncuși.

Și la fel de gravă este concluzia pe care ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a tras-o după acest scandal. Într-un comunicat transmis azi de minister, acesta a spus:

“Ceea ce ne-am propus s-a realizat. Toată lumea vorbește despre evenimentul Brâncuși. Vrem ca tinerii să devină interesați și atrași de cultură. Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale. Vrem să colaboram cu modelele tinerilor care se bucură de încrederea și simpatia lor.”

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii

Nu, domnule ministru. Nimeni nu vorbește despre evenimentul Brâncuși de la MNAR. Nimeni nu vorbește despre valoarea lui Brâncuși și de ce este el un artist uriaș. Toată lumea vorbește despre Irina Rimes. Și nu de bine. Acesta este efectul unei intenții bune, făcute pe genunchi, fără profesioniști implicați.

Iar pe domnul director interimar al MNAR, Liviu Constantinescu, presupunem că este domn, nu v-am auzit să îl criticați pentru bădărănia pe care a arătat-o în conferința de presă.

The post Contextul în care s-a născut colaborarea dintre Irina Rimes și Ministerul Culturii appeared first on Cultura la dubă.

După ce alegerea cântăreței Irina Rimes ca ambasador al Zilei Brâncuși a starnit un val de ironii și critici în mediul online, Ministerul Culturii a făcut azi următoarele precizări:

“Brâncuși este al nostru, al tuturor, și ne bucură faptul că, împreună cu Muzeul Național de Artă al României (MNAR), putem aduce oamenii, în special pe cei mai tineri, mai aproape de acest simbol național. Așa cum a menționat în conferința de presă de la MNAR, dar și cu alte ocazii, Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu, își manifestă dorința ca noi toți să fim mai deschiși către noile generații, să facem pași în a-i aduce mai aproape de cultură.

În acest sens, Irina Rimes a acceptat invitația Ministerului Culturii, voluntar, de a fi promotor al evenimentului. Cu această ocazie, îi adresăm mulțumiri pentru accept și ne dorim, ca pe viitor, evenimente de asemenea anvergură să beneficieze de o promovare adecvată și în rândul generațiilor tinere.

Ne dorim să fim mai deschiși, să atragem, fără prejudecăți, oamenii din toate categoriile de vârstă, sociale și profesionale. Vrem să schimbăm modul de a comunica cu tinerii, să folosim și alte canale de promovare a culturii, altele decât cele clasice.

Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, a declarat: “Dacă fiecare eveniment cultural s-ar promova doar în zona academică, pe canale nișate, s-ar adânci prăpastia între generații. Cultura nu trebuie să se adreseze doar unor nișe și nu trebuie consumată doar de elite. Am implicat în această promovare a zilei Brâncuși reprezentanți din medii diferite. Un exemplu este prezența la conferința de presă a scriitorului și criticului literar Alex Ștefănescu. Ceea ce ne-am propus s-a realizat. Toată lumea vorbește despre evenimentul Brancuși. Vrem ca tinerii să devină interesați și atrași de cultură. Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale. Vrem să colaboram cu modelele tinerilor care se bucură de încrederea și simpatia lor.”

Astăzi, mediul online este principalul canal de comunicare pentru tineri și trebuie să ne adaptăm prezentului. Rolul Irinei este de a invita tinerii să-l cunoască mai bine pe Brâncuși.

“Am acceptat invitația domnului ministru de a fi promotor al evenimentului pentru că îmi doresc ca tinerii cu care vorbesc, direct sau indirect, să înțeleagă cât de important este să ne cunoaștem cultura, să perpetuăm obiceiurile, să fim mai aproape de valorile culturale românești, să nu uitam de ele doar pentru că nu mai sunt cool și trendy”, a declarat Irina Rimes.

Vă așteptăm să-l cinstim cu toții pe părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuși, miercuri, 19 februarie, de ziua lui, la Muzeul Național de Artă al României. Așadar, aducem Lumea Brâncuși mai aproape de tine.” – se arată în comunicatul Ministerului Culturii.

The post Reacția Ministerului Culturii după povestea Irina Rimes – Brâncuși appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a susținut că a apelat la Irina Rimes pentru a aduce tinerii mai aproape de cultură, iar cântăreața i-a propus ministrului, chiar în timpul conferinței, să îi invite la discuții și pe cei de la 5 Gang, pentru a atrage un public și mai tânăr decât cel pe care îl are ea.

Întrebată cum se va implica, mai exact, Irina Rimes a spus: “Probabil o să postez despre asta. O să vorbesc cu oamenii de pe conturile mele printr-o postare.”

Cântăreața din Republica Moldova a povestit și ce știe ea despre Constantin Brâncuși.

“Eu sunt mai mainstream. De mică am știut de Coloana Infinitului și m-a fascinat.

Am fost la Târgu Jiu, am vizitat unele dintre lucrările domnului sculptor.”

Irina Rimes, cântăreață

“N-am avut mereu tangență foarte foarte mare cu cultura, cu cultura ne-contemporană pentru că am fost și eu copil, am crescut la țară. În momentul când am început să-l descopăr pe Brâncuși, m-au fascinat lucrările lui că nu reprezentau neapărat cum se numesc. Se numește Poarta Sărutului, dar parcă nu înțelegeam de ce se numește așa.”, a povestit Irina Rimes.

Despre Coloana Infinitului, aceasta a zis:

“Nu știam ce reprezintă, nu înțelegeam această abordare și când am văzut Coloana Infinitului pentru prima oară am avut impresia că mă întâlnesc cu ceva care nu era din lumea mea, dar parcă mereu a fost prezent în lumea mea.”

La rândul său directorul interimar al MNAR, Liviu Constantinescu, a spus:

“Domnișoara Rimes, bănuiesc că sunteți domnișoară, mulțumesc pentru prezență pentru că Muzeul Național de Artă al României, iată, este gazda unui eveniment pe care îl dorim important pentru memoria lui Brâncuși.”

Liviu Constantinescu, director interimar al MNAR

Declarațiile Irinei Rimes și alegerea făcută de Ministerul Culturii au stârnit un val de critici și ironii la adresa cântăreței și a ministerului.

Actorul Marius Manole a sărit în apărarea Irinei:

Ministerul Culturii va celebra Ziua Brâncuși la MNAR, cu o proiecție care a costat aproximativ 40.000 de euro. Iată programul complet:

“Muzeul Național de Artă al României (Palatul Regal) va găzdui un spectacol high-tech de proiecții în cadrul căruia publicul va putea viziona holograme ale sculptorului și ale lucrărilor sale consacrate.

Mai mult, Muzeul Național de Artă al României oferă acces gratuit vizitatorilor pe parcursul întregii zile de 19 februarie și organizarează trei tururi ghidate în sala Brâncuși din Galeria Națională.

Tot cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși 2020, la Târgu Jiu se va inaugura Muzeul Național Constantin Brâncuși. Muzeul Național Constantin Brâncuși își va deschide porțile în casa Barbu Gănescu, casă în care Constantin Brâncuși a locuit în perioada efectuării lucrărilor Ansamblului monumental Calea Eroilor, format din Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana infinitului. În cadrul evenimentului inaugural va fi vernisată o expoziție de fotografie alcătuită din 10 fotografii donate de către Centrul Pompidou Paris și alte 33 de fotografii document realizate la ridicarea Coloanei fără sfârșit.

„Am pus în aplicare ceea ce ne-am propus, așa cum spune Brâncuși <<lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face>>. Astfel, am reușit într-un timp foarte scurt să oferim publicului acces către ceea ce înseamnă o parte din viața și opera marelui artist, chiar în nou înființatul Muzeu Național Constantin Brâncuși”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii.

Menționăm că evenimentele organizate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși sunt realizate numai din sponsorizări.” – comunicatul Ministerului Culturii

The post Irina Rimes, aleasă ambasadorul Zilei Brâncuși de către Ministerul Culturii: “Am vizitat unele dintre lucrările domnului sculptor” appeared first on Cultura la dubă.