Volumul Patriot. Memorii, de Alexei Navalny, cuprinde memoriile tulburătoare ale celui mai important oponent al lui Vladimir Putin, ucis în februarie 2024 în una dintre coloniile penitenciare din nordul Rusiei, dincolo de Cercul Polar.

Ediția în limba română, publicată de Editura Litera, va apărea la sfârșitul lunii octombrie simultan cu cele peste 20 de ediții ale cărții din toată lumea, inclusiv în limbile engleză și rusă. În Statele Unite ale Americii interesul pentru carte este imens, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din acest an, Knopf Publishing anunțând un tiraj inițial de cel puțin 500 000 de exemplare. 

Alexei Navalny a început să scrie volumul Patriot la scurt timp după ce a fost la un pas de moarte în 2020, în urma unei otrăviri. Cartea cuprinde întreaga poveste a vieții sale: autorul își descrie tinerețea, chemarea pentru activism, căsnicia și familia, angajamentul pe care și l-a luat de a înfrunta o putere mondială care voia să-l amuțească cu orice preț și convingerea sa nestrămutată că schimbările se vor produce indiferent de cei care li se împotrivesc.

„Cartea aceasta este o mărturie atât a vieții lui Alexei, cât și a angajamentului său neclintit de a lupta împotriva dictaturii – o luptă pentru care a pus totul în joc, inclusiv propria viață. De-a lungul paginilor, cititorii vor ajunge să cunoască omul pe care l-am iubit nespus – un om de o integritate profundă și de un curaj ferm. Istorisirea drumului său îi va onora memoria și îi va inspira pe ceilalți să lupte pentru ceea ce e drept și să nu piardă din vedere valorile care contează cu adevărat.“— Iulia Navalnaia, soția lui Alexei Navalny

Volumul cuprinde o corespondență din închisoare ce n-a mai văzut lumina tiparului până acum, Navalny rememorează, printre multe alte aspecte, cariera sa politică, numeroasele încercări de asasinare a sa, viețile apropiaților săi și campania neobosită pe care el și echipa sa au purtat-o împotriva unui regim din ce în ce mai dictatorial.

„Nu vreau să renunț la țara mea și nici la ceea ce cred. Nu pot să trădez nici o variantă, nici pe una, nici pe cealaltă. Dacă convingerile tale valorează ceva, trebuie să ți le aperi. Și dacă este necesar, trebuie să faci unele sacrificii.“ – Alexei Navalny, 17 ianuarie 2024, una dintre ultimele postări pe Facebook.

Alexei Navalny avea 47 de ani. În urmă aproape 4 ani, el a fost otrăvit cu substanța Noviciok în timpul unei deplasări în orașul siberian Tomsk. Ulterior, acesta a fost recuperat în Germania și, după ce a demonstrat că oameni apropiați lui Putin au fost implicați în otrăvirea sa, s-a întors în Rusia, cu riscul de a fi ucis sau arestat.

A revenit în țara sa și a fost arestat încă din aeroport, în ianuarie 2021. A murit în 2024.

Alexei Navalny a fost un lider al opoziției ruse, politician, militant anticorupție și deținut politic, care a cucerit recunoașterea și respectul întregii lumi. Printre numeroasele distincții internaționale care i-au fost acordate se numără Premiul Saharov, Premiul anual al Parlamentului European pentru drepturile omului, Premiul pentru curaj al Summitului de la Geneva pentru drepturile omului și democrație și Premiul Dresda pentru pace. De asemenea, Navalnîi a apărut pe listele „Cele mai influente 100 de personalități“ și „Cele mai influente 25 de personalități de pe internet“ ale revistei Time.

Cartea este disponibilă la precomandă cu reducere și transport gratuit pe site-ul litera.ro.

The post Memoriile lui Alexei Navalny vor fi publicate în această toamnă la Editura Litera, simultan cu lansarea în toată lumea appeared first on Cultura la dubă.

De la declanșarea atacului armatei ruse asupra Ucrainei, Polunin nu a comentat războiul, iar în toamna lui 2021 susținea în interviuri că a început un amplu proces de înlăturare a tatuajelor sale, inclusiv pe cel cu Vladimir Putin

În realitate, din imagini reiese că acesta și-a sters două imagini mai vechi de pe piele pentru a face loc celor două noi portrete ale președintelui rus.

De la începutul războiului până azi, în Ucraina s-au înregistrat 12.867 de victime civile, dintre care 5.401 morți și 7.466 de răniți, potrivit Organizației Drepturilor Omului a ONU.

Încă din primele zile de război, mai mulți artiști ruși, simpatizanți ai lui Vladimir Putin, au fost interziși în marile instituții de cultură din lume. Sergei Polunin, de origine ucrainean, a luat o pauză din activitate, invocând o accidentare. Ulterior, a susținut spectacole doar în Rusia.

Polunin este cunoscut în lumea baletului drept un dansator extraordinar, dansând în trecut pentru Royal Ballet la Londra. Deciziile sale controversate l-au exclus, însă, din elita companiilor de balet. El însuși a recunoscut că a avut de-a lungul timpului un comportament auto-distructiv și că, de fapt, nu a fost niciodată alegerea sa să facă balet, iar asta i-a adus o constantă nefericire.

În vara lui 2021, Sergei Polunin a fost invitat special la TIFF, unde a avut un spectacol la Bonțida. Într-un interviu pentru Cultura la dubă, acesta a explicat atunci relația sa cu Rusia, unde s-a și stabilit.

“Care este motivul pentru care ai ales să te stabilești la Moscova?

Am mers inițial în America, iar acolo nu am găsit nimic de care să mă agăț. Mi-au zis: „Mergi în Rusia, fă niște spectacole acolo, arată ceea ce poți și apoi întoarce-te în America.”

Dar nu s-a mai întors.

Admirația ta pentru Vladimir Putin are legătură cu faptul că Rusia te-a primit după ce ai părăsit Royal Ballet? Că Rusia te-a adoptat, atunci când altcineva nu a făcut-o?

Este o chestie mai degrabă personală decât legată de Rusia. Acolo era Igor Zelensky (nr. balerin rus), el m-a văzut și mi-a propus să lucrăm împreună și pentru mine asta a fost ceva nou, să văd pe cineva atât de determinat să lucreze cu mine. Și mi-a prins bine, a fost mentorul meu pentru câțiva ani.

Nu am ales Rusia. De exemplu, am vrut să merg la școală în Rusia și Rusia nu mi-a dat bani pentru școală, Anglia a făcut-o. Nu aș spune că Rusia e chiar așa primitoare.

Trebuie să te zbați mult să reușești acolo, eu am muncit mult la Teatrul Stanislavski, apoi în Siberia, la Teatrul Novosibirsk.

Deci nu aș spune că Rusia e un loc super primitor. Are propriile…

Probleme?

Nu aș zice probleme. Aș zice că e un loc închis. Știu actori celebri care au zis că iubesc Rusia, au vrut să se stabilească acolo, dar nu au reușit să penetreze sistemul. E un fel de “ăsta e teritoriul nostru.”

Pentru că ai menționat asta despre actori, știi că sunt cazuri celebre de oameni de cultură, actori sau regizori, care au ajuns în închisoare pentru că au criticat sistemul. Iar tu ai spus ieri ceva foarte interesant, că oamenii ar trebui să fie mai toleranți față de opiniile celorlalți și că toți ar trebui să fim liberi să spunem ceea ce gândim. Și atunci, cum te raportezi tu la Rusia, care judecă oamenii pentru ceea ce gândesc?

În Rusia, poți să spui ceea ce vrei atât timp cât ești persoană privată și ai bani. Dacă iei bani de la guvern, lucrezi cu guvernul. Și atunci, ca artist, faci această alegere. Dacă iei bani de la guvern, nu o să poți spune ceva rău despre guvern.

Trebuie să fii deștept. Dacă ai nevoie de bani, poți să te asociezi cu un miliardar care poate sponsoriza proiecte și vei putea face ceea ce vrei. Nu se va atinge nimeni de tine, relația ta va fi doar cu acel miliardar.

Dar dacă iei bani de la guvern, dacă tu ai fost hrănit cu banii lor, apoi spui lucruri rele despre guvern o dată, de două ori, de trei ori, atunci înseamnă că ți-ai cerut-o. Asta e părerea mea.”

Rusia îi construiește lui Sergei Polunin o școală de balet chiar în Crimeea, teritoriul ucrainean anexat ilegal de Vladimir Putin. Sergei Polunin este parte din sistemul despre care spune asumat că nu poate fi criticat atât timp cât îți dă bani.

Polunin este declarat persoană non-grata în Ucraina, țara sa natală.

The post În plin război în Ucraina, balerinul Sergei Polunin și-a tatuat încă două capete cu Vladimir Putin appeared first on Cultura la dubă.

Unul dintre cei mai importanți scriitori ruși în viață, puternic contestatar al lui Vladimir Putin, Mihail Șișkin, a publicat azi pe site-ul televiziunii publice din Estonia un editorial impresionant, în care vorbește despre războiul din Ucraina și suferința provocată de Vladimir Putin, dar și despre cum va arăta Rusia în viitor.

Redăm mai jos textul scriitorului rus:

“Războiul nu a început acum, ci în 2014. Vestul pur și simplu nu a vrut să înțeleagă asta și s-a prefăcut că nimic groaznic nu se întâmplă.

În anii care au urmat, am încercat să explic oamenilor personajul Putin prin discursurile și scrierile mele. Nu am reușit. Acum Putin însuși s-a arătat lumii.

Eu sunt rus. Putin comite crime atroce în numele poporului meu și al meu. Putin nu este Rusia. Rusia este îndurerată și rușinată. În numele Rusiei, îmi cer iertare în fața ucrainenilor. (…)

Vreau să mă întorc în Rusia. Dar în ce fel de Rusie? În Rusia lui Putin este imposibil să respiri – mirosul bocancului miliției este mult prea puternic.

Vreau să mă întorc în țara mea, despre care am scris într-o scrisoare publică atunci când am refuzat să reprezint Rusia lui Putin la târgurile internaționale din 2013, înaintea anexării Crimeii și înaintea demarării războiului împotriva Ucrainei. Atunci scriam:

Vreau să reprezint în viitor o altă țară. Vreau să reprezint propria mea Rusie, o țară liberă, un pămân eliberat de auto-proclamare, unde structurile de stat nu protejează dreptul la corupție, ci drepturile oamenilor, un pământ al oamenilor liberi, cu o presă liberă și alegeri libere.

Spațiul pentru libertatea de exprimare în Rusia s-a redus deja la sfera internetului, dar cenzura de război este încă în vigoare și acolo. Autoritățile deja au decretat că orice luare de poziție critică față de Rusia și de războiul ei va fi interpretată drept trădare și va fi pedepsită conform legilor de război.

Ce poate să facă un scriitor? Un singur lucru: să vorbească răspicat. Tăcerea înseamnă să sprijini un agresor. (…)

Ucrainenii se luptă acum cu armata lui Putin pentru libertatea noastră și a voastră. Ei apără nu doar dreptul lor la demnitate umană, ci apără demnitatea întregii omeniri. Ucraina protejează libertatea și demnitatea noastră. Trebuie să o ajutăm cu orice putem.

Crima regimului rezultă și din faptul că stigma a acoperit întreaga țară.

Rusia nu mai este asociată cu literatură rusă și cu muzica, ci cu copiii bombardați.

Crima lui Putin este și că a otrăvit lumea cu ură.

Putin va pleca, dar durerea și furia vor rămâne mult timp. Și doar arta, literatura și cultura pot ajuta să depășim această traună.

Mai devreme sau mai târziu, viața fără sens și vilele dictatorului vor avea un sfârșit, dar cultura va rezista și după Putin. Literatura nu trebuie să aibă de-a face cu Putin. Literatura nu trebuie să explice războiul.

Războiul nu poate fi explicat în termeni de: De ce oamenii comandă unei națiuni să o ucidă pe alta? Literatura este la polul opus al războiului. Adevărata literatură vorbește despre nevoia omul de iubire, nu de ură.

Ce ne așteaptă?

În cel mai bun caz, nu va fi un război nuclear.

Îmi doresc foarte tare să cred că nebunul nu va apăsa butonul roșu și că niciun subordonat al său nu va asculta ordinul final.

Dar acesta ar putea fi singurul lucru bun care ne poate aștepta.

După Putin, statul Federația Rusă nu va mai exista pe hartă. Procesul declinului imperiului va continua. Va urma eliberarea Ceceniei și a altor popoare și regiuni. Lupta pentru putere începe.

Un popor nu vrea să trăiască în haos, iar dorința de a avea o mână fermă va crește din nou.

Chiar și în cele mai libere alegeri electorale, dacă vor fi, un nou dictator va veni la putere. Și Vestul îl va sprijini, pentru că el are puterea de a apăsa pe butonul roșu.

Și, cine știe, asta s-ar putea întâmpla din nou și din nou.”

***

Mihail Șișkin este singurul scriitor rus care a obținut toate cele trei premii majore ale literaturii ruse – Premiul Booker (2000), Bestsellerul Național (2005) și Marele Premiu al Cărții (2010). S-a născut la Moscova în 1961 și a studiat limbile germană și engleză.

A lucrat ca muncitor pe șantier, jurnalist, profesor și translator. În 1999 s-a mutat în Elveția, unde a lucrat ca translator cu refugiații.

Este autorul volumelor “Părul Venerei”, “Scrisorar” sau “Paltonul cu gaică”, traduse în română și publicate de Curtea Veche.

The post Scriitorul rus Mihail Șișkin: “Putin nu este Rusia. Rusia este îndurerată și rușinată. În numele Rusiei, cer iertare ucrainenilor.” appeared first on Cultura la dubă.

Royal Opera House a anulat un turneu pe care Baletul Bolshoi urma să îl susțină în această vară în Marea Britanie. Este vorba despre 21 de spectacole, care ar fi trebuit să aibă loc între 26 iulie și 14 august. “Din păcate, date fiind circumstanțele actuale, turneul nu poate continua.”, au transmis reprezentanții instituției conform The Guardian.

Controversată este în special situația celebrei balerine Svetlana Zakharova, prim-balerină la Bolshoi, dar și a celebrei instituții La Scala din Milano.

Zakharova, considerată de critici una dintre cele mai bune balerine ale generației sale la nivel mondial, s-a născut în Ucraina, acolo unde a și învățat balet în copilărie, dar la maturitate a rupt legătura cu țara natală. A fost vedeta Teatrului Mariinsky, apoi a devenit prim-balerină a companiei Bolshoi. De asemenea, a colaborat deseori cu Opera din Paris.

Succesul a adus-o rapid în atenția președintelui Vladimir Putin, care i-a oferit un loc în Consiliul Prezidențial pentru Cultură și Artă în 2006, iar în 2008 ea a obținut un mandat de parlamentar pe lista partidului lui Putin.

Publicația italiană Corriere della Serra scrie că publicul și comunitatea locală de ucraineni face acum presiuni pe La Scala pentru a renunța la serviciile balerinei, însă situația sa nu a fost clarificată momentan. Aceeași publicație notează că Zakharova ar fi regretat ulterior experiența din politică, conform unor declarații făcute la gale din Italia, prin urmare nu este cunoscută actuala sa poziție față de războiul din Ucraina.

Într-un interviu pentru Al Jazeera din 2018, ulterior anexării Crimeei de către Rusia, aceasta spunea că “În prezent nu mai sunt legată de Ucraina în niciun fel. Cred că politicienii noștri vor face ce este corect. Sunt doar tristă că națiunile noastre, care au fost apropiate ca niște surori, au niște relații atât de greșite acum.”

În același interviu, balerina preciza că se opune ideii de război.

“Cel mai important lucru pentru mine este ca toată lumea, nu doar președintele rus, ci toți liderii lumii, să vorbească între ei și să evite războiul. E cel mai important lucru, astfel încât să nu existe copii morți, familii separate, nimic nu poate fi mai rău. Dar nu sunt persoana potrivită pentru a răspunde la întrebare. Eu trăiesc în propria mea lume închisă.”

Între timp, zilele acestea au fost desfăcute contractele mai multor companii de balet din Rusia.

Spectacolele Baletului de Stat din Siberia au fost anulate de Wolverhampton Grand Theatre și de Royal&Derngate din Northampton. Iar Teatrul Helix din Dublin a anulat un spectacol Lacul Lebedelor, al Baletului Regal din Moscova.

Și în sport au fost luate decizii asemănătoare. Toate echipele rusești de fotbal au fost excluse din competițiile oficiale internaționale de către UEFA și FIFA.

The post Marile companii de balet din Rusia sunt boicotate de lumea occidentală. Situația balerinei Svetlana Zakharova este incertă appeared first on Cultura la dubă.

Ucraina adăpostește șapte monumente înscrise pe Lista Patrimoniului UNESCO, dar și o serie de clădiri istorice și muzee importante pentru folclorul național. În contextul invaziei ordonate de Vladimir Putin, specialiștii avertizează că patrimoniul cultural al țării este în pericol, putând fi avariat sau chiar expus contrabandei. De altfel, informațiile din presa locală arată că astfel de distrugeri se întâmplă deja.

Astăzi trecem în revistă câteva dintre monumentele ucrainene pe care conflictul armat le aduce într-o poziție vulnerabilă. Multe dintre ele au rezistat Războaielor Mondiale și revoluțiilor, căpătând o mare valoare simbolică, astfel că pierderea lor ar fi de neestimat.

***

Catedrala Sfânta Sofia & Lavra Peșterilor (Kiev)

Capitala Ucrainei este acum scena unor lupte intense între trupele rusești și cele ucrainene, însă ea a servit multă vreme și drept leagănul creștinismului slavon. Mărturie stau, de exemplu, Catedrala Sfânta Sofia și Lavra Peșterilor (Lavra Pecerska), două monumente arhitecturale care se află în zone diferite ale orașului, dar au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO drept un singur complex.

Sfânta Sofia este o catedrală ortodoxă, ridicată în secolul al XI-lea sub domnia Marelui Prinţ al Kievului, Iaroslav I cel Înţelept. Lucrările de construcție, realizate în stil bizantin, s-au întins pe circa două decenii, iar denumirea edificiului a fost inspirată de Hagia Sofia, lăcașul de cult din Istanbul închinat înțelepciunii divine.

În realitate, monumentul este un complex mai amplu de structuri, alcătuit din clădirea principală, un turn cu clopotniță, un muzeu și alte anexe. Picturile murale ale clădirii principale includ fresce și mozaicuri unice, care și-au păstrat integritatea în ciuda numeroaselor invazii și războaie care au afectat catedrala.

De altfel, una dintre piesele centrale ale monumentului istoric este reprezentată de un mozaic de 6 metri, intitulat Fecioara Orantă (n.r. – rugătoare). Peretele pe care se găsește acesta este supranumit „Indestructibilul” și reprezintă acum un simbol al rezilienței în Ucraina. Conform legendelor locale, atâta vreme cât Fecioara își deschide brațele către Kiev, orașul nu poate fi distrus.

Lavra Peșterilor (Lavra Pecerska) datează, la rândul său, din secolul al XI-lea, iar de-a lungul timpului a fost considerată centrul ortodoxiei pentru popoarele slave din Est. În prezent, ea adăpostește sediul Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei și este locuită de aproximativ 250 de călugări.

Complexul este alcătuit din două părți: una subterană și una supraterană. În partea subterană se găsesc labirinturi și catacombe săpate de călugări, dar și morminte ale monahilor.

În jurul celor din urmă s-au țesut mai multe legende locale. Una dintre ele spune că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, soldații germani au vrut să dezgroape trupurile călugărilor și să le arunce în râu. Camioanele în care le-au încărcat nu au mai pornit, însă, așa că misiunea a fost abandonată.

În partea supraterană, cu priveliște la Nipru, se află mai multe biserici de secol XI-XIX, cum ar fi Biserica Sfânta Treime, Biserica Sfântul Nicolae sau Biserica Zămislirea Sfintei Ana. Unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din complex este însă Catedrala Adormirii Maicii Domnului, care a fost distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și reconstruită ulterior în întregime.

Acestor edificii li se adaugă, printre altele, clădiri gospodărești din secolele XVII-XIX, Academia Teologică și Seminarul, precum și clopotnițe impresionante.

Muzeul Maidanului (Kiev)

Instituția a luat naștere în urma Revoluției Demnității, cunoscute și ca Euro-Maidan (după numele ucrainean al pieței în care a avut loc – Maidan Nezalejnosti, Piața Independenței). Aceasta a avut loc la începutul anului 2014, după ce guvernul țării a încercat să oprească în mod violent o serie de demonstrații pro-europene organizate de ucraineni.

Astfel, mișcările de stradă au degenerat, transformându-se într-un protest mai amplu împotriva corupției și a rusificării. Președintele de la acea vreme, Viktor Ianukovici, a cerut sprijinul unor așa-zis voluntari ruși, iar încleștările dintre forțele de ordine și demonstranți au dus la decesul a peste 100 de oameni. Din acest motiv, Viktor Ianukovici a fost nevoit să fugă din țară.

Federația Rusă a considerat înlăturarea sa o lovitură de stat, așa că nu a recunoscut noul guvern interimar. Ulterior, a mers și mai departe: a anexat Peninsula Crimeea și a pornit agresiunile din regiunea Donbas, de la care a izbucnit și conflictul actual.

Muzeul Maidanului spune acum povestea Revoluției Demnității, prin intermediul unei colecții formate din peste 4.000 de obiecte. Printre ele se numără, de exemplu, steaguri și afișe ale demonstranților, piese de îmbrăcăminte purtate de aceștia, o catapultă sau mai multe corturi. De asemenea, muzeul adăpostește fragmente de istorie orală, lucrări de artă create în timpul și după protestele din Piața Independenței, o arhivă foto și materiale video.

Întrucât Muzeul Maidanului este atât de strâns legat de mișcările democratice din Ucraina și istoria conflictuală a acestei țări cu Rusia, unii specialiști se tem că el ar putea fi o țintă, fie ea și indirectă, a trupelor ruse.

Centrul istoric al orașului Liov

Orașul Liov, în care au răsunat zilele acestea sirenele de avertizare, se află în vestul Ucrainei. El a fost fondat spre sfârșitul Epocii Medievale. Având o poziție favorabilă comerțului, s-a dezvoltat rapid și a atras comunități foarte diverse. Astăzi, el este considerat centrul cultural al Ucrainei. Ba chiar a apărut și în cunoscutul film „Lista lui Schindler”, regizat de Steven Spielberg.

Situl istoric inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO este alcătuit din mai multe părți, care reflectă diferitele etape de evoluție a orașului. Cel mai vechi sector datează din secolul al V-lea și este format din așa-numitul Castel Înalt (Vysokyi Zamok), situat pe Dealul Castelului, și Pidzamche (zona din jurul său), care cuprinde câteva biserici și fostul centru al așezării.

Deși castelul se află acum în ruine, dealul pe care se găsesc rămășițele sale oferă o imagine panoramică deosebită asupra orașului.

Centrul vechi al Liovului, numit Seredmistia, își are originile în secolul al XIV-lea. El reunește construcții de influență renascentistă și barocă, parcuri construite pe locul fostelor fortificații medievale sau așezări mai recente.

În plus, centrul dezvăluie și urmele diferitelor comunități etnice care au locuit orașul de-a lungul timpului: clădirile care au supraviețuit includ o moschee, o sinagogă, lăcașuri de cult armenești și dominicane, precum și biserici ortodoxe și catolice.

Nu în ultimul rând, situl UNESCO cuprinde și Ansamblul Sfântul Iuri, aflat pe un platou montan din sud-vestul orașului. Acesta înglobează mai multe clădiri în stil baroc.

În orașul Liov se întâlnesc însă și monumente istorice care nu fac parte din Lista Patrimoniului UNESCO. De exemplu, Palatul Potocki, care servește drept reședință a președintelui Ucrainei, iar în 2016 a găzduit partidele Campionatului Mondial de Șah Feminin.

Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației (Cernăuți)

Nici Cernăuțiul nu a fost ferit de efectele invaziei. Aflându-se la doar câteva zeci de kilometri de graniță, orașul a fost străbătut zilele acestea de mii de oameni care încearcă să scape din calea trupelor. Mai mult, trei dintre regiunile din jurul său au fost deja bombardate, sporind îngrijorarea locuitorilor (unii dintre ei cu cetățenie dublă, română și ucraineană).

Aici, atenția specialiștilor din domeniul patrimoniului se îndreaptă către Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației. Ansamblul de clădiri, gândit ca reședință a mitropoliților bucovineni, a fost construit între 1864 și 1882, pe baza planurilor arhitectului ceh Josef Hlávka.

Impresionantele construcții se întind pe o suprafața totală de 110.800 de metri pătrați și reunesc elemente de arhitectură cu specific local, dar și de influență bizantină, gotică și barocă. În prezent, ele aparțin Universității Naționale „Iuri Fedkovici”, a treia cea mai importantă universitate din Ucraina, și sunt, la rândul lor, monument UNESCO.

Reacția organizațiilor internaționale și a directorilor de muzee

Încă din data de 24 februarie, prima zi a invaziei ordonate de Vladimir Putin, instituții precum UNESCO, Europa Nostra sau Consiliul Internațional al Muzeelor au emis comunicate de presă prin care au condamnat conflictul militar și au îndemnat la respectarea legislației internaționale privind protecția patrimoniului.

UNESCO a subliniat inclusiv nevoia de a proteja integritatea „jurnaliștilor, a profesioniștilor din domeniul mass-media și a personalului asociat în situații de conflict, pentru a promova o presă liberă, independentă și imparțială” și a cerut evitarea „atacurilor sau a vătămării copiilor, profesorilor, personalului didactic sau școlilor, precum și respectarea dreptului la educație”.

Totodată, din capitala Ucrainei au venit reacții ale directorilor de muzee, care s-au arătat preocupați atât de propria siguranță, cât și de siguranța colecțiilor de care sunt responsabili. Pentru multe dintre acestea, transferul către o zonă ferită de conflict a devenit deja imposibil.

The post Patrimoniul cultural al Ucrainei, în pericol din cauza războiului appeared first on Cultura la dubă.

Soprana Anna Netrebko, una dintre cele mai importante voci din muzica clasică și, totodată, apropiată a lui Vladimir Putin, transmite pentru prima dată un mesaj împotriva liderului de la Kremlin, în contextul războiului din Ucraina.

După ce dirijorul Valery Gergiev și pianistul Denis Matsuev au avut contractele desfăcute de Carnegie Hall, publicul și politicienii danezi au cerut același lucru înaintea unui concert pe care Anna Netrebko trebuia să îl susțină la Aarhus, în Danemarca, soprana fiind o susținătoare tradițională a lui Putin. Aceasta a decis să anuleze concertul.

Într-un mesaj surprinzător de curajos, aceasta a luat atitudine și a condamnat războiul început de Putin în Ucraina.

“Am stat ceva timp să reflectez fiindcă situația este mult prea serioasă pentru a o discuta fără a te gândi în profunzime înainte. În primul rând: mă opun acestui război!

Sunt rusoaică și îmi iubesc țara, dar am mulți prieteni în Ucraina și suferința și durerea lor îmi frâng inima. Vreau ca acest război să se termine pentru ca oamenii să poată trăi în pace. Pentru asta mă rog.”, a transmis artista într-un mesaj publicat pe paginile sale oficiale de social media.

Aceasta a ținut să puncteze, în schimb, că nu i se pare corect ca artiștii să fie obligați să își spună opiniile politice sau să fie afectați din punct de vedere profesional de ele, făcând referire la concertul său anulat de danezi și la ceilalți artiști ruși îndepărtați de occident.

“Aș vrea să adaug ceva: să forțezi artiștii sau orice altă persoană publică să își spună opiniile politice în public și să își condamne țara natală este greșit. Asta ar trebui să fie o alegere liberă. La fel ca mulți dintre colegii mei, nu sunt om politic. Nu sunt un expert în politică. Sunt o artistă și scopul meu este să unesc oamenii atunci când politica îi dezbină.”, a completat Netrebko.

Pe de altă parte, Netrebko a făcut de mai multe ori afirmații importante din punct de vedere politic. Ba chiar în 2014 a donat 15.000 de euro operei din Donetsk, o regiune pentru ocupația căreia se luptau separatiștii ruși, a concertat alături de Oleg Tsarev, un lider separatist din Donetsk și s-a fotografiat cu steagul rebelilor, militând pentru “Noua Rusie”.

Anna Netrebko s-a născut în Uniunea Sovietică la Krasnodar și a fost descoperită ca artistă chiar de către dirijorul Valery Gergiev, care a promovat-o la Teatrul Mariinsky. Ea e devenit repede un star internațional, cântând pe cele mai mari scene ale lumii și la cele mai importante festivaluri, precum Salzburg Festival, Metropolitan Opera, Royal Opera sau Opera din Viena.

În 2008 ea a fost numită Artista Poporului în Rusia și a fost decorată de Vladimir Putin, admiratorul său declarat. Președintele rus a participat la mai multe dintre concertele sopranei și obișnuia să îi trimită flori de ziua sa de naștere.

Într-o felicitare trimisă în 2021 cu ocazia aniversării sopranei, dată publicității de Kremlin, Putin i-a scris Annei Netrebko:

“Strălucitoarea ta personalitate și extraordinara virtuozitate, frumusețea rară a tonului și a vocii tale și performanțele tale carismatice cuceresc cele mai sofisticate audiențe și sunt admirate de milioane de oameni din toată lumea.

Ești capabilă să transmiți talentul tău uriaș în capodopere pe cele mai mari scene ale lumii și să rămâi în același timp deschisă, fermecătoare și o persoană prietenoasă, cu o personalitate înălțătoare și un spirit civic ferm.

Concertele tale în Rusia sunt evenimente majore, o adevărată celebrare a frumuseții și a artei muzicale.”

The post Soprana Anna Netrebko, favorita lui Vladimir Putin, condamnă pentru prima dată acțiunile liderului rus appeared first on Cultura la dubă.

Mai mulți artiști cunoscuți la nivel internațional își folosesc vizibilitatea pe rețelele sociale pentru a se solidariza cu Ucraina și a condamna agresiunea militară a Rusiei. Printre ei se numără Madonna, regizorul David Lynch, artista conceptuală Marina Abramovic și cântăreața Stevie Nicks.

Totodată, trupa de punk feminist din Moscova, Pussy Riot, cunoscută pentru poziția anti-Putin ferm exprimată de-a lungul timpului, a anunțat că va vinde NFT-uri cu steagul Ucrainei. Banii strânși vor fi donați unor ONG-uri ucrainene.

Regizorul american David Lynch i-a transmis un mesaj dur președintelui Rusiei într-un videoclip publicat pe YouTube: „Domnule Putin, semănați moarte și distrugere. Totul este din vina dumneavoastră”.

Creatorul serialului „Twin Peaks” publică zilnic pe canalul său un „buletin meteo”, în care pe lângă vreme, le împărtășește fanilor gândurile sale și uneori, opinii asupra evenimentelor curente. Însă cel mai recent videoclip al său este încărcat de frustrarea și furia pe care mulți o simțim în legătură cu agresiunea militară a Rusiei, care pune în pericol viețile a tot mai mulți ucraineni.

„Ucrainenii nu v-au atacat țara. Voi ați atacat-o pe a lor. Toată această moarte și distrugere se va întoarce și vă va vizita, iar în această imagine de ansamblu în care suntem implicați, există o perioadă infinită de timp pentru ca dvs. să culegeți ceea ce semănați.”, a continuat el.

Madonna s-a alăturat, de asemenea, artiștilor care se solidarizează cu Ucraina. Alături de un videoclip postat pe Instagram, celebra cântăreață condamnă acțiunile președintelui Putin și își îndeamnă fanii să acționeze pentru a veni în sprijinul cetățenilor ucraineni:

„Putin a încălcat toate acordurile privind drepturile omului existente. Putin nu are niciun drept să încerce să șteargă existența Ucrainei. Noi vă susținem, domnule președinte Zelensky!!! Ne rugăm pentru dumneavoastră și pentru țara dumneavoastră! Să nu ne simțim neputincioși atunci când ne confruntăm cu acțiuni geopolitice de o asemenea amploare.

Există lucruri pe care le putem face.”

Cântăreața Stevie Nicks, solistă a formației „Fleetwood Mac”, a distribuit vineri o scrisoare fanilor săi. Artista povestește cum, după ce a văzut la știri ce se întâmplă, a contactat o fană din Ucraina. Dacă inițial ea i-a spus că este în siguranță, în mai puțin de o oră i-a transmis artistei că încearcă să evadeze. „Asta a schimbat totul. „Acum cunosc pe cineva, o persoană nevinovată, căreia i se ia libertatea. Plâng de atunci.”, a scris Nicks.

„Acesta este Hitler care se întoarce să ne bântuie. Într-o singură seară, până acum, o întreagă țară suverană a fost invadată în totalitate. Cum îndrăznește?”, a încheiat artista.

„Un atac asupra Ucrainei este un atac asupra umanității și trebuie oprit” este mesajul transmis de Marina Abramovic într-un videoclip publicat pe YouTube vineri. Artista multidisciplinară povestește că a avut ocazia să lucreze în Ucraina acum câțiva ani și îi descrie pe ucraineni ca fiind puternici și demni.

În același timp, mai mulți artiști ruși au condamnat decizia președintelui Putin de a escalada conflictul până la un adevărat război. O membră a faimoasei Pussy Riot, Nadya Tolokonnikov, a lansat o inițiativă de strângere de fonduri pentru organizațiile civile ucrainene care ajută persoanele aflate în pericol. Ea va lansa 10.000 de NFT-uri cu steagul Ucrainei în acest weekend, iar banii strânși vor fi direcționați către fundația „Return Alive” din Ucraina.

De asemenea, pagina de Twitter a formației este plină de mesaje de critică la adresa invaziei Rusiei în Ucraina. Iată un exemplu:

„Sancțiunile împotriva Kremlinului nu au fost suficient de solide atunci când Putin a anexat Crimeea în 2014. Așa că l-a închis pe Navalny, a transformat viețile noastre  și ale altor activiști ruși într-un iad, ne-a forțat pe mulți dintre noi să ne lăsăm casele în urmă și să fugim, iar acum a început un război în Europa. Când va fi de ajuns?”.

De asemenea, rapperul rus Oxxxymiron și-a anulat o serie de spectacole la Moscova și Sankt Petersburg în semn de protest față de invazia Rusiei în Ucraina.

„Știu că majoritatea oamenilor din Rusia sunt împotriva acestui război și sunt convins că, cu cât mai mulți oameni vor vorbi despre atitudinea lor reală față de el, cu atât mai repede vom putea opri această oroare”, a declarat Oxxxymiron, potrivit NME.

Kasta, Shym, Vladi, Khamil, Zmey și Noize MC sunt doar câteva dintre celelalte nume din scena muzicală a Rusiei care și-au exprimat opoziția față de atacul asupra Ucrainei. Peste 1.700 de ruși din 53 de orașe au fost reținuți de poliție pentru că au protestat împotriva agresiunii militare. În același timp, ONU estimează, în a treia zi de invazie, că cel puțin 120.000 de mii de ucraineni au părăsit țara din cauza războiului.

The post David Lynch către Vladimir Putin : “Toată această moarte și distrugere se va întoarce și vă va vizita.” appeared first on Cultura la dubă.

Mai mulți artiști din Rusia se solidarizează cu Ucraina și condamnă invazia militară ordonată de Vladimir Putin, informează publicația OperaWire. Printre aceștia se numără Elena Kovalskaya, directoare a unui teatru de stat din Moscova, dar și Vladimir Jurowski, director muzical al Operei de Stat Bavareze și dirijor principal al Orchestrei Simfonice Radio Berlin.

Criticul de teatru Elena Kovalskaya a anunțat într-o postare pe Facebook că demisionează de la conducerea Centrului Teatral Meyerhold, din Moscova, deoarece „e inacceptabil să lucrezi și să fii plătit de un criminal”.

La rândul său, dirijorul rus Vladimir Jurowski, fostul director artistic al Festivalului Enescu, condamnă public acțiunile militare împotriva Ucrainei.

„Nu am crezut că este posibilă începerea unei agresiuni militare din partea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Sunt profund indignat de această acțiune, dar și extrem de trist, pentru că sunt legat de ambele țări prin istoria familiei mele. Sper că pacea va fi restabilită cât mai curând posibil.”, a declarat Jurowski. 

În plus, acesta a anunțat că va schimba programul a două concerte care vor avea loc weekendul acesta la Berlin, înlocuind „Marșul slav” al lui Ceaikovski cu imnul Ucrainei. 

Vladimir Jurowski este fiul dirijorului rus Michail Jurowski, care a activat, printre altele, la Teatrul Bolșoi din Moscova și în cadrul Orchestrei Simfonice Radio Moscova. Bunicul său, de asemenea dirijor, provine însă din Ucraina Sovietică, unde s-a implicat inclusiv în Comitetul Evreiesc Antifascist. 

În trecut, Jurowski a declarat că „nu îl leagă nimic” de regimul lui Vladimir Putin și că „acolo unde domnește războiul, noi, muzicienii, trebuie să ne asigurăm că rațiunea și valorile umane universale înving”.

Soprana Olga Peretyatko, care a concertat de-a lungul timpului atât la Teatrul Bolșoi, cât și la Opera Metropolitană din New York sau la Teatrul Champs-Élysées, din Paris, s-a alăturat mișcării de protest postând o fotografie împotriva războiului. 

Iar dirijorul Semyon Bychkov, stabilit în Franța, a declarat că „nu trebuie să tăcem și să privim cum istoria se repetă. (…) Cei care seamănă moarte și distrugere trebuie să fie trași la răspundere și respinși”. 

Reacțiile lumii artistice vin pe fundalul unor proteste mai ample în rândul populației ruse. Ieri, au avut loc demonstrații împotriva războiului în orașe precum Moscova sau Sankt Petersburg, iar circa 1.400 de protestatari au fost arestați. Mai mult, o petiție lansată cu același scop a adunat până la sfârșitul zilei de ieri circa 290.000 de semnături, informează Al Jazeera.

The post Directoarea unui teatru de stat din Moscova a demisionat: “E inacceptabil să fii plătit de un criminal.” Vladimir Jurowski condamnă și el agresiunea militară appeared first on Cultura la dubă.

Celebrul dirijor rus Valery Gergiev și pianistul rus Denis Matsuev, ambii susținători și apropiați ai lui Vladimir Putin, au fost înlocuiți din fruntea unui turneu pe care Filarmonica din Viena trebuia să îl înceapă în această seară în Statele Unite, cu un concert la Carnegie Hall, New York.

Decizia a fost anunțată aseară de Carnegie Hall și de Filarmonica din Viena printr-un comunicat de presă.

Carnegie Hall a transmis că Valery Gergiev va fi înlocuit de dirijorul Yannick Nézet-Séguin pentru cele trei concerte din acest weekend, în timp ce numele înlocuitorului lui Denis Matsuev urmează să fie anunțat. În comunicat nu este precizat motivul deciziei, însă un purtător de cuvânt al Carnegie Hall a transmis pentru AFP că decizia este direct legată de războiul din Ucraina.

De asemenea, ieri Scala din Milano i-a cerut dirijorului Valery Gergiev să facă un apel public pentru pace și să condamne războiul din Ucraina. În caz contrar, este posibil ca Scala din Milano să renunțe la colaborarea cu acesta pentru spectacolul „Dama de pică”.

Valery Gergiev este unul dintre cei mai solicitați dirijori din lume și a condus cele mai mari orchestre. Este directorul Teatrului Mariinsky și dirijorul principal al Filarmonicii din Munchen, fiind decorat atât de Vladimir Putin, cât și de Germania, Franța, Italia, Olanda, Spania, Polonia sau Japonia pentru merite culturale.

Denis Matsuev este, de asemenea, un muzician extrem de apreciat în elita muzicii clasice, fiind însă și el un apropiat al lui Vladimir Putin.

Pe rețelele sociale mai mulți americani au îndemnat la proteste față de cei doi, dacă aceștia ar fi concertat la Carnegie Hall în aceste zile. Nu ar fi fost prima dată când s-ar fi întâmplat asta.

În 2013, un grup de activiști LGBT a protestat la Metropolitan Opera din New York în timpul unui concert dirijat de Gergiev, pe motiv că acesta ar fi susținut propaganda rusă anti-gay. Ulterior, dirijorul a negat acuzațiile și a declarat că în toată cariera a susținut prin munca sa egalitatea între toți oamenii și că ar fi avut, la rândul său, prieteni gay.

Atât Valery Gergiev cât și Denis Matsuev au venit de mai multe ori în România ca invitați la Festivalul Internațional George Enescu.

The post Dirijorul Valery Gergiev și pianistul Denis Matsuev, înlăturați de Carnegie Hall și de Filarmonica din Viena appeared first on Cultura la dubă.

De mai bine de 24 de ore, asistăm la un război pe care îl urmărim cu sufletul la gură în fața ecranelor. Ucrainenii, în schimb, trăiesc drama invaziei direct, printre sunetele de explozii și împușcături, copleșiți de sentimentul de frică și de necunoscut. Bărbații între 18 și 60 de ani sunt obligați prin lege marțială să meargă la luptă, iar femei și copii părăsesc Ucraina și fug în România, Polonia sau Molodova pentru a-și salva viața.

Nimeni nu știe ce va face mai departe Vladimir Putin și cum va arăta viitorul în regiune. În fața acestei incertitudini, civilii reacționează diferit, mânați de frică, dar influențați și de ceea ce citesc în presă și pe rețelele sociale.

Informația este în aceste momente crucială.

Pentru a înțelege mai bine comportamentul maselor în acest context, am stat de vorbă în după-amiaza zilei de 24 februarie cu sociologul Darie Cristea, prodecan al Facultății de Sociologie din București. Menționăm data exactă a interviului fiindcă situația din Ucraina se poate schimba de la o oră la alta. Darie Cristea predă sociologie politică, metodologia studiilor de securitate sau victimologie, motive pentru care am considerat că este o persoană potrivită pentru a analiza actuala situație.

Așa cum veți citi și mai jos, trebuie să facem, însă, diferența esențială între informație și opinie. Pentru claritate, precizăm că răspunsurile de mai jos reprezintă o opinie.

***

Vorbind despre populația Ucrainei, fiindcă ei sunt acum în pericol direct, la ce ar trebui să ne așteptăm ca reacție a civililor în fața războiului? Am văzut deja că foarte mulți oameni părăsesc țara, alții rămân acolo și se roagă, alții își fac provizii.

Realitatea este că noi nu știm foarte mult la ce să ne așteptăm, prin simplu fapt că aici e o doză foarte mare de incertitudine.

În Europa, cel puțin populațiile din zona occidentală, central-europeană și chiar din estul Europei, nu prea s-au mai confruntat cu războiul de zeci de ani. Sigur, în anumite zone din fosta Iugoslavie au mai avut conflicte, dar aici pariul fundamental este dacă ne confruntăm cu o invazie tradițională pe scară largă sau e vorba de alt tip de operațiuni militare.

Practic, civilii nu știu cum să se raporteze la această incertitudine, fiindcă ei nu mai au nici măcar tipul de răspuns pe care îl aveau populațiile tradiționale de-a lungul timpului, care se confruntau des cu războiul.

Nu mai există niște formate pentru așa ceva.

Gândiți-vă că e prima dată în ultimii 20 de ani, prima dată în istoria de sute de ani a Europei, în care cele mai multe țări au desființat serviciul militar obligatoriu. Populația nici nu are o imagine clară asupra a ceea ce ar însemna acest război.

O populație care are acest concept al serviciului militar înțelege ce înseamnă să te prezinți la o unitate militară, ce face restul familiei când bărbatul pleacă la război, sunt niște trasee tradiționale de care populațiile actuale sunt complet dezinteresate fiindcă nimeni nu a mai crezut că așa ceva mai este posibil.

Sunt analiști foarte serioși, autori internaționali care ne-au tot povestit în ultimii 30 de ani că războiul nu o să mai fie cum a fost, că o să fie cibernetic, economic. Și noi ce vedem acolo? Vedem niște imagini cu tancuri, artilerie grea, avioane, infanterie, bombardamente, ceva ce credeam că e imposibil în Europa. Totuși, Ucraina e o țară europeană.

E ceva acolo care nu se potrivește cu cadrele mentale pe care populațiile de astăzi le au privind tipul de interacțiune între societăți. De aceea lumea se uită uimită la așa ceva.

Acum, o parte din populația ucraineană fuge fără să știe exact unde, pentru a își salva viața. Ei nu știu când se închid anumite posibilități de a pleca. Vorbim despre trupe rusești aflate pe teritoriul ucrainean. Poate peste două zile nu vor mai putea pleca. Nimeni nu știe.

Cum ați analiza, ca sociolog, comportamentul maselor în fața pericolului războiului?

Refugiații sunt pur și simplu conduși de teamă. Nu există altă emoție mai puternică în aceste momente.

Ei și-au lăsat tot ce aveau – casă, familie, locuri de muncă.

Și ce e inedit în această situație e că nu sunt niște refugiați care pleacă în urma unui război de lungă durată. Ei pleacă din fața unei lovituri despre care nu se știe mare lucru.

Noi nu știm cum o să arate acest război mâine sau poimâine.

Dar nu e cumva ironic că în era tehnologiei știm, de fapt, atât de puține lucruri?

Noi am avut informări în timp real privind comasarea de trupe la granița Ucrainei, reacțiile politice, negocierile aproape că s-au purtat la televizor. Dar, până la urmă, treaba asta nu ne protejează deloc în fața unui război, până la urmă, de tip clasic.

Pe de altă parte, ciudățenia momentului este următoarea: s-a tot vorbit despre invazie, dar noi vorbim acolo de o invazie clasică și de un sprijin acordat unei lovituri de stat din interior. Au fost lovite puncte strategice, probabil se încearcă cucerirea capitalei, instaurarea unui guvern prieten rușilor.

Deci nu suntem exact pe un scenariu clasic de război, chiar dacă la începutul bombardamentelor părea așa.

Revenind la refugiați, chestiunea este foarte complicată. Pe de o parte, gradul de distrugere din jur nu este la nivelul la care să zici că nu mai ai ce să aperi.

E un pariu acolo: ieșim pentru că acum încă putem sau poate dacă stăm nu o să fie chiar atât de rău.

Incertitudinea este groaznică din acest punct de vedere.

În plus, dacă Rusia va ocupa Ucraina, traiul lor acolo nu va mai semăna cu nimic din ceea ce a fost înainte. Probabil există și liste negre cu oameni care au fost anti-Putin. Gradul acesta de incertitudine va rămâne în Ucraina și dacă războiul nu va avea amploarea pe care o știm din războaiele mondiale. Prin urmare, pentru mulți pare mai rezonabilă plecarea.

Ați insistat pe ideea de incertitudine. Credeți că ea este accentuată din cauza comportamentului imprevizil al personajului care a gândit toată această operațiune, Vladimir Putin?

Când vorbim despre Rusia lui Putin, vorbim despre un sistem politic aproape dictatorial. Nu e dictatură în sensul în care o cunoaștem noi, e o dictatură mai sofisticată, mai pentru mileniul III. Dar este un sistem dictatorial.

Practic, evoluția de acolo nu depinde de mecanisme instituționale, în care președintele discută cu alte forțe politice, cu instituții politice din țară, cu guvernul, cu parlamentul, cu generalii de armată. Acolo dacă vrea Vladimir Putin să atace, atacă.

Și atunci, posibilul război despre care discutam acum patru săptămâni, nu era prognozabil fiindcă nu era o chestiune sistemică. Era pur și simplu ceva ce ținea, în ultima instanță, de dorința lui Vladimir Putin.

Nu pot fi făcute presupuneri findcă nimeni nu știe ce este în capul lui Vladimir Putin.

În ceea ce privește poporul român, care credeți că ar fi reacția naturală la ceea ce întâmplă în vecinătatea noastră? Frica e un sentiment justificat în acest context pentru România?

Având în vedere gradul de imprevizibil al evenimentelor, evident că frica este un sentiment individual de înțeles. Din fericire, deși trăim într-un stat în care lumea are foarte puțină încredere în instituții, lumea are, în schimb, încredere în NATO și în Uniunea Europeană.

Trebuie să înțelegem că facem parte din aceste două mari structuri, mai ales din NATO în acest context.

Forța României, ca și a Poloniei, ca și a țărilor baltice, stă în faptul că suntem în aceast aranjament internațional care este foarte solid și foarte puternic.

Nu există nicio șansă ca aceste țări să fie luate individual.

Credeți că accesul la internet în contextul războiului ajută sau face mai mult rău din punct de vedere al dezinformării și manipulării maselor?

Sunt beneficii și pericole legate de accesul nelimitat la informație. Accesul acesta nelimitat înseamnă și accesul celor care transmit informația către un public nelimitat, iar informația nu mai poate fi verificată.

Informațiile puse în circulație sunt din ce în ce mai greu de verificat.

Până la urmă este un fenomen democratic, dar se pune foarte multă presiune pe cultura mediatică a publicului. Iar în cazul ăsta, se pune mare accent pe cultura de securitate a publicului.

Publicul trebuie să separe informația de opinie. Din păcate, dacă ne uităm la televiziunile de știri, vedem un amestec nu foarte în regulă acolo. Mai mult avem opinii, nu neapărat avizate, decât informații.

Inclusiv structuri consacrate din media românească au pus prea mult accent pe senzațional.

Informația corectă este crucială în acest moment.

Cum vă explicați ca sociolog revenirea războaielor în istorie, faptul că în 2022 mai asistăm la așa ceva? E ceva ce ține de firea umană, apar acești lideri nocivi de necontrolat care se cred mai presus de ceilalți sau care ar fi explicația?

Chiar și înainte de Primul Război Mondial, presa și literatura de specialitate consemna că Europa a ajuns la un grad de civilizație în care nu mai sunt posibile războaie între statele europene, că oamenii sunt civilizați și că, de fapt, niciunul dintre statele participante nu și-a dorit acel război. Și atunci era o lume cumva globalizată. Sigur, nu la nivelul de astăzi, dar Europa avea un tip de comunicare în interiorul ei și se bucurase de o perioadă lungă de pace.

După al Doilea Război Mondial, la fel s-a crezut că după o asemenea atrocitate, cel mai mare război din istorie, un alt război nu va mai fi posibil.

Războaie vor mai fi, din păcate, cauzele sunt multiple, dar cred că miza liderilor este să le țină pe cât posibil mai restrânse, cât mai controlate, pentru a nu degenera într-o situație care să implice mai multe state.

The post Darie Cristea, sociolog: “Publicul trebuie să facă diferența între informație și opinie. Informația corectă este crucială în aceste momente.” appeared first on Cultura la dubă.