<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Volum - Cultura la dubă</title>
	<atom:link href="https://culturaladuba.ro/tag/volum/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/volum/</link>
	<description>site de știri, interviuri și reportaje despre cultură și educație</description>
	<lastBuildDate>Sun, 01 Mar 2026 18:17:41 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.8</generator>

<image>
	<url>https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2019/10/cropped-Screen-Shot-2019-10-08-at-12.33.05-1-32x32.png</url>
	<title>Volum - Cultura la dubă</title>
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/volum/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Cum ne mai iubim azi țara? Pavlo Matiușa, scriitor și căpitan în armata ucraineană: &#8220;Dragostea pentru țară nu mai poate fi așa cum era acum 1.000 de ani.&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/cum-ne-mai-iubim-azi-tara-pavlo-matiusa-scriitor-si-capitan-in-armata-ucraineana-dragostea-pentru-tara-nu-mai-poate-fi-asa-cum-era-acum-1-000-de-ani/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 03 Nov 2025 07:51:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandra Tanasescu]]></category>
		<category><![CDATA[Armata]]></category>
		<category><![CDATA[Capitan]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura la duba]]></category>
		<category><![CDATA[Dan Coman]]></category>
		<category><![CDATA[Editura Muzeelor Literare]]></category>
		<category><![CDATA[Festival Literatura Iasi]]></category>
		<category><![CDATA[FILIT]]></category>
		<category><![CDATA[Front]]></category>
		<category><![CDATA[Hotel Unirea Iasi]]></category>
		<category><![CDATA[Iași]]></category>
		<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[Intervium]]></category>
		<category><![CDATA[Mecanisme de Aparare]]></category>
		<category><![CDATA[Noaptea Alba a Poeziei]]></category>
		<category><![CDATA[Pavlo Matiusa]]></category>
		<category><![CDATA[Pavlo Matyusha]]></category>
		<category><![CDATA[Poet]]></category>
		<category><![CDATA[Povesti de pe front]]></category>
		<category><![CDATA[Radu Vancu]]></category>
		<category><![CDATA[Război]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitor]]></category>
		<category><![CDATA[Soldat]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[Victoria Matyusha]]></category>
		<category><![CDATA[Volum]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=20436</guid>

					<description><![CDATA[<p>INTERVIU Pavlo Matiușa are 42 de ani și este specializat în strategie de business, dar totodată e poet, prozator și doctor în filologie. S-a înrolat voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei la începutul invaziei rusești din 2022, cu gradul de căpitan, unde s-a ocupat de instruirea unităților de luptă.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/cum-ne-mai-iubim-azi-tara-pavlo-matiusa-scriitor-si-capitan-in-armata-ucraineana-dragostea-pentru-tara-nu-mai-poate-fi-asa-cum-era-acum-1-000-de-ani/">Cum ne mai iubim azi țara? Pavlo Matiușa, scriitor și căpitan în armata ucraineană: &#8220;Dragostea pentru țară nu mai poate fi așa cum era acum 1.000 de ani.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>“Este, f</em></strong><strong><em>ără îndoială, un pisoiaș neîncrezător. Geaca lui e încă pătată cu sânge, după ce mașina în care se aflau a fost ciuruită de parașutiștii ruși, de la mică distanță. Și ei, în fond, tot niște copii – cu vreo zece ani mai mari decât Ihor.</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>Ihor – sau Ihoriok, cum îl numește tatăl lui – abia a împlinit 8 ani. Nu-mi pot imagina cu adevărat prin ce a trecut băiatul acesta. Nu pentru că nu i-aș înțelege cuvintele.</em></strong> <strong><em>Nu pot să cred pe deplin că așa ceva e posibil în anul 2022, când există realitate augmentată, procesarea limbajului natural cu ajutorul inteligenței artificiale, bitcoini și NFT-uri.</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>În zilele noastre, oamenii încă se omoară unii pe alții cu gloanțe, cuțite, explozibili, ba chiar și cu mâinile goale – și numesc asta dreptate. (&#8230;)</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>Ihor cel mic a fost singurul care a scăpat nevătămat în urma atacului. Sora lui, Katia, l-a acoperit cu trupul ei, ferindu-l de gloanțe. Doar ursulețul de pluș și-a pierdut un ochi de nasture, iar căciula lui Ihor a rămas fără pampon. În gând, el se întoarce iar și iar la acel moment. Rememorează cum a urlat la parașutiștii din Pskov: ce faceți?! Îmi omorâți mama și sora!</em></strong><strong><em>” Vocea copilului i-a sf</em></strong><strong><em>âșiat pe ucigași. Realizând că ciuruiseră o mașină civilă, comandantul grupului s-a apropiat de șofer și a spus doar</em></strong><strong><em>: &lt;Scuza</em></strong><strong><em>ți-ne!&gt;.</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>Un călău politicos. Le-a cerut iertare victimelor pentru crima comisă.”</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Aceasta este doar una dintre zecile de mii de povești înfiorătoare de pe frontul ucrainean. Scriitorul ucrainean Pavlo Matiușa a așternut-o într-un volum colectiv &#8211; <em>Mecanisme de apărare</em> – publicat recent de către Editura Muzeelor Literare, la Iași, în cadrul FILIT – cel mai important festival de literatură din țara noastră. Printre invitații speciali de anul acesta s-au numărat mai mulți poeți ucraineni, unii dintre ei veniți chiar de pe front. Într-un performance emoționant, la Noaptea Albă a Poeziei, alături de poeți români, Pavlo Matiușa și Olena Herasymiuk au citit poemele scrise de alți autori ucraineni, uciși în ultimii ani de război.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>“Este foarte important să nu uităm de cei care au dat cel mai valoros lucru al lor, viața însăși. Dacă se întâmplă asta, atunci cred c</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>lupta devine inutil</strong><strong>ă</strong><strong>.”, spune Matiușa, într-un interviu acordat la FILIT pentru Cultura la dubă.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pavlo Matiușa are 42 de ani și este specializat în strategie de business, dar totodată e poet, prozator și doctor în filologie. S-a înrolat voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei la începutul invaziei rusești din 2022, cu gradul de căpitan, unde s-a ocupat de instruirea unităților de luptă.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Povestea băiețelului Ihor l-a determinat să plece pe front, deși la rândul său este tatăl pentru 4 copii. Lăsându-și soția singură cu cei 4 copii a fost felul său de a încerca să-i apere.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>A activat în război un an și jumătate, apoi s-a întors la familie. Locuiește și lucrează acum când în Kiev, când la Paris, în strategie de afaceri. Dar sentimentul de vinovăție continuă să penduleze între dilema dacă locul său este pe front, cu „frații în arme”, sau cu cei apropiați. Ceea ce duce, firesc, la întrebarea, cum își poate arăta mai bine iubirea?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Interviul cu Pavlo are loc într-un cadru suprarealist. Căutând liniște, ne-am așezat în sala de evenimente a Hotelului Unirea din Iași, unde în seara respectiva urma să aibă loc petrecerea Universității Alexandru Ioan Cuza, cu ocazia aniversării a 165 de ani de existență. Am ocupat cuminți două scaune la masa decorată ca pentru nuntă, promițându-le chelnerilor că nu vom deranja nimic. Și am început să vorbim despre războiul care se desfășoară la doar câteva sute de kilometri distanță.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Din când în când, poveștile lui Pavlo de pe front erau întrerupte de muzicanții care faceau probe de sunet.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>A fost doar un mic colț din lumea plină de contraste a vremurilor noastre.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>***</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pavlo, ești pentru prima dată la FILIT, tu și colegii tăi ați primit scena principal</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>în prima sear</strong><strong>ă</strong><strong>, iar la Noaptea Poeziei ați susținut, alături de poeții români, un performance emoționant.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ce înseamn</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>pentru tine s</strong><strong>ă</strong><strong> fii invitat </strong><strong>la un mare festival de literatură din România ca artist, dar </strong><strong>ș</strong><strong>i s</strong><strong>ă</strong><strong> ai o platformă publică pentru a vorbi despre război?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În primul rând, înseamnă un sprijin uriaș din partea României. Iar artiștii români și organizatorii au răsplătit cumva în acest fel Ucraina pentru lupta pe care Ucraina o duce deja de trei ani și jumătate. Suntem cei mai apropiați vecini și devenim totodată cei mai apropiați prieteni.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Până acum, după prăbușirea comunismului, atât noi, ucrainenii, cât și voi, românii, priveam mereu în altă parte, către câteva mari țări europene, către America, spre tot restul lumii, dar cel mai puțin priveam unii la alții.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Acum începem să ne privim unii pe alții și înțelegem că suntem foarte asemănători, am trăit aici de secole, de milenii, avem această istorie uriașă între noi și putem să ne susținem unii pe alții. Avem tradiții similare, glume similare, un trecut similar, așa că ar fi mai bine să construim ceva împreună și chiar putem să o facem.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este un simbol uimitor și un privilegiu să fim aici, totodată e un semn puternic pentru viitor, nu doar pentru noi, ci și pentru alții. Mi-ar plăcea să pot invita și eu artiștii români la Kiev sau Lviv, în timpul festivalurilor noastre. Este foarte important să facem acest schimb. Sincer, este destul de &nbsp;ciudat că în tot acest timp am avut atât de puține traduceri între noi, atât de puține schimburi culturale.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571286311_802544635874130_3569506869793609596_n-1024x683.jpg" alt="" class="wp-image-20437" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571286311_802544635874130_3569506869793609596_n-1024x683.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571286311_802544635874130_3569506869793609596_n-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571286311_802544635874130_3569506869793609596_n-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571286311_802544635874130_3569506869793609596_n-1536x1025.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571286311_802544635874130_3569506869793609596_n-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571286311_802544635874130_3569506869793609596_n-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571286311_802544635874130_3569506869793609596_n-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571286311_802544635874130_3569506869793609596_n-48x32.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571286311_802544635874130_3569506869793609596_n.jpg 2048w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Pavlo Matiușa la Serile FILIT/ foto: FILIT</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Da, a</strong><strong>ș</strong><strong>a cum ai spus, venind din Est, eram atât de interesa</strong><strong>ț</strong><strong>i de Occident, de ceea ce fac francezii sau americanii</strong><strong> ș</strong><strong>i nu ne uit</strong><strong>a</strong><strong>m la vecini. Ne disconsider</strong><strong>a</strong><strong>m doar pentru c</strong><strong>ă</strong><strong> suntem la fel, </strong><strong>nu</strong><strong>?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, exact.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>E </strong><strong>aceast</strong><strong>ă</strong><strong> idee c</strong><strong>ă</strong><strong> nu avem nimic de înv</strong><strong>ăț</strong><strong>at de la cineva care se afl</strong><strong>ă</strong><strong> în aceea</strong><strong>ș</strong><strong>i condi</strong><strong>ț</strong><strong>ie ca noi.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, știu, iar asta este greșit.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pentru că arta grozavă poate veni din orice loc.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da. Și cred că ambele națiuni ar putea produce, și deja fac asta, cele mai bune exemple de artă, în orice tip de artă, nu doar literatură, ci și în muzică, cinema, etc. Sincer, cred că festivalurile noastre vecine sunt mai importante decât, de exemplu, a fi reprezentat la Frankfurt, unde ai putea fi pur și simplu pierdut în mijloc. Corect? Aici chiar faci acele conexiuni care vor conta în viitor. Este ceva foarte, foarte prețios. Aș spune chiar neprețuit.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Te rog s</strong><strong>ă</strong><strong>-mi spui mai multe despre tine. Ce profesie ai? Cum ai început s</strong><strong>ă</strong><strong> scrii literatur</strong><strong>ă</strong><strong>?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">M-am născut în Rivne, un orașul din nord-vestul Ucrainei. Majoritatea vieții mele am petrecut-o în Kiev. Bunica mea a fost profesoară de ucraineană la școală și poate de la ea am primit un gust pentru literatură, care a evoluat destul de încet.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sunt militar prin prima mea educație, de asemenea am obținut o educație în afaceri în Franța și ceva experiență de muncă în Franța. Apoi m-am întors cu familia mea în Ucraina. Atunci totul a început: COVID și război, totul.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ai lucrat </strong><strong>ș</strong><strong>i</strong><strong> în diploma</strong><strong>ț</strong><strong>ie pentru parlamentul ucrainean. Ce a presupus slujba ta?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, a fost diplomație interparlamentară. Am fost secretarul delegației ucrainene la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la Adunarea Parlamentară a OECD, Uniunea Interparlamentară. Am lucrat, de asemenea, cu Uniunea Europeană, ca diplomat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și apoi, de fapt, am schimbat jobul și am intrat în zona de business, am vrut să am această experiență, rezultate tangibile, de asemenea, am obținut pregătirea specializată, am terminat un master în administrarea afacerilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Iar pentru că sunt ofițer prin prima mea educație, m-am înrolat în armată încă de la începutul acestui război. Și pentru că sunt tatăl unei familii numeroase, am patru copii cu soția mea, am părăsit armata la sfârșitul lui 2023 pentru că se lupta foarte mult singură cu copiii.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img decoding="async" width="768" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_5776-768x1024.jpeg" alt="Victoria Matiușa, Pavlo Matiușa și trei dintre copiii lor/ foto: arhiva personală" class="wp-image-20438" style="width:449px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_5776-768x1024.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_5776-225x300.jpeg 225w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_5776-1152x1536.jpeg 1152w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_5776-1536x2048.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_5776-18x24.jpeg 18w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_5776-27x36.jpeg 27w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_5776-36x48.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_5776-scaled.jpeg 1920w" sizes="(max-width: 768px) 100vw, 768px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Victoria Matiușa, Pavlo Matiușa și trei dintre copiii lor/ foto: arhiva personală</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Nu a decurs așa cum ne-am dorit, ca războiul să se încheie repede. Am părăsit armata, unde am activat un an și jumătate, dar acum am deja mai mult timp de când nu am mai fost în armată, așa că aș putea poate să mă întorc.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>În cartea lansată la FILIT, scrisă de voi, 12 autori ucraineni, spui povestea unui băiat de 8 ani, a cărui familie a fost mitraliată în timp ce se afla în mașină. Acesta a fost motivul principal care te-a f</strong><strong>ă</strong><strong>cut s</strong><strong>ă</strong><strong> te înrolezi?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">A fost un simbol puternic care m-a determinat. Dar eu oricum sunt un militar prin prima mea educație, așa că cine trebuie să meargă la război dacă nu noi, care aveam pregătire?</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Dar a fost obligatoriu sau te-ai oferit voluntar?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">A fost voluntar pentru că aveam deja 4 copii și puteam să aleg să nu merg, cel mai mic dintre copii avea 2 ani. În 2014, când, de fapt, acest război a început în est, nu am participat pentru că soția mea era însărcinată cu al treilea copil pe atunci. Am decis să rămân cu ea, să o susțin atunci. </p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>De data aceasta, nu a fost de fapt dilema da sau nu, a fost certitudinea că da, vreau să merg.</p><cite>Pavlo Matiușa</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Scriitorii și poeții mei colegi, mulți dintre ei s-au înrolat, cu toții am fost destul de conectați în primele zile ale războiului. Iar știind că acela a aderat deja, că acela se alătură, acesta se gândește să o facă, pentru mine a fost doar o chestiune de timp, știam și eu că trebuie să fiu acolo.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Din exterior, avem aceast</strong><strong>ă impresie</strong><strong> c</strong><strong>ă</strong><strong> arti</strong><strong>ș</strong><strong>tii sunt persoane foarte sensibile </strong><strong>ș</strong><strong>i nu imaginăm chiar imediat un artist mergând la r</strong><strong>ă</strong><strong>zboi. Dar, a</strong><strong>ș</strong><strong>a cum ai spus, mul</strong><strong>ț</strong><strong>i arti</strong><strong>ș</strong><strong>ti ucraineni au f</strong><strong>ă</strong><strong>cut asta. De ce crezi?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">De fapt, poate că este invers, pentru că sunt atât de sensibili la nedreptate, toți au mers acolo. Și cei care nu au făcut-o, nu spun că nu îi respect, dar&#8230;mulți s-au alăturat, poate doi sau trei ani mai târziu. Ei se alătură încă.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Poate c</strong><strong>ă</strong><strong> tr</strong><strong>ă</strong><strong>iau un fel de vinov</strong><strong>ăț</strong><strong>ie.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Sunt destul de sigur. Acum și eu trăiesc un fel de vinovăție pentru că am renunțat la armată.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img decoding="async" width="768" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_2269-768x1024.jpeg" alt="Pavlo Matiușa în armata ucraineană/ foto: arhiva personală" class="wp-image-20439" style="width:628px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_2269-768x1024.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_2269-225x300.jpeg 225w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_2269-1152x1536.jpeg 1152w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_2269-1536x2048.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_2269-18x24.jpeg 18w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_2269-27x36.jpeg 27w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_2269-36x48.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/IMG_2269-scaled.jpeg 1920w" sizes="(max-width: 768px) 100vw, 768px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Pavlo Matiușa în armata ucraineană/ foto: arhiva personală</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Îmi imaginez c</strong><strong>ă</strong><strong> este foarte dificil s</strong><strong>ă</strong><strong> descrii ceea ce înseamnă războiul atunci când el este în continuă desfășurare. Poți oare s</strong><strong>ă</strong><strong> ne spui cum a fost aceast</strong><strong>ă</strong><strong> experien</strong><strong>ță</strong><strong> timp de un an </strong><strong>ș</strong><strong>i jum</strong><strong>ă</strong><strong>tate? Cum au fost zilele tale pe front?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Este foarte mult despre rutină, pentru că te predai sistemului, iar sistemul este armata. Armata îți spune unde să dormi, când să mănânci, ce să mănânci, unde să mergi, ce să faci. Asta a fost în regulă pentru mine, pentru că eram obișnuit cu asta când serveam în anii mei foarte tineri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În ceea ce privește colegii cu care eram, grupul era format din personalități de toate felurile, toate tipurile de profesii, de medii sociale, oameni care nu au văzut niciodată ce este armata sau oameni cu o anumită experiență militară anterioară care s-au reîntors, pentru că mulți au servit în 2014.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu ești tot timpul în tranșee. De exemplu, primul lucru pe care a trebuit să-l facem a fost instrucția.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Eu sunt cu adevărat mândru pentru că eu sunt cel care a format și a instruit brigada care a fost mai târziu angajată în poate cel mai rău atac sau unul dintre cele mai rele, acum nu mai există, de fapt, cel mai rău, totul este rău, în sudul regiunii Zaporije.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Îți dedici timpul și viața pentru perioada în care ești în armată obiectivelor pe care armata le definește pentru tine sau poate unor obiective mai mari. Pentru motivație, este foarte important ce și de ce faci. Uneori pare fără sens pentru că, după cum spun americanii, armata este despre a te grăbi și a aștepta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Se poate ca tu să te trezești la 5 în dimineața și nimic nu se întâmplă până la 10:30 dimineața. Așa că în cele cinci ore doar aștepți, dar apoi ceea ce se întâmplă se întâmplă în secunde. Cât pocnești din degete. Cam așa este…</p>



<p class="wp-block-paragraph">Eu am făcut traininguri în Ucraina, de asemenea am coordonat trainingurile noastre în străinătate, am fost cu frații mei de arme pe linia frontului.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/DSC08598_1-1-1024x683.jpeg" alt="Pavlo Matiușa în armata ucraineană/ foto: arhiva personală" class="wp-image-20440" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/DSC08598_1-1-1024x683.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/DSC08598_1-1-300x200.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/DSC08598_1-1-768x512.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/DSC08598_1-1-1536x1024.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/DSC08598_1-1-2048x1365.jpeg 2048w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/DSC08598_1-1-930x620.jpeg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/DSC08598_1-1-24x16.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/DSC08598_1-1-36x24.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/DSC08598_1-1-48x32.jpeg 48w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><br><sub>Pavlo Matiușa (stânga) în armata ucraineană/ foto: arhiva personală</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ați avut contact direct cu inamicul?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Eu, personal, nu am făcut contact direct cu inamicul. Pentru că m-am ocupat mai mult de unitatea de antrenament din cadrul brigăzii. Au fost câțiva ofițeri, câțiva sergenți și instructorii. Instructorii noștri au fost implicați direct în atacuri. Dar eram cu toții împreună.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De exemplu, noaptea ei trebuie să se pregătească pentru atacul nocturn, iar dimineața următoare fumezi o țigară cu băieții.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Poate…</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, poate. Așa este. Poate că mergi la spital, pentru că mulți au fost răniți și aceste atacuri au ucis oameni.</p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Ajungi să înțelegi că pur și simplu îți pierzi prieteni în fiecare zi.</p><cite>Pavlo Matiușa</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Uneori cineva apare cu o cicatrice uriașă pe față, cineva apare fără un deget, dar a doua zi tot merge pe front.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ai spus c</strong><strong>ă</strong><strong> în</strong><strong>ț</strong><strong>elegi c</strong><strong>ă</strong><strong> î</strong><strong>ț</strong><strong>i pierzi prietenii. Cum ajungi la acest punct de în</strong><strong>ț</strong><strong>elegere </strong><strong>ș</strong><strong>i, nu </strong><strong>ș</strong><strong>tiu, de acceptare c</strong><strong>ă</strong><strong> acest lucru se întâmpl</strong><strong>ă</strong><strong>?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Aceasta este războiul. Și războiul este despre a ucide, de fapt. Și trebuie să accepți două lucruri. Unul este că trebuie să te ucizi pe tine, pentru că și tu comiți crime, acesta este războiul. Și al doilea lucru, că s-ar putea să fii ucis și tu. Sau prietenii tăi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este greu. Noi, oamenii, nu suntem născuți pentru asta, nu? Dar cumva subestimăm ceea ce suntem capabili să facem, din păcate, nu știu, este regretabil că într-adevăr putem să o facem, să ucidem.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Problema este că după aceea este imposibil să te întorci complet de acolo. Cumva rămâi acolo și continuă să revină toate acele amintiri, toți acei oameni, situații, și depinde doar de cât de profund ai fost afectat. Depinde de situațiile prin care ai trecut, depinde de psihologia ta, cum este posibil să îți străpungi, aș spune, apărările psihologice.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ai avut vreo ancor</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>care </strong><strong>ț</strong><strong>i</strong><strong>-a </strong><strong>ț</strong><strong>inut mintea ta puternic</strong><strong>ă</strong><strong> în tot acest timp</strong><strong>? Poate, nu </strong><strong>ș</strong><strong>tiu, s</strong><strong>ă</strong><strong> cite</strong><strong>ș</strong><strong>ti, s</strong><strong>ă</strong><strong> ascul</strong><strong>ț</strong><strong>i muzic</strong><strong>ă</strong><strong> sau s</strong><strong>ă</strong><strong> vorbe</strong><strong>ș</strong><strong>ti cu so</strong><strong>ț</strong><strong>ia ta?</strong></p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Adevărul este că a fost o perioadă extrem de dificilă în ansamblu, nu doar în ceea ce privește contraofensiva, ci și relațiile mele personale.</p><cite>Pavlo Matiușa</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Am avut un moment foarte dificil în familia mea, iar asta se reflectă, de fapt, într-o carte apărută în Franța. Am schimbat scrisori cu soția mea, eu fiind aproape de Zaporije, ea era în Paris. S-a întâmplat în timpul războiului și în timpul propriului nostru moment dificil. Așadar, a fost pentru mine o presiune dublă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Scrisorile au fost de foarte de mare impact pentru mine și profunde. La un moment dat pur și simplu nu am putut să mă opresc din scris. Așa că a fost poate modul meu de a face față. Ea nu a răspuns la fiecare scrisoare pe care am scris-o.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar a răspuns la multe dintre ele. Așadar, au fost în total 50 și ceva de scrisori și a devenit o carte, publicată de un jurnalist în Franța, care va apărea și în România, la Editura Spandugino. Se numește <em>Scrisori de Dragoste </em><em>ș</em><em>i R</em><em>ă</em><em>zboi.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">Apoi, pe lângă asta, desigur, faci niște exerciții fizice, ai o rutină. Rutina este ceva foarte important. Stresul este ceva chimic. Așadar, pentru a scădea această problemă din organismul tău fie faci exerciții, fie iei pastile. Nu funcționează doar că îți spui tu ție: voi depăși asta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Faci unele lucruri să diminuezi stresul, acestea sunt bine cunoscute: sport sau alcoolul, de exemplu, dar eu zic că sportul e mai bun decât alcoolul. Dar din nou, e bine când poți să o faci. Uneori pur și simplu nu poți face asta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și este foarte important să înțelegem. Noi, oamenii, nu știm unde sunt limitele. Dar, în același timp, există limite foarte clare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Așa că nu putem doar să trimitem pe cineva pe linia întâi și să-l ținem acolo timp de trei, patru, cinci ani până moare. Și apoi ne vom plânge și vom spune: „Oh, dragul meu, el a fost un astfel de erou.” Dar în acel timp, tu doar rămâi în confort și spui: &#8216;Sunteți eroi.&#8217;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Eu cred în această rotație, un an jumate am fost eu, am ieșit, dar probabil mă voi întoarce. Așa și alții.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.05.28-1024x768.jpeg" alt="Pavlo Matiușa, Hotel Unirea Iași/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20441" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.05.28-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.05.28-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.05.28-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.05.28-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.05.28-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.05.28-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.05.28-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.05.28.jpeg 2000w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Pavlo Matiușa, Hotel Unirea Iași/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Crezi c</strong><strong>ă</strong><strong> în aceast</strong><strong>ă</strong><strong> rota</strong><strong>ț</strong><strong>ie ar trebui s</strong><strong>ă</strong><strong> vin</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>ș</strong><strong>i solda</strong><strong>ț</strong><strong>i str</strong><strong>ă</strong><strong>ini?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred cu tărie că soldații străini ar trebui să vină. Nu cred că ceea ce facem este doar pentru Ucraina. Dacă Ucraina cade, ești doar următorul. În special statele baltice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și cred că România, de asemenea, Moldova, de asemenea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Așadar, dacă nu vrei să ai război pe teritoriul tău, noi de asemenea nu vrem, dar deja îl avem. Așa că poate că este mai bine să ne susțineți și nu doar cu vorbe bune, ci cu putere reală. De exemplu, problema contraofensivei noastre a fost că am primit acele arme puțin câte puțin și nu concentrate într-un anumit moment al timpului, într-un anumit punct al spațiului pentru a străpunge apărările.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De exemplu, acele sisteme HIMARS de artilerie noi le-am primit doar la sfârșit, cred, de 2022. De ce nu ar fi fost acolo de la început? Bine, pentru că au crezut că Ucraina va cădea și că aceste arme vor ajunge pe mâna rușilor. E ceva foarte, foarte ipocrit.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="654" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-03-at-09.44.13-654x1024.jpeg" alt="Coperta volumului Mecanisme de Apărare, publicat de Editura Muzeelor Literare, 2025/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20448" style="width:474px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-03-at-09.44.13-654x1024.jpeg 654w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-03-at-09.44.13-192x300.jpeg 192w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-03-at-09.44.13-768x1202.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-03-at-09.44.13-982x1536.jpeg 982w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-03-at-09.44.13-15x24.jpeg 15w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-03-at-09.44.13-23x36.jpeg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-03-at-09.44.13-31x48.jpeg 31w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-03-at-09.44.13.jpeg 1103w" sizes="auto, (max-width: 654px) 100vw, 654px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Coperta volumului Mecanisme de Apărare, publicat de Editura Muzeelor Literare, 2025/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cum te-ai sim</strong><strong>ț</strong><strong>it când ai v</strong><strong>ă</strong><strong>zut covorul ro</strong><strong>ș</strong><strong>u desfășurat în fa</strong><strong>ț</strong><strong>a lui Putin </strong><strong>ș</strong><strong>i salutul generos pe care Trump i l-a dat?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Aș folosi doar cuvântul dispreț. Lipsă de respect. Nu este ceva ce un președinte american sau, în general, un președinte al oricărei țări libere ar trebui să facă acestei persoane. Această persoană trebuie să răspundă în fața Tribunalului Internațional.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Când spui lipsă de respect, crezi c</strong><strong>ă</strong><strong> a fost un fel de lips</strong><strong>ă</strong><strong> de respect pentru poporul ucrainean?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu, doar pentru el însuși.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pentru Trump?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, pentru președintele american. Și sper foarte tare că a fost sfătuit de cei mai apropiați consilieri ai săi să recâștige, nu știu, autoritate și putere, aș putea doar să-mi imaginez cât de fericiți, aroganți și mândri au devenit rușii după aceea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Acum, cu următorul pachet de sancțiuni, este oarecum o întoarcere a situației. Dar din nou, cred că 19 pachete de sancțiuni sunt ceva stupid. Ar fi trebuit să fi fost doar un singur pachet de sancțiuni la început, concluzionând toate cele 19 și poate 25 de pachete, dar deodată. Până acum, această economie ar fi putut să nu mai funcționeze și poate s-ar fi oprit, nu?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar așa se adaptează puțin câte puțin. Ei au și aliații lor, nu-i așa? Cred că ceea ce face vestul colectiv sunt jocuri copilărești. Cred că avem deja lecții în istorie, dar pur și simplu repetăm erorile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Așadar, în această privință, simt foarte multă amărăciune.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe de altă parte, pentru că suntem aici, la Iași, m-am simțit foarte mândru și mulțumit că nu a fost un covor roșu propriu-zis, ci un covor roșu simbolic pentru noi aici, în România.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/filit-1024x683.jpg" alt="Publicul FILIT venit la seara dedicată scriitorilor ucraineni/ foto: FILIT" class="wp-image-20442" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/filit-1024x683.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/filit-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/filit-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/filit-1536x1025.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/filit-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/filit-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/filit-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/filit-48x32.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/filit.jpg 2048w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Publicul prezent la seara dedicată scriitorilor ucraineni/ foto: FILIT</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Dar, din p</strong><strong>ă</strong><strong>cate, trebuie să-ți spun că aceasta este o bul</strong><strong>ă</strong><strong>, </strong><strong>o bul</strong><strong>ă</strong><strong> intelectual</strong><strong>ă</strong><strong>. </strong><strong>În realitate, exist</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>ș</strong><strong>i români, chiar partide politice de extremă dreapta, care spun: de ce da</strong><strong>ț</strong><strong>i bani copiilor ucraineni când copiii no</strong><strong>ș</strong><strong>tri sunt fl</strong><strong>ă</strong><strong>mânzi? A</strong><strong>ș</strong><strong>adar, exist</strong><strong>ă</strong><strong> și</strong><strong> acest tip de discurs împotriva poporului ucrainean. De asemenea, liderii acestor partide spun că Putin este un mare lider pentru c</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>face lucruri curajoase pentru </strong><strong>ț</strong><strong>ara sa.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, își ucide propriul său popor.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cum îți explici c</strong><strong>ă</strong><strong> oamenii continu</strong><strong>ă</strong><strong> s</strong><strong>ă</strong><strong> cread</strong><strong>ă</strong><strong> în nara</strong><strong>ț</strong><strong>iunea rus</strong><strong>ă</strong><strong> când vedem imaginile, vedem locurile de joac</strong><strong>ă</strong><strong> din Ucraina bombardate? Acum o zi am văzut la știri că într-un oraș au murit 6 oameni, printre care și un bebelu</strong><strong>ș</strong><strong> de </strong><strong>ș</strong><strong>ase luni. Sau că o grădiniță a fost bombardată. Sau un spital de copii.</strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Aceasta este bătălia narațiunilor. Și bătălia narațiunilor are o importanță uriașă, de asemenea, în plus față de lupta reală pe care o avem chiar acum pe pământurile ucrainene. Propaganda rusă este adânc înrădăcinată în multe țări.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am spus studenților de aici, din Iași, că înainte ca rușii să trimită tancurile, trupele și rachetele, mai întâi au trimis informații. Și ei au trimis informația că literatura rusă e mare, muzica mare, baletul mare și mari personalități culturale. Asta îi umanizează și apoi aceste creaturi, de fapt inumane, vin să violeze, să ucidă tineri, bătrâni, să distrugă, să răpească, să tortureze. </p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Prin promovarea ideii că sunt o cultură mare, ei vor să nege ideea că pot fi aceste animale. Dar, de fapt, ei sunt aceste animale.</p><cite>Pavlo Matiușa</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Crearea acestei distanțe între ceea ce vor să pară și ceea ce sunt cu adevărat este propagandă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">E nevoie ca jurnaliștii, câinii de pază, intelectualii societății să fie foarte atenți. Acele unități avansate sunt deja aici, pe teritoriul tău, și sunt invizibile. Nu sunt soldați, ci mai întâi e informația. De aceea cred că în astfel de momente nu există o mare cultură rusă. Nu există deloc cultură rusă. Există doar invadatori ruși care încearcă să folosească cultura prin mecanismul de propagandă, ca un scut în timp ce se apropie de tine. Este foarte periculos. Este foarte periculos pentru că este deghizat în ceva nevinovat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și acei oameni care chiar cred că alocarea a 3-4% din PIB pentru apărare este prea mult, trebuie să știe că vor plăti mult mai mult de trei-patru procente, vor plăti 30-40% din PIB și va fi cu adevărat dureros, pentru că acum Ucraina cheltuiește 30-40% din PIB-ul nostru pentru a susține acest război.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Așadar, le-aș spune acelor oameni că este mai bine să fie înțelepți acum și să plătească mai puțin acum. E un fel de asigurare.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571289888_802544759207451_5647304431037713085_n-1024x683.jpg" alt="
Pavlo Matiușa la Serile FILIT/ foto: FILIT" class="wp-image-20446" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571289888_802544759207451_5647304431037713085_n-1024x683.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571289888_802544759207451_5647304431037713085_n-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571289888_802544759207451_5647304431037713085_n-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571289888_802544759207451_5647304431037713085_n-1536x1025.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571289888_802544759207451_5647304431037713085_n-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571289888_802544759207451_5647304431037713085_n-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571289888_802544759207451_5647304431037713085_n-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571289888_802544759207451_5647304431037713085_n-48x32.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571289888_802544759207451_5647304431037713085_n.jpg 2048w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub><br>Pavlo Matiușa la Serile FILIT/ foto: FILIT</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Pentru că atunci când e cazul, când războiul se întâmplă, vei fi copleșit și poate vei fi distrus fizic, psihologic, economic etc. Cea mai bună soluție în acest moment este să te gândești poate cu cinci, zece ani în avans și, având Ucraina la est, poate că aceasta este cea mai bună carte de joc pe care ai putea-o avea. E ca și cum ai câștiga la loto, fără a fi tu însuți în acest loc.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și te rog să te gândești la cum se simt acele familii, orașe, regiuni din Ucraina. Desigur, fiecare durere este semnificativă. Nu este ca și cum durerea ta nu este.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar, te rog, încearcă să te gândești la asta ca la o investiție în tine. Nu este o investiție în ucraineni. Este o investiție în tine însuți. Pentru că ucrainenii, odată ce totul va fi bine și vom opri această intruziune, nu vor dori să-ți fure locurile de muncă și nu-ți vor fura viața. Vor fi fericiți în propriile lor speranțe. Să trăiască în propria lor țară.</p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Trebuie să fiți foarte sensibili și atenți la propagandă și la aceast război hibrid, care este deja pe teritoriul vostru. <br>Nu este ca și cum s-ar putea întâmpla. S-a întâmplat deja.</p><cite>Pavlo Matiușa</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Și acele voci, niciodată nu știi dacă au fost plătite. Ar putea fi active rusești sau poate că sunt ceea ce unii numesc idioți utili. Ei cred în acele voci rele, dar acele voci sunt cu adevărat rele!</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă nu îți iubești țara, pur și simplu îi vei lăsa să vină. Și dacă lași Ucraina să cadă, vor veni la tine. Nu e ca și cum s-ar opri.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ș</strong><strong>tii, ai spus, dac</strong><strong>ă</strong><strong> î</strong><strong>ț</strong><strong>i iube</strong><strong>ș</strong><strong>ti </strong><strong>ț</strong><strong>ara. </strong><strong>Aceast</strong><strong>ă</strong><strong> fraz</strong><strong>ă</strong><strong> este exact argumentul propagandei extremei drepte, iube</strong><strong>ș</strong><strong>te-</strong><strong>ț</strong><strong>i </strong><strong>ț</strong><strong>ara! Ei o folosesc ca pe o arm</strong><strong>ă</strong><strong> politic</strong><strong>ă</strong><strong>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ce crezi c</strong><strong>ă</strong><strong> mai</strong><strong> înseamn</strong><strong>ă</strong><strong> s</strong><strong>ă</strong><strong>&#8211;</strong><strong>ț</strong><strong>i iube</strong><strong>ș</strong><strong>ti </strong><strong>ț</strong><strong>ara acum? Pentru c</strong><strong>ă</strong><strong> aici în România, nu </strong><strong>ș</strong><strong>tiu dac</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>ș</strong><strong>tii, dar am fost aproape s</strong><strong>ă</strong><strong> avem un pre</strong><strong>ș</strong><strong>edinte pro-Putin. Mul</strong><strong>ț</strong><strong>i oameni cred c</strong><strong>ă</strong><strong> a-</strong><strong>ț</strong><strong>i iubi </strong><strong>ț</strong><strong>ara, a iubi România, înseamn</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>să fii interesat doar de </strong><strong>ț</strong><strong>ara ta, nu de Ucraina. Ei nu în</strong><strong>ț</strong><strong>eleg lumea ca pe un întreg. Deci, ce înseamn</strong><strong>ă</strong><strong>, de fapt, s</strong><strong>ă</strong><strong>&#8211;</strong><strong>ț</strong><strong>i iube</strong><strong>ș</strong><strong>ti </strong><strong>ț</strong><strong>ara?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Acum 800 de ani, mongolii atacau Europa din est, iar Kievul era în drum lor. Și prințesa Kievului nu voia să se predea, așa că pur și simplu mongolii au ucis pe toată lumea. Se ascundeau în biserica prințesei din centrul orașului Kiev. Așa că au ucis pe toată lumea, 800 sau 1.000 de persoane.</p>



<p class="wp-block-paragraph">E cam la fel cu ceea ce au făcut în Mariopol, când au aruncat bomba asupra teatrului din Mariopol unde se ascundeau aproximativ 500 de oameni. Toți au murit. Este inuman, pur și simplu inuman! Și este foarte similar cu ceea ce faceau acele triburi nomade, barbare acum 800 de ani. Așadar, metodele sunt încă asemănătoare cu cele din era războaielor medievale crude.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Singurul lucru este că suntem deja în secolul 21 și poate ar trebui să evoluăm. Și dragostea pentru țara ta nu este așa cum era acum 1.000 de ani. Lumea de astăzi este foarte conectată.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.08.01-1024x768.jpeg" alt="Pavlo Matiușa la Noaptea Albă a Poeziei de la FILIT/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20445" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.08.01-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.08.01-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.08.01-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.08.01-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.08.01-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.08.01-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.08.01-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.08.01.jpeg 2040w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Pavlo Matiușa la Noaptea Albă a Poeziei de la FILIT/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">A fi de succes în această lume nu înseamnă să te închizi în tine, ci să te deschizi către ceilalți, să creezi alianțe și să fii de succes împreună cu cineva. Este imposibil să creezi o economie închisă care să prospere în această lume.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Așadar, a iubi țara ta înseamnă, de asemenea, a crea relații, parteneriate solide și durabile, inclusiv parteneriate de apărare. Dacă cineva crede că fie Ucraina, fie România, fie Franța ar putea avea succes pe cont propriu, este o mare greșeală. Este doar o mare greșeală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și nu știu dacă sunt suficient de clar. În fiecare țară există acei oameni de dreapta care încă trăiesc în acele timpuri medievale. Ei trebuie doar să înțeleagă că lumea este altceva în acest moment.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Iar rușii, ei folosesc aceată mentalitate medievală, nomadă, care este atât de obosită, și doar încearcă să rămână în aceeași idee despre izolare. Dacă răspunzi la această mentalitate medievală cu o altă mentalitate medievală, asta este pentru mine o formă de degradare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este anti-civilizațional. Așadar, gândește-te la țara ta ca la un sistem interdependent în care, desigur, oamenii sunt în centrul atenției, dar e și factorul economic, e securitate culturală, științifică și sunt multe alte conexiuni cu restul lumii, toate aste pot fi dezvoltate în beneficiul țării tale. În această lume, Ucraina este în beneficiul țării tale, de fapt.</p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Având alături Ucraina puternică, care este acolo, care nu a cedat în fața incursiunii rusești, este pur și simplu grozav. Aș dori și eu să avem o țară la estul nostru care să ne protejeze de Rusia!</p><cite>Pavlo Matiușa</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ce vei face tu acum? Nu mai e</strong><strong>ș</strong><strong>ti în armată, dar spuneai că sim</strong><strong>ț</strong><strong>i un fel de vinov</strong><strong>ăț</strong><strong>ie. R</strong><strong>ă</strong><strong>mâi cu familia ta sau te întorci pe front?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Acum am loc de muncă, fac strategie de afaceri. Scriu poezie, scriu povestiri scurte, vreau în sfârșit să scriu un text lung, un roman, dar ai nevoie cu adevărat de o distanță pentru a reflecta asupra a ceea ce s-a întâmplat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sunt un autor, sunt tată, sunt om de afaceri și sunt încă militar pentru că nu știu ce s-ar putea întâmpla cu toți noi. Și, desigur, ar trebui să fiu pregătit să mă întorc și sunt. Sunt.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Înțeleg că la un moment dat unii pleacă, alții vin. Este foarte important acest concept de rotație.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.07.19-1-1024x768.jpeg" alt="Noaptea Albă a Poeziei, performance susținut de poeți ucraineni și români/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20444" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.07.19-1-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.07.19-1-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.07.19-1-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.07.19-1-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.07.19-1-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.07.19-1-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.07.19-1-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-01-at-15.07.19-1.jpeg 2040w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Noaptea Albă a Poeziei, performance susținut de poeți ucraineni și români/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>La Noaptea Albă a Poeziei ați avut un performance alături de poezii români. De ce e important acest moment pentru tine și pentru poeții ucraineni?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Suntem foarte, foarte recunoscători pentru acest eveniment, iar poeții români au fost foarte generoși cu noi, Dan Coman și Radu Vancu au fost alături de noi pe scenă și am citit împreună cu alți poeți români versiunea în română a poemelor scrise de colegii noștri, poeți ucraineni, acum morți.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am creat acest moment pentru a face ca vocile și numele lor să dăinuie. Este foarte important să nu uităm de cei…(n.r. vizibil emoționat, Pavlo Matiușa își abține cu greu lacrimile) care au dat cel mai valoros lucru al lor, viața însăși. Dacă se întâmplă asta, atunci cred că lupta devine inutilă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-b9f3bb2fe9a4d18183450a271587d240 wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit&nbsp;<a href="https://redirectioneaza.ro/cultura-la-duba/">AICI</a></sub></em></strong><sub>.</sub></p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-85ef4243cb71ea5ba2081b8b125750aa wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.</sub></em></strong></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/cum-ne-mai-iubim-azi-tara-pavlo-matiusa-scriitor-si-capitan-in-armata-ucraineana-dragostea-pentru-tara-nu-mai-poate-fi-asa-cum-era-acum-1-000-de-ani/">Cum ne mai iubim azi țara? Pavlo Matiușa, scriitor și căpitan în armata ucraineană: &#8220;Dragostea pentru țară nu mai poate fi așa cum era acum 1.000 de ani.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Memoriile lui Alexei Navalny vor fi publicate în această toamnă la Editura Litera, simultan cu lansarea în toată lumea</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/memoriile-lui-alexei-navalny-vor-fi-publicate-in-aceasta-toamna-la-editura-litera-simultan-cu-lansarea-in-toata-lumea/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 12 Sep 2024 15:24:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Alexei Navalny]]></category>
		<category><![CDATA[Autobiografie]]></category>
		<category><![CDATA[Corespondenta din inchisoare]]></category>
		<category><![CDATA[Detinut]]></category>
		<category><![CDATA[Editura Litera]]></category>
		<category><![CDATA[Inchisoare]]></category>
		<category><![CDATA[Lansare]]></category>
		<category><![CDATA[Limba romana]]></category>
		<category><![CDATA[Memorii]]></category>
		<category><![CDATA[Navalny]]></category>
		<category><![CDATA[Oponent]]></category>
		<category><![CDATA[Putin]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Vladimir Putin]]></category>
		<category><![CDATA[Volum]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=17221</guid>

					<description><![CDATA[<p>Volumul "Patriot.Memorii", de Alexei Navalny, cuprinde memoriile tulburătoare ale celui mai important oponent al lui Vladimir Putin, ucis în februarie 2024 în una dintre coloniile penitenciare din nordul Rusiei, dincolo de Cercul Polar. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/memoriile-lui-alexei-navalny-vor-fi-publicate-in-aceasta-toamna-la-editura-litera-simultan-cu-lansarea-in-toata-lumea/">Memoriile lui Alexei Navalny vor fi publicate în această toamnă la Editura Litera, simultan cu lansarea în toată lumea</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><em><sub>foto: Tribunalul Simonovsky, 2021</sub></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Volumul <em style="font-weight: bold;">Patriot. Memorii</em>, de <a href="https://culturaladuba.ro/navalny-documentarul-care-arata-lupta-lui-alexei-navalny-cu-regimul-lui-putin-este-disponibil-pe-hbo-max/">Alexei Navalny</a>, cuprinde memoriile tulburătoare ale celui mai important oponent al lui Vladimir Putin, ucis în februarie 2024 în una dintre coloniile penitenciare din nordul Rusiei, dincolo de Cercul Polar. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Ediția în limba română, publicată de Editura Litera, va apărea la sfârșitul lunii octombrie simultan cu cele peste 20 de ediții ale cărții din toată lumea, inclusiv în limbile engleză și rusă. În Statele Unite ale Americii interesul pentru carte este imens, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din acest an, Knopf Publishing anunțând un tiraj inițial de cel puțin 500 000 de exemplare. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexei Navalny a început să scrie volumul <em>Patriot </em>la scurt timp după ce a fost la un pas de moarte în 2020, în urma unei otrăviri. Cartea cuprinde întreaga poveste a vieții sale: autorul își descrie tinerețea, chemarea pentru activism, căsnicia și familia, angajamentul pe care și l-a luat de a înfrunta o putere mondială care voia să-l amuțească cu orice preț și convingerea sa nestrămutată că schimbările se vor produce indiferent de cei care li se împotrivesc.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="672" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/09/Patriot_CPRT-1-672x1024.jpg" alt="" class="wp-image-17223" style="width:557px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/09/Patriot_CPRT-1-672x1024.jpg 672w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/09/Patriot_CPRT-1-197x300.jpg 197w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/09/Patriot_CPRT-1-768x1170.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/09/Patriot_CPRT-1-1009x1536.jpg 1009w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/09/Patriot_CPRT-1-1345x2048.jpg 1345w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/09/Patriot_CPRT-1-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/09/Patriot_CPRT-1-24x36.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/09/Patriot_CPRT-1-32x48.jpg 32w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/09/Patriot_CPRT-1-scaled.jpg 1681w" sizes="auto, (max-width: 672px) 100vw, 672px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">„Cartea aceasta este o mărturie atât a vieții lui Alexei, cât și a angajamentului său neclintit de a lupta împotriva dictaturii – o luptă pentru care a pus totul în joc, inclusiv propria viață. De-a lungul paginilor, cititorii vor ajunge să cunoască omul pe care l-am iubit nespus – un om de o integritate profundă și de un curaj ferm. Istorisirea drumului său îi va onora memoria și îi va inspira pe ceilalți să lupte pentru ceea ce e drept și să nu piardă din vedere valorile care contează cu adevărat.“— Iulia Navalnaia, soția lui Alexei Navalny</p>



<p class="wp-block-paragraph">Volumul cuprinde o corespondență din închisoare ce n-a mai văzut lumina tiparului până acum, Navalny rememorează, printre multe alte aspecte, cariera sa politică, numeroasele încercări de asasinare a sa, viețile apropiaților săi și campania neobosită pe care el și echipa sa au purtat-o împotriva unui regim din ce în ce mai dictatorial.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Nu vreau să renunț la țara mea și nici la ceea ce cred. Nu pot să trădez nici o variantă, nici pe una, nici pe cealaltă. Dacă convingerile tale valorează ceva, trebuie să ți le aperi. Și dacă este necesar, trebuie să faci unele sacrificii.“ – Alexei Navalny, 17 ianuarie 2024, una dintre ultimele postări pe<a href="https://www.facebook.com/photo?fbid=909040250779354&amp;set=a.453624059654311"> Facebook</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexei Navalny avea 47 de ani. În urmă aproape 4 ani, el a fost otrăvit cu substanța Noviciok în timpul unei deplasări în orașul siberian Tomsk. Ulterior, acesta a fost recuperat în Germania și, după ce a demonstrat că oameni apropiați lui Putin au fost implicați în otrăvirea sa, s-a întors în Rusia, cu riscul de a fi ucis sau arestat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">A revenit în țara sa și a fost arestat încă din aeroport, în ianuarie 2021. A murit în 2024. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Alexei Navalny<strong> </strong>a fost un lider al opoziției ruse, politician, militant anticorupție și deținut politic, care a cucerit recunoașterea și respectul întregii lumi. Printre numeroasele distincții internaționale care i-au fost acordate se numără Premiul Saharov, Premiul anual al Parlamentului European pentru drepturile omului, Premiul pentru curaj al Summitului de la Geneva pentru drepturile omului și democrație și Premiul Dresda pentru pace. De asemenea, Navalnîi a apărut pe listele „Cele mai influente 100 de personalități“ și „Cele mai influente 25 de personalități de pe internet“ ale revistei Time. </em></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cartea este <a href="https://www.litera.ro/patriot-memorii-afdiv347"><strong>disponibilă la precomandă cu reducere și transport gratuit</strong></a> pe site-ul litera.ro.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/memoriile-lui-alexei-navalny-vor-fi-publicate-in-aceasta-toamna-la-editura-litera-simultan-cu-lansarea-in-toata-lumea/">Memoriile lui Alexei Navalny vor fi publicate în această toamnă la Editura Litera, simultan cu lansarea în toată lumea</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La 30 de ani de la moartea lui Eugène Ionesco, Editura Nemira lansează integrala pieselor de teatru</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/la-30-de-ani-de-la-moartea-lui-eugene-ionesco-editura-nemira-lanseaza-integrala-pieselor-de-teatru/</link>
					<comments>https://culturaladuba.ro/la-30-de-ani-de-la-moartea-lui-eugene-ionesco-editura-nemira-lanseaza-integrala-pieselor-de-teatru/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Apr 2024 13:32:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Teatru]]></category>
		<category><![CDATA[Carti]]></category>
		<category><![CDATA[Colectia Yorick]]></category>
		<category><![CDATA[Colectie]]></category>
		<category><![CDATA[Dramaturg]]></category>
		<category><![CDATA[Editura Nemira]]></category>
		<category><![CDATA[Eugen Ionesco]]></category>
		<category><![CDATA[Eugene Ionescu]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Integrala]]></category>
		<category><![CDATA[Lansare]]></category>
		<category><![CDATA[Opere teatru]]></category>
		<category><![CDATA[Paris]]></category>
		<category><![CDATA[Piese]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Russo]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Zografi]]></category>
		<category><![CDATA[Volum]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=16270</guid>

					<description><![CDATA[<p>Editura Nemira marchează 30 de ani de la moartea lui Eugène Ionesco și aduce un omagiu contribuției sale semnificative la patrimoniul literar mondial printr-un eveniment editorial impresionant, desfășurat în colaborare cu Ambasada Franței în România: lansarea  în două volume, în traducerea lui Vlad Russo și a lui Vlad Zografi, a tuturor pieselor de teatru ale dramaturgului.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/la-30-de-ani-de-la-moartea-lui-eugene-ionesco-editura-nemira-lanseaza-integrala-pieselor-de-teatru/">La 30 de ani de la moartea lui Eugène Ionesco, Editura Nemira lansează integrala pieselor de teatru</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Editura Nemira marchează 30 de ani de la moartea lui <a href="https://culturaladuba.ro/110-ani-de-la-nasterea-lui-eugene-ionesco-sau-cum-un-avangardist-il-pacaleste-pe-dumnezeu/">Eugène Ionesco</a> și aduce un omagiu contribuției sale semnificative la patrimoniul literar mondial printr-un eveniment editorial impresionant, desfășurat în colaborare cu Ambasada Franței în România: lansarea&nbsp; în două volume, în traducerea lui Vlad Russo și a lui Vlad Zografi, a tuturor pieselor de teatru ale dramaturgului.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cele două volume au fost publicate concomitent, în condiții grafice excelente, în colecția Yorick – singura colecție din țară dedicată exclusiv artelor spectacolului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vorbind despre opera tatălui său, Marie France Ionesco dezvăluie că:&nbsp;„Eugène Ionesco se înscrisese la Sorbona, la o teză de doctorat cu tema păcatului și a morții în poezia franceză, de la Baudelaire încoace. Teza nu a fost terminată niciodată, în locul ei s-au născut piese de teatru.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">&nbsp;„Din insucces în insucces, piesele lui Eugène Ionesco s-au succedat și-au devenit succese. Nu putea să nu scrie, era vocația lui, sa raison d&#8217;être, și atunci scria” – completează Marie-France Ionesco.</p>



<p class="wp-block-paragraph">&nbsp;„Prin teatrul său, Ionesco a încercat să înțeleagă niște imagini care îi apăreau în vis, sondând limitele lucidității și producând astfel spectacolul. Ni s-a părut important ca fiecare piesă să fie însoțită de un scurt fragment în care autorul oferă o cheie de interpretare care uneori schimbă total perspectiva sau traiectoria prin care încercăm să decodăm un limbaj fascinant. Întâlnim în piesele lui de teatru, reunite integral în cele două volume publicate simultan, personaje decuplate de la realitate, îmbolnăvite de speranțe, niște clovni triști, care, prin paradoxurile cu care se confruntă, trec dincolo de aparență, dincolo de realitate, ajung până în structura intimă a materiei și ne vorbesc în cheie absurdă despre tot ceea ce cunoaștem sau suntem pe cale să cunoaștem: umanitate, iubire, păcat, credință, iertare, supliciu” – declară Irina Cerchia, coordonatoarea colecției Yorick.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Simbol al culturilor franceze și române deopotrivă, Eugène Ionesco a influenţat fundamental cultura europeană, rămânând în memoria colectivă, alături de William Shakespeare, A.P. Cehov sau Samuel Beckett, drept unul dintre cei mai mari dramaturgi din istoria lumii. Eugène Ionesco s-a născut pe 26 noiembrie 1909, în Slatina. Când avea doi ani, părinții lui au părăsit România și s-a stabilit la Paris, unde trăia familia maternă. Întors în România după 1922, a învățat limba română și s-a înscris la Liceul Sf. Sava, unde, peste câțiva ani, a devenit profesor de limba franceză. A debutat ca poet în anul 1928, în revista&nbsp;<em>Bilete de papagal</em>&nbsp;a lui Tudor Arghezi. În 1934, a publicat primul său volum de eseuri critice,&nbsp;<em>Nu!</em>, care, prin stilul acid și ireverențios, a devenit una dintre cele mai controversate publicații ale vremii. În 1950, a debutat ca dramaturg, cu piesa&nbsp;<em>Cântăreața cheală</em>, montată la Théâtre des Noctambules, în regia lui Nicolas Bataille, căreia i-au urmat&nbsp;<em>Lecția</em>,&nbsp;<em>Scaunele</em>&nbsp;și alte piese care l-au transformat într-unul dintre cei mai mari dramaturgi francezi. Odată stabilit în Franța, intră în lumea culturală și deschide catedra „Mihai Eminescu” la Nisa. Până astăzi, ghidurile despre Paris îi îndeamnă pe turiști să vadă Turnul Eiffel, Teatrul Huchette și Ionesco – a devenit un monument, o curiozitate, mai mult decât Comedia Franceză.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Începând cu data de 20 martie, integrala dramaturgiei lui Eugène Ionesco este disponibilă la comandă pe nemira.ro și în librăriile din toată țara.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Despre colecția Yorick</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Colecția Yorick de la Editura Nemira este locul unde artele și cititorii se întâlnesc. Aici sunt cărțile care au schimbat fundamental modul în care este înțeleasă azi arta. Cărțile care au format generații de profesioniști ai scenei. Cărțile prin care descoperi culisele artei și cele mai mari secrete ale artiștilor de pretutindeni. Cărțile care te poartă spre noi lumi, în care valoare este principalul criteriu. Cărțile care au marcat istoria artei.Colecția Yorick este alcătuită din nume răsunătoare din sfera teatrului și a filmului și are o prezență unică, de peste 10 ani, pe piața editorială. Aceasta cuprinde cărți de teorie teatrală, care au schimbat fundamental modul în care este înțeleasă azi arta teatrală, dar și modul în care este redată pe scenă. Totodată, cuprinde jurnale/ memorii ale marilor creatori, care au inspirat generații de actori, regizori și alți profesioniști ai scenei (Charles Chaplin, Anthony Quinn, Ingmar Bergman etc.).</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/la-30-de-ani-de-la-moartea-lui-eugene-ionesco-editura-nemira-lanseaza-integrala-pieselor-de-teatru/">La 30 de ani de la moartea lui Eugène Ionesco, Editura Nemira lansează integrala pieselor de teatru</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://culturaladuba.ro/la-30-de-ani-de-la-moartea-lui-eugene-ionesco-editura-nemira-lanseaza-integrala-pieselor-de-teatru/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Două cărți semnate de Annie Ernaux, câștigătoarea Nobelului pentru Literatură, au fost traduse în română</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/doua-carti-semnate-de-annie-ernaux-castigatoarea-nobelului-pentru-literatura-au-fost-traduse-in-romana/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Nov 2022 16:03:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Annie Ernaux]]></category>
		<category><![CDATA[Editura]]></category>
		<category><![CDATA[Pandora M]]></category>
		<category><![CDATA[Romana]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitoare]]></category>
		<category><![CDATA[Traducere]]></category>
		<category><![CDATA[tradusa]]></category>
		<category><![CDATA[Volum]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=13591</guid>

					<description><![CDATA[<p>Două dintre cărțile scriitoarei franceze Annie Ernaux – Pasiune simplă și Confesiunea adolescentei – au fost traduse și aduse laolaltă în volumul World Fiction, publicat la Editura Pandora M, în colecția Anansi, atât în format fizic, cât și în format audio și digital.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/doua-carti-semnate-de-annie-ernaux-castigatoarea-nobelului-pentru-literatura-au-fost-traduse-in-romana/">Două cărți semnate de Annie Ernaux, câștigătoarea Nobelului pentru Literatură, au fost traduse în română</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="has-small-font-size wp-block-paragraph"><em>foto: arte.tv</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Două dintre cărțile scriitoarei franceze Annie Ernaux – <em>Pasiune simplă</em> și <em>Confesiunea adolescentei </em>– au fost traduse și aduse laolaltă într-un volum publicat la Editura Pandora M, în colecția Anansi. World Fiction, atât în format fizic, cât și în format audio și digital.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Anulând granițele dintre ficțiune și memorialistică, naratoarea anonimă din&nbsp;<em><strong>Pasiune simplă</strong></em> documentează reacțiile, dorințele, umilințelele unei femei consumate timp de doi ani de pasiunea pentru un străin căsătorit. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Fiecare cuvânt, întâmplare ori persoană ce­i iese în cale îi prilejuiește o legătură cu cel iubit ori îi provoacă o indiferență glacială. Nu există cale de mijloc, așa cum luciditatea extremă nu oferă scăpare din fața acestei pasiuni mistuitoare.<br>În&nbsp;<em><strong>Confesiunea adolescentei</strong></em>, naratoarea readuce la viață vara anului 1958, când s­-a dăruit pentru prima oară unui bărbat. Abia împlinise 18 ani, iar bărbatul a preferat s­-o uite și să-­și continue viața ca și când nimic nu s-­ar fi întâmplat. </p>



<p class="wp-block-paragraph">După 50 de ani, scriitoarea își dă seama că s-­ar putea întoarce la fata de atunci, pe care încercase din răsputeri s­-o uite. În cursul acestui proces, va descoperi că acea fată care fusese cândva este originea vitală, violentă și dureroasă a identității ei de scriitoare.</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="383" height="600" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux.jpg" alt="" class="wp-image-13594" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux.jpg 383w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux-192x300.jpg 192w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux-15x24.jpg 15w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux-31x48.jpg 31w" sizes="auto, (max-width: 383px) 100vw, 383px" /></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">Romanul autoficțional <strong><em>Pasiune simplă</em></strong> este publicat acum într-o ediție nouă, după ce în urmă cu câțiva ani a fost publicat în ediție românească la aceeași editură, Pandora M, cel care semnează traducerea fiind Vasile Zincenco. „Un monument închinat pasiunilor care sfidează orice explicație simplă”, scriau criticii de la <strong><em>The New York Times Book Review</em> la apariția ediției în limba engleză a cărții.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Traducerea romanului <em style="font-weight: bold;">Confesiunea adolescentei</em> este realizată de Mădălina Ghiu. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>„Odată cu traducerea romanului&nbsp;</em><strong>Confesiunea adolescentei</strong><em>&nbsp;a scriitoarei Annie Ernaux, laureata de anul acesta a Premiului Nobel pentru literatură, mi s-a confirmat din nou că nu trebuie să fugim de&nbsp;Memorii, un gen literar aparent datat, ci, dimpotrivă, că trebuie să luptăm cu uitarea, citindu-le. </em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Credem adesea că memoria noastră este infailibilă, dar nu putem să uităm că de multe ori aceasta ne trădează. Uneori, ne amintim o ficțiune în locul unui eveniment trăit în realitate –memoria ne joacă feste. Nu de puține ori, un fapt trăit de un Altul coincide cu cel trăit de noi, iar Annie Ernaux știe perfect asta. </em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Ea are marea calitate de a trece de la particular la general, de a nu uita, de a rememora ceea&nbsp;ce noi am experimentat, dar am escamotat, ceea ce, cu siguranță, vom trăi la un moment dat. Pentru că asta face această scriitoare: tezaurizează&nbsp;și, apoi, scoate la lumină comori de viață, reprobabile sau admirabile, ascunse în fiecare dintre noi.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Acum lucrez cu entuziasm și încântare la romanul ei&nbsp;</em><strong>An</strong><strong>ii</strong><em>.&nbsp;Pot afirma în cunoștință de cauză că este o capodoperă</em><em>”,</em> a mărturisit aceasta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Urmează să fie publicate în viitorul apropiat și alte volume în cadrul seriei de autor dedicate lui Annie Ernaux:&nbsp;<em>Anii</em>,&nbsp;<em>Locul</em>,&nbsp;<em>Un tânăr</em>&nbsp;și&nbsp;<em>Evenimentul.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">Despre Annie Ernaux puteți citi mai multe <a href="https://culturaladuba.ro/scriitoarea-franceza-annie-ernaux-a-castigat-premiul-nobel-pentru-literatura-2022/">AICI</a>.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/doua-carti-semnate-de-annie-ernaux-castigatoarea-nobelului-pentru-literatura-au-fost-traduse-in-romana/">Două cărți semnate de Annie Ernaux, câștigătoarea Nobelului pentru Literatură, au fost traduse în română</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tatiana Niculescu, scriitoare: “Am învățat de la Mihail Sebastian cum să fac față deznădejdii, deprimării, însingurării din această perioadă.”</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/tatiana-niculescu-scriitoare-am-invatat-de-la-mihail-sebastian-cum-sa-fac-fata-deznadejdii-deprimarii-insingurarii-din-aceasta-perioada/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 Apr 2022 09:14:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[biografie]]></category>
		<category><![CDATA[Braila]]></category>
		<category><![CDATA[Cismigiu]]></category>
		<category><![CDATA[Documentare]]></category>
		<category><![CDATA[Evreu]]></category>
		<category><![CDATA[Humanitas]]></category>
		<category><![CDATA[Interbelic]]></category>
		<category><![CDATA[Jurnalist]]></category>
		<category><![CDATA[Mihail Sebastian]]></category>
		<category><![CDATA[Nae Ionescu]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitor]]></category>
		<category><![CDATA[Singur]]></category>
		<category><![CDATA[Tatiana Niculescu]]></category>
		<category><![CDATA[Viata lui Mihail Sebastian]]></category>
		<category><![CDATA[Volum]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=11110</guid>

					<description><![CDATA[<p>Autoarea, cunoscută pentru talentul său extraordinar de a contura biografiile marilor personalități istorice, a venit în fața publicului cu un volum despre viața unuia dintre cei mai iubiți scriitori interbelici români, Mihail Sebastian.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/tatiana-niculescu-scriitoare-am-invatat-de-la-mihail-sebastian-cum-sa-fac-fata-deznadejdii-deprimarii-insingurarii-din-aceasta-perioada/">Tatiana Niculescu, scriitoare: “Am învățat de la Mihail Sebastian cum să fac față deznădejdii, deprimării, însingurării din această perioadă.”</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Din când în când, în România se întâmplă niște minuni. Una dintre ele este ca într-o țară care se află pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, să vezi oameni așezați la o coadă pentru a cumpăra cărți.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Unul dintre aceste rare momente a avut loc recent la Librăria Humanitas Cișmigiu, la lansarea ultimei cărți semnate de Tatiana Niculescu – „Singur”. A fost primul eveniment de acest gen, cu public, după 2 ani de pandemie.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Autoarea, cunoscută pentru talentul său extraordinar de a contura biografiile marilor personalități istorice, a venit în fața publicului cu un volum despre viața unuia dintre cei mai iubiți scriitori interbelici români, Mihail Sebastian.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">După ce a scris și biografia profesorului Nae Ionescu, continuarea cercetării către viața lui Sebastian a fost firească.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Timp de 2 ani, Tatiana Niculescu și-a petrecut timpul studiind arhivele Brăilei, orașul natal al lui Sebastian sau citind întreaga sa operă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">“Singur” ni-l arată pe Mihail Sebastian într-un context amplu al societății cosmopolite a Brăilei interbelice, la București și la Paris, în sânul familiei evreiești, între prieteni, ca scriitor și ca jurnliast, precum și un bărbat șarmant în relația cu femeile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Însă ceea ce îl aduce pe Sebastian atât de aproape de sufletul cititorilor, încă de la publicarea <em>Jurnalului</em> său, este însăși singurătatea lui, crede Tatiana Niculescu. Cititorii se regăsesc în suferința și stările depresive ale lui Sebastian, în obstacolele pe care le întâmpină, chiar dacă ele sunt astăzi diferite față de vremurile trăite de scriitor.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1024x768.jpeg" alt="Lansarea volumui Singur/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-11113" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM.jpeg 2000w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption>Lansarea volumui <em>Singur</em>/ foto: Cultura la dubă</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Tatiana Niculescu a povestit pentru Cultura la dubă ce muncă stă în spatele realizării acestui volum și cum îl vede acum pe Mihail Sebastian. Între timp, în două săptămâni de la lansare, “Singur” a devenit cea mai vândută carte a Editurii Humanitas în luna martie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Spuneți-ne, vă rog, dincolo de opera lui Mihail Sebastian, care au fost sursele la care a</strong><strong>ți apelat și pe ce durată s-a întins munca de documentare?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Am lucrat doi ani la carte, dar este adevărat că eu, cum scriu de mai mulți ani biografii interbelice, am un fel de dosar de probleme, de evenimente, teme, cronologii, hărți, tot felul de lucruri care îmi folosesc pentru situarea personajelor în epoca lor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De pildă, fotografii cu localități. </p>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>Pentru Brăila am folosit un extraordinar album, scos de Muzeul Brăilei cu cărți poștale interbelice, care m-au ajutat foarte mult să văd multe locuri evocate de Sebastian, fie în literatura lui, fie în cronici literare.</p></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">Am folosit, de asemenea, de la Arhivele Județene Brăila, niște documente care m-au ajutat să situez niște evenimente din viața lui Mihail Sebastian într-o succesiune corectă.</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="665" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-665x1024.jpg" alt="Volumul Singur/ foto: Humanitas" class="wp-image-11117" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-665x1024.jpg 665w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-195x300.jpg 195w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-768x1182.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-31x48.jpg 31w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur.jpg 800w" sizes="auto, (max-width: 665px) 100vw, 665px" /><figcaption>Volumul <em>Singur</em>/ foto: Humanitas</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">Tot la Brăila am avut acces la mai multe monografii ale orașului, din mai multe perioade, care iar mi-au fost de foarte mare folos în situarea familiei și a diverselor etnii din Brăila interbelică. La Muzeul Brăilei au fost publicate studii despre populația Brăilei în diverse perioade. Asta pe mine m-a ajutat foarte mult să înțeleg epoca, locul, contextul, societatea.</p>



<figure class="wp-block-image size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-1024x768.jpeg" alt="Sesiune de autografe/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-11114" width="803" height="602" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1.jpeg 2000w" sizes="auto, (max-width: 803px) 100vw, 803px" /><figcaption>Sesiune de autografe/ foto: Cultura la dubă</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Brăila era pe atunci un oraș cosmopolit, plin de inițiative și de idei, un oraș prosper în care se făcea schimb nu numai de mărfuri și de cereale și de bunuri, dar și de cărți, de idei.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ați apelat și la publicistica semnată de Mihail Sebastian, mai puțin cunoscută publicului. Cum ați avut acces la articolele lui?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Nici mie nu mi-a fost cunoscută. Operele lui Sebastian, inclusiv publicistica, au fost publicate de Academia Română în 8 volume și din cele 8 volume, 6 volume sunt de publicistică. Sebastian a scris enorm.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cum era ca jurnalist?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Extraordinar de bun, de sensibil la nuanțe și cu o proprietate a termenilor cu totul remarcabilă.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Scria mai mult critică, recenzii sau și despre viața politică?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Scria de toate. Scria multe recenzii, multe note pe marginea cărților apărute. Ca orice jurnalist de cotidian, scria zilnic.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La un moment dat, după călătoria lui în Franța, care a durat un an și câteva luni, a avut tentația jurnalismului de fapt divers. A început să îl intereseze faptul divers, în structura lui de adâncime. Faptul divers, care pare doar o anecdotă în viața unei societăți, unei familii, devine la Mihail Sebastian o metaforă sau o parabolă pentru viața politică .</p>



<p class="wp-block-paragraph">În carte am câteva capitole în care descriu acest demers al lui de jurnalist interesat de tot ce înseamnă viață în jurul lui.</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>Dacă un tânăr jurnalist din zilele noastre ar vrea să învețe cum se poate scrie cu talent, cu inteligență, ar putea să studieze publicistica lui Sebastian, care este extraordinar de diversă.</p></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ați povestit la lansare un moment în care ați mers la mormântul lui Mihail Sebastian fiindcă aveați niște întrebări, nelămuriri, dar nu ați spus și dacă ați găsit acolo răspunsul.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cartea ar putea fi răspunsul, nu știu dacă l-am găsit cu totul. Întrebarea mea imaginară adresată lui Sebastian sau rugămintea mea era: „ajută-mă să te înțeleg bine. Îndrumă-mă prin tot ce ai scris să înțeleg cât pot eu de bine cine ai fost.”</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Sunt convinsă că iubitorii de Mihail Sebastian vor citi această carte, dar spuneți-ne de ce ar fi ea interesantă și pentru cei care nu îl cunosc pe Sebastian?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Ar fi interesantă pentru că în mod cu totul întâmplător, experiența lui e foarte actuală. Sigur că în vremea lui altele sunt motivele, nu e vorba despre o pandemie, e cu totul altul contextul, dar ce trăiește un om pus în aceste situații e asemănător, ca experiență de viață, cu zilele noastre, cu experiența izolării și a distanțării sociale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe mine m-a învățat foarte mult Sebastian. Am învățat de la el cum să fac față deznădejdii, deprimării, însingurării din această perioadă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>“Sarcina – dac</em><em>ă</em><em> nu voca</em><em>ț</em><em>ia </em><em>–</em><em> intelectualilor este s</em><em>ă</em><em> opun</em><em>ă</em><em> regimurilor totalitare </em><em>î</em><em>ndoiala, con</em><em>ș</em><em>tiin</em><em>ț</em><em>a, spiritul lor critic. Guvernele autoritare, </em><em>î</em><em>n schimb, le cer s</em><em>ă</em><em> spun</em><em>ă</em><em> da sau nu, ca s</em><em>ă</em><em> </em><em>ș</em><em>tie cine e de </em><em>î</em><em>mpu</em><em>ș</em><em>cat pe loc </em><em>ș</em><em>i cui i se poate </em><em>î</em><em>ng</em><em>ă</em><em>dui s</em><em>ă</em><em> tr</em><em>ă</em><em>iasc</em><em>ă</em><em>. Ce e de f</em><em>ă</em><em>cut </em><em>î</em><em>ns</em><em>ă</em><em> cu cei care nu spun nici da, nici nu, nu vor s</em><em>ă</em><em> se alinieze nici la dreapta, nici la st</em><em>â</em><em>nga?” se </em><em>î</em><em>ntreab</em><em>ă</em><em> retoric Sebastian, d</em><em>â</em><em>nd de </em><em>î</em><em>n</em><em>ț</em><em>eles c</em><em>ă</em><em> acestea sunt rostul </em><em>ș</em><em>i rolul intelectualilor </em><em>ș</em><em>i scriitorilor </em><em>î</em><em>ntr-o societate. </em><em>Î</em><em>n orice caz, acestea sunt atitudinea </em><em>ș</em><em>i convingerea lui. </em><em></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>A nu fi nici de dreapta, nici de stânga nu înseamnă demisia din treburile cetății, ci curajul de a veghea cu conștiința trează în fața deciziilor politice care hotărăsc viața individului și a colectivității. Misiunea cărturarului constă tocmai în curajul de a-și afirma activ modul nepartizan de gândire.” – Sigur, Tatiana Niculescu</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="wp-block-paragraph">Tatiana Niculescu s-a remarcat în literatura română contemporană prin biografiile scrise.  </p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2.jpg" alt="" class="wp-image-11112" width="524" height="786" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2.jpg 584w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2-200x300.jpg 200w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2-24x36.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2-32x48.jpg 32w" sizes="auto, (max-width: 524px) 100vw, 524px" /><figcaption>Tatiana Niculescu/ foto: Humanitas</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">A publicat la Editura Humanitas: <em>Nepovestitele iubiri. 7 minibiografii sentimentale</em> (bestseller Humanitas, 2021), <em>Seducătorul domn Nae. Viaţa lui Nae Ionescu</em> (bestseller Humanitas, 2020); <em>Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee</em> (bestseller Humanitas, 2019); <em>Ei mă consideră făcător de minuni. Viaţa lui Arsenie Boca</em> (Humanitas, 2018); <em>Mistica rugăciunii și a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu</em> (bestseller Humanitas, 2017); <em>Mihai I, ultimul rege al românilor</em> (Humanitas, 2016, 2020); <em>Regina Maria. Ultima dorinţă</em> (Humanitas, 2015, 2016, 2018, 2020).</p>



<p class="wp-block-paragraph">A debutat în literatură cu romanul&nbsp;<em>Spovedanie la Tanacu</em>&nbsp;(Humanitas, 2006, 2008, 2021), urmat de&nbsp;<em>Nop</em><em>ţ</em><em>ile Patriarhului</em>,&nbsp;<em>Povestea domni</em><em>ţ</em><em>ei Marina </em><em>ș</em><em>i a basarabeanului necunoscut</em>,&nbsp;<em>T</em><em>ă</em><em>ierea fecioarelor</em>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">A coordonat volumele colective&nbsp;<em>Iubirea din oglind</em><em>ă</em><em>. Despre sex </em><em>ș</em><em>i identitate</em>&nbsp;(Humanitas, 2017) și&nbsp;<em>Cartea întâmpl</em><em>ă</em><em>rilor. Mistere, ciud</em><em>ăţ</em><em>enii, uimiri</em>&nbsp;(Humanitas, 2019) și a îngrijit volumul Maria, regina României,&nbsp;<em>Gânduri pentru vremuri grele</em>&nbsp;(Humanitas, 2020).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Între 1995 și 2008, Tatiana Niculescu a fost redactor și realizator de programe, iar apoi redactor‑șef la secția română a postului de radio BBC World Service, la Londra și București.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/tatiana-niculescu-scriitoare-am-invatat-de-la-mihail-sebastian-cum-sa-fac-fata-deznadejdii-deprimarii-insingurarii-din-aceasta-perioada/">Tatiana Niculescu, scriitoare: “Am învățat de la Mihail Sebastian cum să fac față deznădejdii, deprimării, însingurării din această perioadă.”</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
