Corina Chiriac este o figură exponențială a muzicii ușoare românești din perioada comunistă, bucurându-se de succes și vizibilitate la televiziunea publică, la concursuri naționale și internaționale de muzică între anii ’70 – ’90. Ea este, de asemenea, realizatoarea primei emisiuni tv color din România – „Eu sunt Corina”.

În perioada pandemiei, Corina Chiriac a criticat public măsurile luate de autorități, spunând într-un interviu pentru Gândul în octombrie 2020 că “Perioada asta mie mi se pare un fel de închisoare și este.” și că “față de vremurile actuale, comunismul era un sugar cu suzeta în gură.”

Conform comunicatului transmis de MNIR, “vor fi expuse documente de familie, fotografii, obiecte păstrate de câteva generații, începând cu cele ale străbunicilor artistei, Ioana și Nichita Nestorescu, negustor din Buzău, ajuns președinte al Corporației Meseriașilor-Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911, apoi ale fiicei lor Lucreția Nestorescu, absolventă de pension, căsătorită cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor și tipograf, cu firmă la București, părinții lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei Chiriac.

O serie de portrete de familie completează expoziția, precum cel al mamei Corinei Chiriac, Arșaluiz-Eliza Calaigian căsătorită Chiriac, pianistă, absolventă a Academiei Regale de Muzică din București și profesoară la Conservator și cele ale lui Mircea Chiriac, profesor și compozitor.

Partea dedicată artistei Corina Chiriac îmbină portretele de atelier, cele apărute în presa vremii, afișele unor concerte naționale și internaționale din anii ‘70 și ‘80, dar și din anii 2000, cu rochii de scenă purtate în perioada 1970-2019.

De la rochia interbelică modificată de Corina Chiriac și purtată la festivalurile de la Dresda, R.D.G., 1975, și „Bratislavska Lyra”, 1976, și în turneele din R.D.G., Polonia și Cehoslovacia, la rochia de paiete argintii sau rochia „cu harpă” realizată pentru emisiunea „Eu sunt Corina”, regizată de Tudor Vornicu în 1979, emisiune premiată la Festivalul Internațional al Filmelor de Televiziune de la Montreux, Elveția, 1979, până la rochiile purtate în America în perioada 1988-1994 și cea purtată în 2019, la recitatul susținut la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Brașov.”

Muzeul Național de Istorie a României este închis în proporție de 80% de 20 de ani, iar cea mai mare parte a patrimoniului muzeal stă departe de ochii publicului, în cutii și lăzi. Clădirea construită acum 120 de ani ar fi trebuit restaurată încă din 2002, dar din cauza unor litigii șantierul a fost blocat.

Cultura la dubă a prezentat AICI pe larg situația de la MNIR.

Muzeul Național de Istorie a României este cea mai bogată instituție din țara noastră, după Banca Națională.

La Muzeul Național de Istorie a României se află dovezile istorice ale existenței neamului nostru și chiar ale omenirii. Patrimoniul MNIR cuprinde piese arheologice cu o vechime de peste 20.000 de ani, bijuterii antice sau bijuterii cu diamante și pietre prețioase, purtate de reginele României, decorații, haine, tablouri, fotografii de arhivă, cadourile primite de familia Ceaușescu de la conducători din întreaga lume, cărți rare, hărți sau documente istorice care atestă întemeierea României.

The post Muzeul Național de Istorie a României îi dedică o expoziție Corinei Chiriac. Aceasta a declarat că: “Față de vremurile actuale, comunismul era un sugar cu suzeta în gură.” appeared first on Cultura la dubă.

Evenimentul are loc într-o perioadă grea pentru România, după ce zi de zi mor aproximativ 500 de români.

Scopul este ca publicul să asculte explicațiile specialiștilor, iar aceștia să răspundă informațiilor false răspândite pe diverse canale de comunicare.

La eveniment vor putea participa fizic doar invitații și presa, însă toate discuțiile vor fi transmise online pe paginile de facebook Ro Vaccinare și Ministerul Culturii.
„Maratonul Informării” este organizat de către Colegiul Medicilor din Municipiul București și Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

Program:

10:00-11:30 Vaccinurile și vaccinarea împotriva COVID-19. Beneficiile și riscurile vaccinării împotriva COVID19. Efectele bolii COVID-19 pe termen lung.

Moderator – Paula Rusu

Invitați:
Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu – medic cardiolog
Prof. Dr. Florin Mihălțan – medic pneumolog
Prof. Dr. Lucian Negreanu – medic gastroenterolog
Dr. Ioana Mîndruță – medic neurolog
CS Cătălin Țucureanu – Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară ”Cantacuzino”
Șef Lucr. Dr. Corneliu Popescu – medic infecționist

12:00-13:30 Vaccinarea împotriva COVID-19 a persoanelor vulnerabile și a persoanelor cu expunere ridicată. Alergiile și vaccinarea. Vaccinarea în cabinetele medicilor de familie.

Moderator: Emanuela Schweninger, Antena 1

Invitați:
Dr. Valeria Herdea – medic de familie
Prof. Dr. Bogdan Timar – medic diabetolog
Prof. Dr. Roxana Bumbăcea – medic alergolog
Conf. Dr. Horia Bumbea – medic hematolog

14:00-15:00 Vaccinarea împotriva COVID-19 a copiilor și adolescenților. Efectele COVID-19 asupra copiilor și adolescenților.

Moderator: Nadia Ciurlin, B1

Invitați:
Șef Lucr. Dr. Iulia Țincu – medic pediatru
Dr. Irina Dijmărescu – medic pediatru
Șef Lucr. Dr. Camelia Berghea – medic alergolog

15:15 Conferință de presă
Șef Lucr. dr. Valeriu Gheorghiță – președintele CNCAV
Prof. dr. Cătălina Poiană – președintele CMMB

16:00-17:30 Situația epidemiologică și vaccinarea împotriva COVID-19 în România. Mecanismul european de
ajutor. Efectele vaccinării în state cu acoperire vaccinală foarte mare. Certificatul digital. Cum ajută la limitarea efectelor pandemiei?

Moderator: Roxana Zamfirescu, TVR1

Invitați:
Dr. Raed Arafat – Șef DSU
Șef. Lucr. Dr. Valeriu Gheorghiță – Președinte CNCAV
Dr. Adriana Pistol – Director CNSCBT
Prof. Dr. Cătălina Poiană – Președinte CMMB
Prof. Dr. Daniel Coriu – Președinte CMR

18:00-19:30 Situația critică din spitalele din România. Formele medii și severe ale COVID-19. Tratamentele pentru pacienții COVID-19. Vaccinul face sau nu diferența?

Moderator: Carla Tănasie, Digi 24

Invitați:
Șef Lucr. Dr. Beatrice Mahler – medic pneumolog,
manager Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius
Nasta”
Dr. Cătălin Apostolescu – medic infecționist, manager
Institutul Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”
Dr. Letiția Coriu – Șef Secție ATI, Spitalul Colțea
Prof. Dr. Cristian Băicuș – medic de medicină internă

20:00-21:30 Comunicarea medicală în pandemie. Informațiile false și impactul acestora. Realitatea din spitale și din centrele de vaccinare.

Moderator: Liliana Curea, PRO TV

Invitați:
Dr. Radu Țincu – medic ATI
Prof. Dr. Bogdan Oprea – online
Dr. Cristian Radu
Dr. Fiorella Mitoiu
Dr. Silviu Stanciu
Farm. Alexandra Spurni – ANMDMR
Dorin Chirca – CNCAV
Prof. Dr. Victoria Aramă – medic infecționist
Dr. Poliana Leru – alergolog

The post Maratonul informării are loc sâmbătă. 12 ore de discuții cu medici despre Covid 19, vaccin și situația din spitale. appeared first on Cultura la dubă.

În timp ce România trece prin cea mai gravă perioadă de la declanșarea pandemiei de coronavirus până în prezent, înregistrând cea mai mare rată de deces din lume, raportată la populație, Spania, una dintre țările grav afectate de coronavirus anul trecut, ne arată în prezent că viața poate fi mai aproape de normalitate, după ce aproape 80% din populație s-a vaccinat.

Pe 24 octombrie, la Barcelona, peste 86.000 de oameni au participat la cel mai așteptat meci al anului: Barcelona – Real Madrid.

A fost pentru prima dată după 18 luni când stadionul Camp Nou a fost deschis la capacitate maximă, iar accesul nu a fost condiționat de vaccin sau test, ci doar de purtarea măștii de protecție.

În contextul pandemiei, El Clasico nu a fost doar un meci de fotbal spectaculos, ci un simbol puternic al normalității oferite de vaccinarea în masă.

***

Duminica aceasta, Barcelona a revenit la vitalitatea de dinaintea pandemiei. Celebra plajă Barceloneta era plină de localnici, unii făceau sport pe faleză sau în mare, în timp ce turiștii se plimbau pe străzi, în port sau se bucurau de sangria și paella la terase.

Dincolo de vremea frumoasă de afară, orașul trăia forfota specifică unui eveniment important. La ora 16.15, Barcelona și Real Madrid se întâlneau pe stadionul Camp Nou, în primul El Clasico fără Messi, după 15 ani, și primul eveniment din Spania în pandemie, la care erau așteptați peste 80.000 de oameni.

În martie, Sonar, marele festival de muzică electronică organizat în Barcelona, anunța că se amână pentru al doilea an la rând, după ce fusese reprogramat pentru iunie 2021.

Spania încă nu își revenise după primul an catastrofal de pandemie, care a răpus peste 87.000 de spanioli, iar campania de vaccinare debutase lent. Totuși, azi Spania este dată exemplu în întreaga lume, pentru succesul pe care l-a arătat în privința vaccinării.

În ziua meciului, 24 octombrie 2021, 79.6% din populația Spaniei era vaccinată cu ambele doze, adică aproximativ 37 de milioane de cetățeni spanioli se vaccinaseră voluntar până la acea dată.

Chiar și așa, purtarea măștii este în continuare obligatorie la evenimente și în interior, iar oamenii respectă regula cu strictețe.

Accesul în țară se face pe baza certificatului verde și cu un formular detaliat pe care fiecare turist trebuie să îl completeze online, pe o platformă guvernamentală. În plus, la aeroport, câteva echipe medicale și poliția testează aleatoriu unii dintre turiștii aterizați, fie ei și vaccinați.

Prin urmare, chiar dacă nu a fost o condiție de acces, majoritatea prezentă pe stadion era vaccinată.

La startul partidei, tabela stadionului anunța o prezență de 86.422 de spectatori pe scaune, la care se adaugă sute de fotografi, jurnaliști, forțe de ordine și cele două echipe.

Iar revenirea la normalitate nu este doar una de moral, ci și una esențială din punct de vedere financiar.

FC Barcelona a încasat doar din vânzarea biletelor 4.5 milioane de euro. Pe lângă acestea, se adaugă veniturile din vânzarea de tricouri și alte suveniruri, băuturi răcoritoare și mâncare.

Iar dincolo de stadion, prezența turiștilor înseamnă profit pentru companiile de zbor, hoteluri, restaurante, magazine și muzee.

Cum a ajuns Spania să aibă 80% din populație vaccinată?

Spania este acum pe locul 5 în lume, în topul vaccinării, după Emiratele Arabe Unite, Portugalia, Cuba și Chile, întrecând marile puteri precum Marea Britanie, Franța și Germania.

Mai mult decât atât, Spania a atins această performanță fără vreun ordin guvernamental care să oblige anumite categorii să se vaccineze.

Începutul campaniei de vaccinare a fost lent și complicat de obstacole logistice pe care le-au întâmpinat mai multe țări. În aprilie, dacă Marea Britanie avea 13% din populație vaccinată, Spania avea doar 7%.

În primă fază, s-au vaccinat în masă cadrele medicale și asistenții din centrele pentru îngrijirea bătrânilor. Apoi, preluând exemplul acestora, seniorii spanioli s-au vaccinat în proporție de 95%, ținând cont, desigur, de catastrofa procată de primul val de îmbolnăviri din Spania.

Spaniolii au aflat încă de anul trecut cât de periculos este virusul și sute de mii de familii aveau cel puțin un cunoscut ucis de Covid 19.

Iar asta s-a întâmplat într-un stat cu un sistem sanitar modern, care se bucură de o rată mare de încredere din partea populației. Un profesor de sociologie de la Universitatea Autonomă din Madrid, Josep Lobera, a declarat pentru Euronews că succesul campaniei de vaccinare are explicații profunde legate de cultură și istorie.

“Spania a avut o tranziție lentă către democrație. Noi nu am avut democrație până în 1978 și traziția s-a terminat în 1981. Abia în anii 80 noi am început să devoltăm sistemul public de sănătate, adică mai târziu decât alte țări din Europa.

Pentru multe generații din Spania, în special pentru cei care au trăit această tranziție către democrație, spitalele publice sunt parte din modernizarea țării și au mare încredere în ele.”, susține profesorul Lobera.

Declarația subliniază și mai tare prăpastia dintre România și alte țări europene. Noi ne confruntăm cu un adevărat dezastru al sistemului medical public, la 32 de ani de la căderea comunismului.

Românii nu doar că au încrederea știrbită în spitale, ci le este frică să ajungă în spitalele publice, de teama bacteriilor sau, și mai șocant, de teama de a nu a muri arși în secțiile ATI.

În plus, sistemul sanitar românesc s-a confruntat cu un exod al cadrelor medicale în ultimii 30 de ani, iar azi, în plină pandemie, vedem cu adevărat efectele.

Chiar și dacă ar avea mai multe spitale, România nu ar avea suficiente cadre medicale pentru ele.

Revenind la cazul Spaniei, sociologul Lobera explică, de asemenea, cum este privit vaccinul în conștiința națională. Acesta povestește că spaniolii care au trăit în timpul regimului dictatorial al lui Franco au o adevărată traumă colectivă fiindcă le-a fost interzis accesul la vaccinul care previne poliomielita.

În timp ce țările occidentale au început vaccinarea împotriva poliomielitei în anii 50, spaniolii au primit vaccinul abia zece ani mai târziu, timp în care mulți și-au pierdut copiii și alte rude.

Recent, guvernul spaniol a recunoscut că victimele poliomielitei de la acea vreme au fost victimele regimului dictatorial.

Iată încă un motiv pentru care spaniolii privesc vaccinul ca pe un drept la sănătate și mai ales o explicație care ne arată de ce vârstnicii spanioli s-au vaccinat în proporție de 95%.

Mai mult, același sociolog vorbește despre o legătură puternică între generațiile de bătrâni și tineri. În Spania, 55% dintre tinerii cu vârste între 25 și 29 de ani locuiesc încă alături de părinți și chiar bunici. Pentru nu a-i pune pe aceștia în pericol, s-au vaccinat și ei.

Fenomenul fake news a ajuns, bineințeles, și în Spania. Însă încă de la începutul campaniei de vaccinare, guvernul central a avut o strategie clară prin care a câștigat încrederea populației. Mai exact, a lăsat specialiștii să vorbească.

Sociologii știau că politicienii pot influența masele atunci când vine vorba despre alegeri precum vaccinarea, astfel că specialiștii desemnați să se ocupe de campania de vaccinare le-au cerut politicienilor să nu facă declarații despre beneficiile sau riscurile vaccinului, ci să îi lase pe ei să fie vocea principală către cetățeni.

Deși Spania e o țară puternic fragmentată pe regiuni, în privința vaccinării politicienii au făcut un front comun, scopul tuturor fiind nu doar unul sanitar, ci și economic.

Mult dorita revenire la normalitate presupune reluarea activităților economice la toate nivelurile, astfel că a existat acest interes comun, pragmatic.

Din nefericire, politicienii români au folosit campania de vaccinare în scop electoral, fie că mesajul lor a fost unul pro sau contra.

Pe 24 iunie, când România nu avea nici 30% din populație vaccinată, președintele Klaus Iohannis făcea celebra declarație “practic, noi am oprit pandemia”.

Câteva luni mai târziu, România este pe primul loc în lume la rata mortalității, înregistrând până acum 46.015 decese cauzate de Covid 19.

În Spania, în schimb, mesajul autorităților, atunci când 80% din populație e vaccinată, este că lupta nu se oprește aici.

“Cea mai mare provocare pe care o avem acum este că mai avem 20% din populație de vaccinat. Încă mai avem 7 milioane de oameni care trebuie vaccinați, pentru a avea un success complet la toate categoriile de vârstă”, a declarat pentru Euronews medicul epidemiolog Daniel López-Acuña, fost director al departamentului pentru situații de criză la Organizația Mondială a Sănătății.

Cum arată normalitatea în pandemie

Deseori folosim cu toții sau auzim expresia “revenirea la normalitate”. Însă chiar sociologii și psihologii ne spun că, cel mai probabil, nu vom mai reveni niciodată la normalitatea cunoscută înainte de pandemie.

Pandemia are efecte puternice asupra stilului de viață și asupra stării emoționale, dar și efecte economice greu de recuperat.

Pentru unii oameni, noua viață în pandemie înseamnă ore în șir de lucru de acasă, în timp ce copiii trebuie supravegheați la școala online.

Pentru alții, viața nu va mai fi niciodată la fel fiindcă și-au pierdut mama, soțul, bunicii sau chiar copilul, din cauza pandemiei.

Și există și categorii pentru care pandemia a însemnat profit uriaș sau mai multă libertate. De exemplu, firmele de curierat ori firmele care produc materiale sanitare au devenit esențiale în pandemie. Iar noua viață a însemnat și libertatea de a lucra din fața unui laptop, din orice colț al lumii, pentru anumite categorii de angajați.

Cert este că nimeni nu a rămas neschimbat după ultimul an și jumătate.

A doua zi după meciul El Clasico, câștigat de Real Madrid cu 2-1, într-o dimineață de luni, plaja e în continuare aglomerată la Barcelona.

Restaurantele și cafenelele se bucură de prezența turiștilor, care bifează, bineînțeles, și vizite la marile centre culturale și la muzee, în fața cărora formează cozi.

Pe La Rambla, cea mai populară arteră a orașului, zeci de copii din învățământul preșcolar au umplut zona. Fie că merg pe jos, ori vin cu autocarele, cei mici, însoțiți de profesori, merg la teatru sau la operă pentru copii.

Deși masca nu e obligatorie în aer liber, cu toții poartă măști, la fel și îngrijitorii lor. Aceasta este noua normalitate într-o țară care a înțeles că vaccinarea este, mai întâi de toate, speranță.

În România, elevii se află într-o vacanță de două săptămâni impusă de autorități, iar accesul la educație și cultură a devenit în pandemie un privilegiu pe care și-l permit doar familiile cu posibilități, predominant din mediul urban.

România este, în același timp, țara care tocmai a pus pe lista restricțiilor accesul în muzee, la 30% grad de ocupare, deși ele sunt goale în majoritatea timpului.

The post Noua normalitate. Povestea unui El Clasico cu 86.000 de oameni în tribune, după ce 80% din populația Spaniei s-a vaccinat appeared first on Cultura la dubă.

De vineri, 22 octombrie, ora 16:00, și până luni, 25 octombrie la ora 08:00, la Biblioteca Națională București a avut loc maratonul de vaccinare. În același timp, de pe 21 octombrie și până joi, 28 octombrie, în Capitală are loc pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Este al doilea an în care pelerinajul are loc în contextul pandemiei și al treilea maraton de vaccinare din București.

Sâmbătă, în București se simțea mai degrabă relaxarea unei zile de vară, decât atmosfera de octombrie. Pe la ora prânzului, Piața Unirii era plină de viață. Privind în jur, n-ai fi zis că te afli într-un oraș lovit din plin de o criză sanitară.

Oamenii au ieșit să se plimbe sub razele soarelui, unii pe jos, alții pe biciclete. Unii cu masca pe față, dar mulți dintre ei, fără. Deși este acum obligatorie peste tot, nimeni nu le atrage atenția celor care nu o poartă. Nici măcar cei câțiva polițiști locali care supraveghează intersecția.

La terasele de pe marginea Dâmboviței, oamenii au în față fie cafele, fie pahare de vin sau bere. Relaxarea specifică weekend-ului li se citește pe fețe. Însă la doar câteva sute de metri de ei, se află o clădire impunătoare, în care medici, asistenți și studenți, echipați ca în spitale, lucrează de zor.

Este Biblioteca Națională, unde se află unul dintre cele șase centre care funcționează non-stop, pentru a treia ediție a maratonului de vaccinare din Capitală. În fiecare sector din București există un astfel de centru, unde oamenii pot veni să se vaccineze cu oricare dintre doze, fără programare.

Venind dinspre Bulevard, ajungem întâi la ieșirea din centrul de vaccinare. Pe marginea scărilor vedem o fată tânără, în haine albastre. Pe badge-ul care-i atârnă de gât putem citi „rezident”. Aflăm că numele ei este Irina.

E medic psihiatru, însă aici, la centrul de vaccinare este voluntară. Ne zâmbește prietenos, însă pare destul de obosită. E de înțeles, având în vedere că se apropie de finalul turei. Personalul medical de aici lucrează câte de opt ore: de la 8 la 16, de la 16 la 22 și tot așa, astfel încât centrul rămâne deschis 24 din 24 de ore. La fel ca ea, toți rezidenții care s-au implicat în maratonul de vaccinare au făcut-o voluntar.

Irina ne povestește că au venit destul de mulți oameni să-și facă vaccinul până acum. Majoritatea pentru prima doză. Sunt și tineri și vârstnici, iar mulți dintre cei care vin au probleme de sănătate: fie sunt cardiaci, fie au hipertensiune sau probleme cu tiroida.

Ca psihiatru, Irina a observat că mulți dintre ei sunt anxioși și paranoici. A asistat la două crize de isterie, în care oamenii au început să vorbească urât cu personalul medical. Nu veniseră să se vaccineze din proprie inițiativă și frica a preluat controlul asupra atitudinii lor.

“Ne vaccinăm pentru că ne obligă societatea”, spuneau unii dintre ei.

Irina trebuie să se întoarcă la muncă, așa că ne ghidează către intrarea în centru, unde colegii ei îi primesc pe cei veniți să se vaccineze. Înconjurând clădirea Bibliotecii, găsim un cort militar kaki, în care uniformele albastre ale medicilor ies în evidență. De o parte și de alta a cortului sunt mese lungi, unde oamenii completează fișele de înscriere. Două-trei persoane așteaptă în față.

Un rezident întâmpină oamenii, le răspunde la întrebări și apoi îi poftește în cort. Din urma lor, vine câte o persoană nouă. Deși nu e coadă, la intrare e în permanență cineva. Majoritatea întreabă ce fel de vaccin își pot face aici. Au la dispoziție 10 cabine de vaccinare: 5 Pfizer, 1 Moderna, 4 Johnson & Johnson’s.

Un domn, pe nume Gelu, îl reține pe rezident ceva mai mult și pare puțin nervos.

“Și care-i problema? O foaie de hârtie nu pot să iau?” spune el, ridicând tonul. Venise pentru a treia doză, deși mai avea o lună până la împlinirea termenului de 180 de zile. Medicul îi explică politicos că nu se poate vaccina acum, însă domnul Gelu arată exces de zel. Insistă să ia măcar fișa de înscriere.

-Dar să știți că nu vă puteți vaccina tot aici, că nu e permanent. Vă descurcați să găsiți centru?

-Am să găsesc, m-oi descurca eu în țara asta!

Domnul Gelu a ajuns anul acesta la vârsta de 70 de ani, însă are energia oamenilor tineri și se vede că îi place să stea printre ei. S-a născut în București și lângă grădinița unde era înscris se afla sediul televiziunii publice. Așa a câștigat primii bani: a primit 46 de lei pentru o apariție la televizor.

Mai târziu, domnul Gelu avea să lucreze timp de 37 de ani la „peco”, cum se spunea pe vremuri benzinăriilor.

Legat de pandemie și de sănătate în general, domnul Gelu e foarte precaut. Are încredere doar în sfaturile anumitor medici, dar mai ales în propria responsabilitate: „Dacă nu ai tu grijă de tine, n-are nimeni.”. De când e pandemie, el și soția ies doar de două ori pe săptămână, la cumpărături.

„Pare că sunt un om care a avut un AVC acum trei ani? Am stat în comă o zi și jumătate.”, ne spune el. Spre deosebire de oamenii de care ne povestea Irina, domnul Gelu are încredere în știință. Când l-am întrebat dacă a avut dubii legate de vaccin când și-a făcut prima doză, ne-a răspuns simplu: „Nu, dragă.”.

Cât am stat noi de vorbă cu domnul Gelu, în fața cortului au venit vreo douăzeci de oameni. Un alt domn mai în vârstă se apropie de o asistentă și o întreabă: „Doamnă, aici e cu program nonstop? Că eu azi am băut.”.

După-amiază, în interiorul clădirii, începe un concert susținut de Mircea Lazăr, violonist al Operei Naționale București. După ce cântă pentru oamenii veniți să se vaccineze și pentru cadrele medicale, acesta ne spune:

„Mi-a făcut mare plăcere! În timp ce cântam, observam cum mă conectam cu oamenii. Atmosfera de aici, din Biblioteca Națională, e deosebită. Cred că are legătură cu cadrele medicale. Ei trec prin foarte multe lucruri în fiecare zi și au altă psihologie, au ceva fresh.”

Prin colaborarea între ONB, Ministerul Culturii și Ministerul Sănătății, la fiecare maraton de vaccinare au avut loc concerte la centrul din Biblioteca Națională. Pentru Mircea este a doua oară când cântă în acest context, ceea ce i-a dat ocazia să se revadă cu câțiva dintre medicii cu care s-a împrietenit data trecută.

„Am senzația că o să mai am ocazia să vin să cânt în contextul ăsta și o s-o fac cu plăcere. În primul rând pentru că trecem prin etapa asta într-o altă mentalitate. Nu una negativă. În momentul în care-ți dai seama că suntem toți împreună, că doctorii nu sunt împotriva noastră, că până la urmă suntem uniți, se schimbă mentalitatea.

Pentru cei care vor să se vaccineze, ăsta e un centru extraordinar. E centrul meu preferat, deși eu nu m-am vaccinat aici. Vin numai pentru atmosferă. Mă gândesc: De ce nu m-am făcut medic? Dar noroc că m-am făcut muzician.”, ne mai spune Mircea râzând.

În interior, cabinele de vaccinare, separate în funcție de ser, se află pe margini, delimitând spațiul. După ce se vaccinează, oamenii sunt îndrumați către mesele din mijlocul încăperii, dotate cu laptop-uri și imprimantă, unde îi așteaptă câte un cadru medical pentru a le emite adeverința de vaccinare.

Birourile lor improvizate trasează un cerc din centrul căruia răsună acordurile de pian și vioară, care umplu spațiul larg al Bibliotecii. În această ipostază, văzut de sus, interiorul Bibliotecii seamănă cu un set-up dintr-un film de Wes Anderson.

Totul e în nuanțe de alb albastru și verde deschis, iar oamenii lucrează și se mișcă într-o manieră perfect organizată. Totul pe fundal de muzică clasică.

Între timp, au început să cânte Monica Gemene (pian) și Rafael Butaru (vioară), de asemenea muzicieni ONB. Așa cum ne spunea Mircea, ce se întâmplă aici nu seamănă deloc cu un recital cu care un muzician e obișnuit. Oamenii vorbesc și sunt în continuă mișcare, așa că e mult mai greu să trăiești un moment muzical.

Totuși, unii reușesc. Coborând scările, surprindem, la marginea unei cabine de vaccinare, o asistentă care ascultă cu atenție concertul, absorbită. Pe sub mască i se ghicește o expresie senină și blândă.

Doamna Gianina a ieșit, dimineață, din tura de noapte de la spital și a venit direct aici, ca voluntar. Mai este un sfert de oră până la 16, când se schimbă tura, și ne spune că abia așteaptă să meargă acasă. Cu toate acestea, nu regretă că se află aici și se bucură că au venit mulți oameni.

„Am venit aici pentru că am vrut. Mi-a părut rău că nu am participat și la maratonul de vaccinare trecut”, ne spune ea.

Ne îndreptăm spre ieșirea din centrul de vaccinare. S-a făcut ora 16, iar medicii care și-au încheiat tura ies pe aceleași uși ca și pacienții abia vaccinați, cu adeverințele în mână. Fără halatele albastre, singurul lucru prin care se diferențiază este oboseala care li se citește pe fețe.

Atât la intrare cât și aici, la ieșire, am observat câțiva vârstnici, susținuți protectiv de brațul unor persoane tinere –  copii și nepoți care i-au însoțit la vaccinare. Pentru doamna Iulia, cu care intrăm în vorbă, este exact pe dos. Ea este vaccinată, însă astăzi a însoțit-o pe fiica ei de 15 ani.

„Am vrut să-i fac fetei, ea e la prima doză. A avut alte vaccinuri făcute înainte și nu a avut voie. Face sport de performanță și am ales sâmbătă ca să aibă pauză și să poată reveni la antrenamente.”, ne explică doamna Iulia.

O luăm iarăși la pas spre Piața Unirii. Pe măsură ce ne apropiem de Dealul Patriarhiei, se aude din ce în ce mai clar muzica bisericească. În aer se distinge mirosul de tămâie și agheasmă.

Astăzi, la Catedrala Patriarhiei are loc una din slujbele din cadrul pelerinajului de Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Pe dealul Patriarhiei, oamenii formează o coadă mult mai lungă decât am putut vedea la centrul de vaccinare. O bună parte dintre credincioși poartă mască, dar nu stau la 1,5 metri depărtare, așa cum indică semnele plasate pe marginea drumului.

Majoritatea a venit în grupuri de patru-cinci persoane. În fața noastră e doamna Cecilia, venită împreună cu soțul ei, din Fetești. Ea ne explică prietenos că se iese pe partea cealaltă, spre strada 11 iunie, iar locul pentru aprins lumânări, care se afla de obicei în curtea interioară, a fost mutat spre ieșire. Ne întreabă dacă am mai fost la pelerinaj, iar când îi spunem că e prima dată, ne zâmbește. La fel fac și cele câteva doamne tinere din spatele nostru, care au auzit conversația.

Sub lumina soarelui de după-amiază, se înaintează destul de rapid spre Catedrală. Pe drum întâlnim o voluntară care întinde spre noi recipientul cu dezinfectant.

„-Se dezinfectează lumea?

– Ei, unii da, unii nu.

– Dar măcar masca o poartă?

– Păi, e obligatoriu.”

Chiar în fața intrării spre curte, două femei tinere citesc concentrate din cărticele mici de rugăciuni. Poartă mască, dar sub nas. În pragul micuței camere de trecere, în care se află moaștele, ne oprește un tânăr. Ne roagă să mai așteptăm puțin, ca să nu se aglomereze. La gât poartă un ecuson pe care scrie „voluntar”. Și aici, fiecare îndeplinește un anumit rol. Dacă la centrul de vaccinare am putut identifica trei categorii: medici, asistenți și studenți, aici vedem doar două: voluntari și organizatori. Iar pe lângă polițiști, aici sunt și jandarmi, în număr mai mare.

Prin camera cu moaște se trece rapid, nimeni nu zăbovește mai mult de două minute, știind că vin mulți oameni din spate. Fie că oamenii își scot măștile sau nu, voluntarii dezinfectează raclele după fiecare dintre ei. Activitatea e supravegheată, din lateral, de câțiva preoți. Tot personalul poartă mască de protecție.

În curte găsim în jur de 30 oameni, care stau în grupuri, la distanță. Perimetrul din apropierea Catedralei e delimitat de garduri, iar în spatele lor stau în jur de zece jandarmi. Unii oameni ascultă slujba, pierduți în gânduri. Alții filmează sau fac FaceTime cu cei care nu au putut veni.

Aici nu e atmosfera veselă, aproape de sărbătoare, de la Biblioteca Națională. Aici domnește o liniște cumpătată, întreruptă doar de câte o voce nemulțumită de condițiile speciale de anul acesta. Mulți caută nedumeriți locul în care pot aprinde lumânări. Jandarmii le explică, cu calm, că îl vor găsi pe partea stângă, la ieșire.

“Unde suntem oameni buni? Pe altă planetă? Niciodată nu ne-au pus să ocolim atât!” strigă un domn. Totuși, o face râzând.

Sunt puțini cei care își iau răgaz să asiste la slujbă. Mulți se opresc câteva minute, apoi se îndreaptă încet spre ieșire.

“Am vrut să stau acolo, dar era îngrădit tot. Unde să stai?”, spune o doamnă la telefon, după ce a fost să aprindă lumânări.

Pe strada 11 iunie, printre toate mașinile parcate pe margine, una are portbagajul deschis și este înconjurată de sacoșe și baxuri. De lângă ea, un preot oferă tuturor celor care ies pachete cu apă, eugenii și sendvișuri în pungi vidate. Oamenii le primesc, se opresc pe marginea drumului să mănânce și apoi pornesc spre mașinile lor.

Într-o singură zi, am asistat la două evenimente care în aparență se contrazic, dar în realitate au ceva important în comun – speranța. Dacă unii oameni o găsesc în știință, alții o găsesc în divinitate.

În lumea divizată în care trăim, sufocați de fake news, de lipsuri, dar și de anxietatea provocată de pandemie, e greu ca o categorie să nu o judece pe cealaltă.

Mai ales când zilnic mor sute de români: bunicii, părinții, frații sau prietenii noștri și vrem să găsim niște vinovați.

În aceste vremuri cumplite, România ar avea nevoie, poate mai mult ca oricând, să fie împreună și să respecte regulile care salvează vieți. Dar privind către clasa politică, e lesne de înțeles de ce și noi, ca popor, suntem mai divizați ca niciodată.

În timp pe oamenii de rând caută salvarea în vaccin sau la moaște, cei care ne conduc duc propria lor bătălie nu pentru salvare, ci pentru putere.

Sâmbătă au fost înregistrate 15.261 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 și 446 de decese. Totodată, de vineri până sâmbătă, la ora 17, s-au vaccinat 127.305 persoane, dintre care 91.665 cu prima doză.

Maratonul de vaccinare s-a încheiat astăzi dimineață. La ora 8, ultimii medici, asistenți și studenți și-au terminat tura. Pelerinajul continuă până joi, 28 octombrie.

Într-un stat aflat în degringoladă, fiecare acționează pe cont propriu.

The post La coadă la speranță appeared first on Cultura la dubă.

După 4 zile de festival, organizatorii Untold anunță că au înregistrat prezența a peste 265.000 de oameni. Accesul la festival s-a făcut în baza Certificatului Digital UE COVID-19 sau a testării rapide în centrele medicale acreditate Untold.

În plus, ca o extra măsură de siguranță și minorii de peste 7 ani au fost supuși aceluiași triaj epidemiologic.

Organizatorii Untold susțin că 75% dintre fanii prezenți la ediția din acest au fost persoane vaccinate, media înregistrată la Untold fiind aproape de trei ori mai mare față de media imunizării la nivel național.

Duminică, 12 septembrie, din toate cele peste 2600 de persoane testate la cele 28 de centre medicale din întreaga țară, acreditate UNTOLD, doar 3 persoane au fost depistate pozitiv cu virusul COVID-19. Toate cele 3 persoane depistate pozitiv în centrele medicale nu s-au mai deplasat spre zona festivalului și au urmat protocolul medical prestabilit de autorități. Abonamentele sau biletele lor au fost anulate pentru ediția din acest an, urmând a primi vouchere valorice sau bilet de 1 zi pentru ediția din 2022 a festivalului Untold.

Timp de patru zile, fani veniți din peste 100 de țări au ajuns la Cluj pentru Untold. După un an de pandemie, regăsirea a fost importantă și pentru artiști, unii dintre ei fiind la primul mare festival după o pauză de un an și jumătate.

Alok, care ocupă locul 5 în clasamentul celor mai buni 100 de DJ ai lumii, a fost unul dintre artișii care au urcat pe mainstage-ul UNTOLD în ultima noapte de festival. Brazilianul le-a mărturisit zecilor de mii de fani că este extrem de recunoscător pentru ceea ce a trăit pe Cluj Arena.

„Este primul meu show live după o perioadă lungă de timp. Sunt extrem de entuziasmat pentru că am această ocazie de a fi alături de voi. Sunt DJ de peste 17 ani, dar în ultimii doi ani nu am putut ajunge la niciun eveniment. Iubesc România și-mi doresc să revin la UNTOLD!”, a declarat Alok.

A patra zi a festivalului s-a încheiat cu un foc de artificii impresionant.

The post 265.000 de oameni au participat la cele 4 zile de Untold, conform organizatorilor appeared first on Cultura la dubă.

În cele 4 zile de Untold, participanții trebuie să prezinte actul de identitate și Certificatul Digital EU COVID-19 (Green Pass), care să conțină:
• fie dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la
finalizarea schemei complete de vaccinare cu un vaccin autorizat în România;
• fie dovada că se află în perioada cuprinsă între a 15-a și 180-a zi ulterioară confirmării
infectării cu virusul SARS-CoV-2;
• fie dovada rezultatului negativ al unui test RT-PCR, nu mai vechi de 72 de ore. 

Certificatul Digital EU COVID-19 poate fi descărcat de pe pagina:  https://certificat- covid.gov.ro./guides. 

Cei care se testează (antigen rapid) în centrele sau clinicile furnizorilor medicali autorizați ai festivalului UNTOLD primesc automat după testare brățara care atestă veridicitatea testului și rezultatul negativ.

Aceștia nu trebuie să mai prezinte Certificatul Digital EU COVID-19 la intrarea în festival, dar trebuie să aibă la ei dovada rezultatului negativ al testului, în format fizic sau electronic, și actul de identitate pe toată durata evenimentului. Centrele și clinicile furnizorilor medicali autorizați vor fi disponibile în perioada următoare pe untold.com. 

Untold este primul eveniment din România la care se intră exclusiv cu Certificatul Digital EU COVID-19 (Green Pass) sau cu testare rapidă antigen.
Certificatul verde electronic este un document agreat la nivel european, generat printr-un sistem informatic care atestă că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19. 

Minorii cu vârste cuprinse între 7 și 12 ani trebuie să prezinte rezultatul unui test negativ (antigen rapid sau RT-PCR) sau dovada trecerii prin boală, precum și certificatul de naștere. Cei care au între 12 și 14 ani trebuie să prezinte dovada vaccinării, a trecerii prin boală sau rezultatul negativ al unui test (antigen rapid sau RT-PCR) și certificatul de naștere.

Participanții care au între 14 și 18 ani pot intra la festival cu dovada vaccinării, a trecerii prin boală sau rezultatul negativ al unui test (antigen rapid sau RT-PCR) și cartea de identitate.

Toți fanii vor fi termoscanați la intrarea în festival și pe toată durata evenimentului trebuie să poarte mască și să dețină un act de identitate și Certificatul Digital EU COVID-19 sau dovada rezultatului negativ al unui test antigen rapid.

Autoritățile și organizatorii pot oricând, în cele 4 zile de festival, să solicite și să verifice autenticitatea acestor documente.  Participanții care prezintă documente false, fie că este vorba de adeverințe false de vaccinare, de trecere prin boală, dovezi care să ateste rezultatul testului sau Certificate Digitale EU COVID-19, constituie fapte de infracțiune, care pot fi pedepsite cu până la 3 ani de închisoare, pentru fals și uz de fals, conform Codului Penal.

Untold va avea loc între 9 și 12 septembrie la Cluj-Napoca.

The post Accesul la Untold se va face doar cu Certificatul Digital COVID-19 sau cu testare rapidă appeared first on Cultura la dubă.

Printre artiștii internaționali prezenți în acest an se numără:

• Jazz at Lincoln Center Orchestra with Wynton Marsalis (Jazz at Lincoln Center Orchestra cuprinde 15 dintre cei mai buni soliști de jazz și cântăreți de ansamblu; misiunea Jazz at Lincoln Center este să îmbogățească și să extindă o comunitate globală pentru jazz prin performanță, educație și suport)

• trompetistul Ibrahim Maalouf (unul dintre cei mai populari instrumentiști de pe scena franceză de astăzi)
• compozitarea și saxofonista Nubya Garcia (una dintre puținele instrumentiste de alămuri din fruntea jazzului contemporan)
• pianistul Ashley Henry (un pianist extrem de flexibil, capabil să se deplaseze între diferite lumi, păstrându-și totuși rădăcinile devotate în jazz)
• Bokanté (proiectul este un ansamblu muzica internațional care are la bază conexiunea și schimbul de idei din dorința de a se conecta cu societatea și cu problemele cu care se confruntă aceasta)
• Theon Cross (instrumentul său de expresie este tuba; are abilitatea de a combina free jazz cu dub, soca, hip-hop, grime și alte sunete din diaspora afro caraibeană).

De asemenea, pe scenă vor fi și Marta Popovici & On The Fly (Marta fiind una dintre cele mai promițătoare voci ale noii generații care formează scena actual de jazz a României), Adi Stoenescu Group (numele sub care pianistul Adi Stoenescu explorează alături de instrumentiști variați un peisaj în schimbare al jazz-ului contemporan) și 7th Sense (o trupă format din cinci membri, inspitați de scena de jazz din UK, care experimentează o fuziune de stiluri, cu dorința ca fiecare dintre ei să-și lase amprenta în muzica pe care o creează împreună)

Accesul la JazzTM se va face pe baza unui bilet gratuit, în limita locurilor disponibile. Participarea este permisă numai pentru persoanele care sunt vaccinate, pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare; persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RTPCR nu mai vechi de 72 de ore sau antigen rapid nu mai vechi de 72 de ore. Bilete se găsesc pe www.jazztm.ro/acces

La cele șapte ediții de până acum, JazzTM a adus pe scenă nume precum (în ordine cronologică): Richard Bona, Marcus Miller, Anoushka Shankar, Dianne Reeves, Liv Warfield w/ Prince’s NPG Hornz, Kurt Elling, David Murray şi Macy Gray, Terri Lyne Carrington / Lizz Wright, Al Jarreau, The Cat Empire, The Chick Corea Elektric Band, Miles Mosley x The West Coast Get Down, Christian Scott aTunde Adjuah și Monty Alexander, Gregory Porter, The Cinematic Orchestra, Kurt Rosenwinkel, R+R=NOW, Laura Mvula, Jazzmeia Horn, Moses Boyd, Yussef Dayes, Tank & the Bangas, o parte dintre aceștia în premieră în România.

Program:

Vineri, 2.07.2021

• Nubya Garcia
• Ashley Henry
• Marta Popovici & On The Fly

Sâmbătă, 3.07.2021

• Ibrahim Maalouf – Quelques Melodies
• Theon Cross
• Adi Stoenescu Group

Duminică, 4.07.2021

• Jazz at Lincoln Center Orchestra with Wynton Marsalis
• Bokante
• 7th Sense

The post Ibrahim Maalouf, Jazz at Lincoln Center Orchestra și Nubya Garcia vor urca pe scenă la Jazz TM appeared first on Cultura la dubă.

Începând de vineri, 14 mai, vor avea loc spectacolele pilot organizate de Ministerul Culturii, după celebrul exemplu din Barcelona. La acestea pot participa persoane vaccinate, cele care au un test de anticorpi sau un test PCR negativ, realizat cu maximum 72 de ore înainte.

Purtarea măștii este opțională pe durata evenimentelor. Doar copiii între 5 -16 ani sunt obligați să o poarte, fiindcă ei nu au acces la vaccin.

După evenimente, participanții vor fi monitorizați timp de 14 zile, pentru a vedea dacă se înregistrează cazuri de îmbolnăvire.

Iată calendarul evenimentelor:

• 14 mai 2021, intervalul 19:00-21:00, „Libera Musica”, eveniment organizat în interior, număr participanți: aprox. 700; Organizator: Opera Națională București;

• 15 mai 2021, intervalul 19:00-21:00, „Dineu cu proști” de Francis Veber, eveniment organizat în interior, număr participanți: aprox. 800; Organizator: Teatrul Național București; 

• 15 mai 2021, intervalul 19:00-21:00, „FAUST” de Charles Gounod, eveniment organizat în interior, număr participanți: aprox. 800; Organizator: Opera Națională Română Cluj-Napoca

• 16 mai 2021, intervalul 19:00-21:00, „Libera Musica”, eveniment organizat în exterior, număr participanți: aprox. 1000; Organizator: Opera Națională București

Biletele vor putea fi achiziționate începând de azi, 11 mai, de pe platformele online ale celor trei instituții. Persoanele doritoare trebuie să aibă în vedere că există obligativitatea completării tuturor câmpurilor special create pe platformele de ticketing în vederea monitorizării ulterioare.

Propunerile de evenimentele pilot, coordonate de Ministerul Culturii împreună cu instituțiile din subordine, beneficiază de sprijinul Ministerului Sănătății, al Direcțiilor de Sănătate Publică București și Cluj, al Institutului Național de Sănătate Publică, al Serviciului de Telecomunicații Speciale și al Instituției Prefectului din București și Cluj. Un rol important în dezvoltarea evenimentelor pilot l-au avut conf. univ. dr. Victor Costache și coordonatorul științific al evenimentelor, prof. dr. Cristian Oancea. 

The post 3000 de spectatori vaccinați sau cu test negativ sunt așteptați la spectacolele pilot organizate în weekend appeared first on Cultura la dubă.

În schimb, ar urma să fie incluse în etapa a 2-a, cea aflată în desfășurare, personalul de la Curtea de conturi, Consiliul Concurenței, Administrația de Meteorologie, Avocatul Poporului, CCR, CES, BNR, Consiliul Legislativ, avocații și angajații din primării.

Artiștii și celelalte persoane care activează în sectorul cultural ar urma să intre în etapa a 3-a, alături de personalul din domeniul de întreținere corporală, coafură și alte activități de înfrumusețare, chelneri și ospătari, angajați ai băncilor, notari, muncitori din industria extractivă.  

În etapa a 3-a este inclusă și populația generală. Deocamdată, guvernul nu a explicat dacă personalul inclus în etapa a 3-a va avea prioritate în fața populației generale.

Articolul complet poate fi citit aici.

Cultura la dubă vă recomandă să citiți informații despre vaccin din surse oficiale.

The post Personalul din cultură ar putea fi programat în ultima etapă de vaccinare appeared first on Cultura la dubă.