Prezent în această seară la deschiderea noului sezon expozițional al Muzeului Național de Artă Contemporană, Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, a declarat că inițiativa legislativă care aducea modificări importante Legii managementului instituțiilor publice a primit aviz negativ de la Ministerul Culturii.

“Ministerul Culturii a dat aviz negativ pe acest proiect de lege, acest proiect are părți bune, dar punând în balanță cu imperfecțiunile, am decis cu specialiști din Ministerul Culturii să dăm aviz negativ pentru că sunt extrem de multe lucruri care mai mult ar încurca decât ar ajuta atât continuitatea muncii de manager, dar și o selecție cât mai eficientă și cât mai potrivită.

Să știți că din momentul în care ministerul dă un aviz, jumătate din acel aviz e și cuvântul ministrului acolo. Eu, împreună cu specialiștii, luăm o decizie de comun acord.

Poate am avut și eu alte opinii înainte de acel aviz, dar după ce m-am consultat cu specialiștii din minister și mi-au arătat pe puncte, negru pe alb, care sunt punctele slabe, am hotărât împreună să dăm aviz negativ și este clar că din moment ce din partea ministerului a plecat acest aviz, mi-l asum.”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Prezent alături de ministrul Culturii la eveniment, managerul MNAC, Călin Dan, s-a arătat, de asemenea, împotriva proiectului de lege depus de senatorul USR Vlad Alexandrescu și de senatorul PSD Lucian Romașcanu, ambii foști miniștri ai culturii.

“Ar trebui ca funcția de manager să fie ocupată de un specialist cu studii în domeniu?

Da. Trebuie să fie un specialist, ca mine. Eu sunt specialist, lucrez în domeniul ăsta din anii 70, am o reputație națională și internațională foarte solidă, am trecut printr-un concurs de management, am dovedit timp de un mandat și jumătate că știu ce vreau să fac și consider că trebuie să fie un concurs care să vizeze specialiști, oameni de specialitate și, atenție, oameni care au cunoștințe muzeale.

Eu sunt istoric și teoretician de artă, sunt artist vizual și, în același timp, am petrecut 15 ani în actualul Muzeu Național de Artă ca conservator, deci cunosc viața muzeală, am mâncat-o pe pâine.

Iar oamenii care au făcut propunerea asta de lege n-au absolut niciun fel de competență, sunt două persoane care au fost miniștri ai culturii pe care n-am cum să îi comentez, nu știu care au fost contribuțiile lor și eu, personal, nu m-am bucurat de prezența lor în muzeu, nu știu cât cunosc viața muzeală.

A fost și acel amendament destul de discutat, dacă mandatele ar trebui sau nu să fie limitate la 10 ani.

Asta este o prostie, cu limitarea mandatelor. Este în special o obsesie pe care domnul Vlad Alexandrescu a dezvoltat-o față de numărul mandatelor lui Ion Caramitru, obsesie pe care vrea s-o extindă, neînțelegând care sunt mecanismele manageriale.

Un manager bun în România este un manager care are timp, în România lucrurile se fac greu. Eu, în România, am reușit să fac în muzeul ăsta, în 6 ani de zile, lucruri pe care le-aș fi făcut în 2 ani, în altă parte.”, a declarat Călin Dan, managerul Muzeului Național de Artă Contemporană.

Proiectul de lege inițiat de Vlad Alexandrescu și Lucian Romașcanu prevede limitarea mandatelor unui director de teatru, muzeu, operă sau altă instituție culturală publică la maximum două, pe o perioadă de 10 ani sau, în cazuri de excelență, la maximum 3 mandate, însumând 15 ani.

De asemenea, extinde posibilitatea participării la un concurs pentru ocuparea funcției de manager și pentru cei care nu au studii de specialitate, dar care au studii umaniste, cum ar fi științele comunicării sau științele juridice, cu condiția să aibă, totuși, o experiență de minimum 3 ani în domeniul de activitate al instituției.

The post Ministerul Culturii a dat aviz negativ proiectului de modificare a Legii managementului instituțiilor publice de cultură appeared first on Cultura la dubă.

Dacă acesta va fi adoptat, freelancerii vor putea să ceară sprijinul financiar de la guvern, fiind vorba de aproximativ 4000 de lei brut/lună. Suma reprezintă 75% din salariul mediu pe economie.

Iată amendamentul depus:

“Art. 18 (3) Pentru durata stării de alertă, Guvernul stabileşte măsuri speciale de sprijin pentru alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, precum și pentru persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care au întrerupt activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și pe perioada stării de alertă.”

The post Sprijinul financiar acordat artiștilor independenți ar putea fi prelungit și în starea de alertă appeared first on Cultura la dubă.

Este vorba despre un venit de 75% din salariul mediu pe economie, în baza unei declarații pe proprie răspundere, cu o cerere la AJOFM, plata făcându-se în termen de 15 zile. Cererile vor putea fi depuse online.

Printre cei care pot încasa acești bani se numără: coregrafi, performeri, dansatori, actori, regizori, artiști vizuali, operatori, scriitori, scenografi, monteuri, editor film/video, cascadori, games designers, pictori, graphic designers, fotografi, cântăreți, compozitori, instrumentiști, ingineri de sunet, tehnicieni, artiști de circ, magicieni, iluzioniști, fashion designeri, restauratori, etc.

Decizia vine ca urmare a unui memoriu depus de senatorul USR Vlad Alexandrescu, dar și a unei petiții semnate în mediul online de peste 13.000 de persoane.

Vlad Alexandrescu: ”Nimeni nu trebuie să fie exclus sau uitat. Pentru că prin declararea pandemiei cu Covid 19 la nivel mondial și prin declararea stării de urgență pe teritoriul țării, unor categorii de cetățeni li s-a interzis posibilitatea de a-și exercita activitatea de pe urma căreia iși puteau in mod normal asigura existența. În temeiul articolului 22 alineatul 1 din Constituția României, al articolului 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și al articolelor 1 și 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Guvernul României a înțeles obligația de a asigura cetățenilor țării dreptul la viață.”

La începutul săptămânii, senatorul USR Vlad Alexandrescu, fost Mnistru al Culturii, a adresat un memoriu la Ministerul Culturii, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la Ministerul de Finanțe și la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, cerându-le să ia măsuri de urgență pentru a-i susține pe cei peste 10.000 de artiști independenți care și-au văzut dispărând toate sursele de venit. Aproximativ 10% din ei sunt la limita sărăciei cronice, fără bani de mâncare mâine, cu zero economii.

sursa: senat.ro

The post Freelancerii vor primi ajutor de la stat pe perioada crizei Coronavirus appeared first on Cultura la dubă.

După 4 ani de blocaj al unui șantier care prevedea consolidarea și restaurarea casei, precum și ridicarea în spatele ei a unui bloc de 7 etaje, ASE anunță acum că lucrările vor fi reluate.

Povestea vilei de la ASE începe în 1903, când clădirea Academiei de Studii Economice nici nu exista. Casa i-a apartinut unui profesor, fost director al Spitalului Colțea. Abia după 23 de ani de la ridicarea ei, avea să apară lângă și Academia de Studii Economice.

După o perioadă lungă de litigii și degradare vizibilă a casei, ASE a cumparat imobilul în 2012, cu 3,5 milioane de euro, cu tot cu un proiect de construcție, aprobat de Primăria Sectorului 1. Dar, pentru că vila se află în zonă istorică protejată, această autorizație ar fi trebuit eliberată de Primăria Capitalei, nu de primăria de sector, spun specialiștii în domeniu. Proiectul prevede ca pe lângă consolidarea și restaurarea casei, în spatele ei să fie ridicat un bloc de 7 etaje, unde își vor muta birourile cei de la ASE, iar cele două clădiri să fie unite printr-o pasarelă.

Șantierul a fost deschis în vara lui 2015, cu fonduri pe care ASE le-a primit de la guvernul României, aproximativ 5,5 milioane de euro, într-o perioadă în care rectorul de atunci, Pavel Năstase, era un apropiat al PSD, partid alături de care a și fost ulterior la guvernare, în 2017, ca ministru al Educației.

Revenind, însă la șantier, acesta a fost închis în martie 2016, de către ministrul Culturii din guvernul tehnocrat, Vlad Alexandrescu, pe motiv că autorizația de construcție ar fi ilegală. Explicația acestuia era că în 2013, casa a fost clasată ca monument istoric de categorie B, iar pentru autorizație ar fi fost nevoie și de aviz de la Ministerul Culturii, așa cum prevede legea.

De cealaltă parte, ASE a susținut că autorizație de construcție este legală, fiindcă a fost emisă înainte ca imobilul să fie clasat ca monument și că legea monumentelor istorice nu s-ar aplica retroactiv.

Cert este că Inspectoratul de Stat în Construcții a decis la vremea respectivă să oprească lucrările și să facă o anchetă. Între timp, pentru că i-a dispărut obiectul muncii și pentru că nu voia să fie implicată într-o posibilă ilegalitate, firma de construcții a intrat în conflict cu ASE.

Am cerut Academiei de Studii Economice un punct de vedere legat de blocajul din ultimii 4 ani, iar reprezentanții universității ne-au transmis următoarele:

“La data de 01.04.2016, șantierul din Piața Romană nr. 7 este supus unui control din partea organelor cu atribuții de control din cadrul ISC, prin organele subordinate.

Această acțiune s-a materializat în încheierea Procesul verbal de control nr. 20088/04.04.2016 prin care s-a dispus oprirea lucrărilor de construcții la șantierul situat în Piata Romană nr. 7, sector 1, ca urmare a constatării următoarelor neconformități :

• Nu s-a facut dovada că dirigintele de santier este autorizat și de Ministerul Culturii pentru verificarea lucrărilor ce se execută la clădirea Corp 1 – cuprinsă în Lista Monumentelor Istorice.
• Pentru dispozițiile de șantier emise de proiectantul de structură, prezentate la data controlului, nu s-a făcut dovada depunerii acestora la emitentul autorizației de construire și nu există avizul organismelor abilitate ale ministerului Culturii, contrar prevederilor art. 67, alin. 3 si 4 din Normele metodologice de aplicare a legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții aprobate prin Ordinul M.D.R.L. nr. 836/2009.

Prin Procesul verbal de control în etapa de execuție lucrări nr. 38305/17.06.2016 I.S.C. a considerat că se poate relua executarea lucrărilor de construire la C2, situat în Piața Romană nr. 7, denumit Corp nou în Autorizația de Construire nr. 398/22.07.2015, emisă de Primarul General al Municipiului București.

Întrucât măsura suspendării lucrărilor pentru Corpul vechi Casa Nanu Muscel a ramas în vigoare, A.S.E. a contestat procesul verbal de control nr. 20088/04.04.2016, prin sentința civilă nr. 2013/29.03.2017, pronunțată în dosarul nr. 364/3/CA/2016 de Tribunalul București, instanța dispunând anularea procesului verbal de control menționat.”

Care este motivul pentru care lucrările au ramas blocate de atunci și până în prezent?

“Deși prin Procesul verbal de control din data de 14.04.2017,  I.S.C. a  dispus reluarea lucrărilor de construire autorizate la Corpul C1 – Casa Nanu Muscel, situat în Piața Romană nr. 7, constructorul a contestat ordinul de reincepere a lucrarilor. Urmare acestui fapt, ASE a notificat rezilierea contractului de executie lucrari. Constructorul a contestat pe cale judecatoareasca atat ordinul de reincepere a lucrarilor, cat si notificarea de reziliere a contractului emisa de ASE. Ambele acțiuni au fost respinse definitiv.“

În ce procent lucrarile fuseseră efectuate până la oprirea lor?

“Conform pct. 1.3 din Procesul verbal de control nr. 20088/04.04.2016, stadiul fizic al execuției lucrărilor la data intocmirii procesului verbal de control:

Corp 1 (existent):

• consolidări infrastructură -90% ;
• condolidare pereți P+1^E – 90% ;
• realizare planșee din beton armat peste parter și etaj 100% ;
• finisaje- lucrări neexecutate.

Corp C2 (nou)  

• Incinta pereți mulați și piloni 100%
• micropiloți 50%

Care sunt măsurile pe care ASE le-a luat sau le va lua pentru reluarea lucrărilor?

În această perioadă suntem în plin proces de lansare a unei proceduri de achiziții pentru reluarea lucrărilor.

Ce se întâmplă cu proiectul clădirii noi, care urma să apară în spatele casei? Se va mai realiza?

Da. Se va realiza, conform autorizațiilor de construcții.

Când estimați că vor fi reluate lucrările?

La jumatatea lui 2020, după finalizarea tuturor etapelor din procedura de achiziție publică.

Conform Academiei de Studii Economice, după finalizarea lucrărilor, în casa Nanu Muscel vor fi organizate expoziții de artă contemporană și va fi deschisă o cafenea.

Mai multe ONG-uri care se ocupă cu salvarea patrimoniului au contestat de-a lungul anilor construcția de 7 etaje, din spatele monumentului istoric, care va schimba vizibil aspectul zonei. De cealaltă parte, ASE susține că noua clădire nu va depăși înălțimea cornișei clădirii ASE.

The post ASE va relua lucrările la casa Nanu-Muscel și în Piața Romană va apărea un bloc de 7 etaje appeared first on Cultura la dubă.