Cenușa primilor morți ai Revoluției Române, uciși la Timișoara și arși la crematoriul din București, la ordinul Elenei Ceaușescu, a fost aruncată într-un canal din Popești Leordeni, iar de 35 de ani încoace, rudele victimelor își plâng morții acolo, fiindcă nu au un mormânt.

Canalul este și o referință la suferința românilor trimiși de regimul Dej să lucreze la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în anii 50, în condiții inumane. Șantierul de la canal era locul în care oponenții regimului, intelectuali sau oameni de rând, erau exterminați.

Într-o altă postare recentă, Mălaimare susține că pandemia COVID a fost un “masacru organizat” și anunță că mulți “vor muri și de aici înainte”.

Iată reacția completă a Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului:

“Dincolo de Turul II: despre memorie, democrație și decență publică

Există momente în viața cetății în care cuvintele rostite nu mai pot fi scuzate prin patimă sau neatenție. Ele devin, inevitabil, simptome ale unei boli morale care macină spațiul public: disprețul față de democrație și față de demnitatea celuilalt. Mesajul actorului Mihai Mălaimare, în care face trimitere la „canal” ca pedeapsă pentru opțiunile politice ale unor cetățeni, nu este doar incalificabil — este de-a dreptul toxic.

Să invoci metaforic lagărul și represiunea comunistă în cheia unui triumfalism electoral nu înseamnă doar lipsă de memorie istorică. Înseamnă batjocorirea suferinței reale a celor care au cunoscut „canalul” în sensul cel mai concret, cei care au plătit cu libertatea sau chiar viața pentru că au gândit altfel decât linia oficială.

Domnule Mălaimare, cultura – fie ea teatrală, politică sau civică – presupune responsabilitate. Presupune refuzul limbajului violent, al amenințării voalate și al segregării ideologice. Ați preferat în acest mesaj să aruncați în derizoriu un principiu fundamental al democrației: pluralismul. Și pentru asta, nu e nevoie de un „canal”, ci de un minim gest de reflecție.

Dacă Turul II „vine ca un val”, atunci să fie un val de luciditate, de discernământ, de rezistență la manipulare. Un val care să spele, printre altele, și noroiul lăsat de asemenea ieșiri publice.

În acest context, fac un apel ferm către Consiliul Național al Audiovizualului să își exercite atribuțiile de supraveghere asupra discursului public instigator la ură și divizare, iar către comunitatea artistică din România – un spațiu esențial al memoriei și libertății – să se delimiteze fără echivoc de astfel de poziționări cu vădit caracter totalitar.

Totodată, în calitate de profesor ieșean, adresez un apel către Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași să se poziționeze în raport cu asemenea alegații extremiste și admirative față de represiunea totalitară comunistă, în contextul în care studenți ai Facultății de Teatru din cadrul acestei prestigioase instituții urmează să joace în spectacolul „La margine de Copou”, realizat sub semnătura domnului Mihai Mălaimare, chiar mâine, de Ziua Europei – o zi simbol al libertății, demnității și democrației. Tăcerea nu poate fi un refugiu etic atunci când valorile fundamentale sunt puse în joc.

Prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președinte executiv IICCMER”

Mihai Mălaimare este invitat azi, în calitate de regizor, la Ateneul din Iași, unde va avea loc premiera spectacolului „La margine de Copou”.

Mălaimare este un cunoscut traseit politic. A fost deputat PSD în două mandate. Apoi a intrat în PNL și ulterior în UNPR. De câțiva ani, susține public partidul AUR.

Update: În urma reacțiilor primite la afirmațiile sale, Mihai Mălaimare a șters în urmă cu scurt timp cele două postări în care amenința cu moartea.

Și studenții din Iași au cerut Universității de Arte să se delimiteze de comportamentul actorului și regizorului care colaborează cu instituția:

Actrița Oana Pellea a scris, la rândul său:

“Domnule Mihai Mălaimare, vă “mulțumesc” pentru urare. Și bunicul meu, avocat, a fost trimis la Canal doar pentru că nu a fost de acord cu influența Rusiei în România, cu introducerea comunismului și a fost împotriva “tăticului Stalin”!

Apăr aceleași valori occidentale și am aceeași părere despre influența nefastă a Rusiei asupra României. Dacă va fi să ajung la canal sau în canal…să se facă voia Domnului, părerea nu mi-o schimb.

Mulțumesc de “urare”…vă fac și eu, la rândul meu, o urare:

Vă doresc sănătate și toate cele bune!”

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Afirmații grave ale actorului Mihai Mălaimare: “Veți ajunge în canal sau la canal!” appeared first on Cultura la dubă.

Aseară a debutat la Sala Palatului a 26-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu, cu un concert susținut de Filarmonica George Enescu, dirijată de Cristian Măcelaru, aflat pentru prima dată în poziția de director artistic al festivalului. Violoncelistul francez Gautier Capucon a fost invitat special și a interpretat, alături de orchestră, Concertul de violoncel în B minor op.104, de Antonin Dvorak.

Politicienii s-au abținut de la discursuri inaugurale pe scenă, iar festivalul s-a deschis direct cu muzică. După pauză, dirijorul Măcelaru a dedicat Rapsodia Română nr. 2, de George Enescu, victimelor exploziei de la Crevedia.

“Spunea Enescu așa: în artă, nimic nu este al tău decât atunci când îl dăruiești altcuiva. De aceea, motto-ul festivalului în acest an se intitulează <Generozitate prin muzică>. Tot Enescu era cel care în timpul Marelui Război cânta, ca să-și folosească talentul, și oferea muzică celor care aveau nevoie de mângâiere. În același fel, în această seară, vrem să dedicăm Rapsodia a doua celor care au nevoie, în urma tragediei de ieri, de o mângâiere sufletească.”, a declarat pe scenă Cristian Măcelaru.

Timp de 29 de zile, pe scenele de la Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Auditorium și Teatrul Odeon vor urca peste 3500 de artiști invitați, în cadrul a 90 de concerte susținute la București. 51 de orchestre din 16 țări, 150 de soliști, peste 60 de dirijori.

Programul oficial cuprinde șase serii de concerte, fiecare cu o tematică diferită, construită pentru specificul fiecărei săli și a publicului căreia îi este adresată.
Seria mari orchestre ale lumii – aduce 13 orchestre internaționale şi 3 orchestre din România pe scena de la Sala Palatului, într-un maraton muzical de 29 de concerte în 29 de zile consecutive.

Seria concertelor de la Ateneul Român reprezintă ocazia publicului de a asculta cele mai cunoscute orchestre simfonice și de cameră din lume. Seria oferă publicului ocazia unor întâlniri spectaculoase cu lucrări din opera
unor cunoscuți compozitori clasici și contemporani.

Concertele de la miezul noptii adună 11 propuneri de recitaluri de neratat, tot pe scena Ateneului Român, de această dată cu un program care trece de la muzică renascentistă și barocă la folclor tradițional georgian și momente de improvizație.

Seria Enescu si contemporanii surprinde relația pe care marele George Enescu o avea cu alți mari
compozitori, care i-au fost contemporani, într-o serie de concerte desfășurate în diminețile de
weekend, la Sala Auditorium.

Seria orchestrelor românești reprezintă întâlnirea publicului cu calitățile interpretative ale orchestrelor din țara noastră, fiecare cu specificul său, într-un program variat, care include autori romantici sau moderni dar şi muzică contemporană. În program vor fi zece ansambluri reprezentative din București și alte cinci orașe din țară.

O serie nouă în acest an este cea de Concerte pentru familii si copii. O inițiativă a maestrului Cristian Măcelaru, seria adună patru concerte tematice, ce vor avea loc într-un spațiu inclus în premieră în Festival, Sala Majestic a Teatrului Odeon. Cu programe concepute special pentru a stimula interesul celor mici pentru muzica și instrumentele clasice, concertele pentru copii și părinți sunt experiențe unice, menite să facă cunoscute publicului larg operele unor mari compozitori.

Ediția din acest an este prima cu o nouă conducere, atât la nivel artistic, cât și la nivel executiv. Maestrul Cristian Măcelaru își începe în mod oficial mandatul de Director Artistic al Festivalului Enescu, în timp ce Cristina Uruc, manager interimar Artexim, coordonează echipa executivă a Festivalului.
Printre orchestrele importante care vor participa la ediția din acest an amintim Filarmonica din Viena,
Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam, Orchestra Națională a Franței, Orchestra Tonhalle
din Zürich, London Symphony Orchestra și Orchestra Filarmonică Cehă.

Dirijori de prim rang internațional vor urca pe scenele din București și din țară, iar printre aceștia se numără: Cristian Măcelaru, Zubin Mehta, Sir Simon Rattle, Wilson Hermanto, Paavo Järvi, Delyana Lazarova, Lawrence Foster sau Vladimir Jurowski.
Nu în ultimul rând, câțiva dintre soliștii care vor acompania orchestrele sunt: Patricia Kopatchinskaja, Gautier Capuçon, Yuja Wang, Klaus Mäkelä, Daniel Hope, Olga Peretyatko, Fazil Say, Avi Avital, Kate Lindsey, Cameron Carpenter, Xavier de Maistre, José Cura, David Grimal, Daniel Müller-Schott, Benjamin Kruithof, Maria Marica, Alexandra Segal.

Peste 60 de concerte vor fi transmise în direct pe site-ul Festivalului Enescu. Lista completa este disponibila pe site-ul www.festivalenescu.ro

O altă secțiune importantă în programul din acest an este Piața Festivalului. Organizată de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Artexim, Piaţa Festivalului revine la această ediţie, după o pauză de câţiva ani, în perioada 17-24 septembrie, cu o serie de concerte cu acces gratuit în Piața George Enescu.

The post În deschiderea Festivalului Enescu, Cristian Măcelaru a dedicat Rapsodia Română nr. 2 victimelor exploziei de la Crevedia appeared first on Cultura la dubă.

Un tată își ține de mână fata strivită sub dărâmaturi. Imaginea aceasta a făcut înconjurul lumii și a fost preluată de cele mai importante publicații de presă. Povestea ei simbolizează suferința a zeci de mii de oameni care și-au pierdut apropiații în cutremurul care a devastat Turcia și Siria.

Mesut Hancer este bărbatul surprins în această fotografie impresionantă. Purtând o geacă primită de la salvatori, acesta ține mâna fiicei sale Irmak, în vârstă de 15 ani. Copilul a decedat în patul său și nu a avut nicio șansă în secundele în care clădirea s-a prăbușit complet.

S-a întâmplat în localitatea Kahramanmaras, aproape de epicentrul cutremurului care a lovit sud-estul Turciei și Siria. Prima lovitură a venit în timpul nopții și a avut 7.8 grade pe scara Richter. Replica a venit în timpul zilei și a avut o magnitudine de 7.7.

Autorul fotografiei este un fotojurnalist turc pe nume Adem Altan, corespondent AFP. Stabilit în Ankara, acesta s-a deplasat imediat după cutremur în zonele devastate. Este obișnuit să fotografieze zone de conflict, proteste sau ieșiri ale președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan.

Până acum, cutremurul a luat 21.000 de vieți în Turcia și Siria, potrivit ultimelor cifre publicate de CNN. Salvatorii continuă să caute supraviețuitori sub dărâmături și unele miracole au fost surprinse pe cameră, precum nou-născutul din Siria, legat încă prin cordonul ombilical de mama lui.

Mama și restul familiei au murit, în timp ce fetița a supraviețuit și a fost pusă în siguranță la spital. Acesteia i s-a dat numele Aya, care înseamnă “miracol” în limba arabă.

The post Povestea fotografiei devenită simbol al cutremurului din Turcia și Siria appeared first on Cultura la dubă.