Corina Încrosnatu, fost vicepreședinte și fost secretar general al ICR, propusă acum de PSD în funcția de președinte, va conduce Institutul Cultural Român pentru următorii 4 ani. Pentru cele două posturi de vicepreședinte, plenul i-a numit pe Adriana Gae, propusă de AUR, și pe Attila Weinberger, propus de UDMR. Weinberger a ocupat aceeași funcție și în ultimii 4 ani.

Noua conducere a fost aleasă în Senat printr-o majoritate formată de AUR și PSD.  

Potrivit USR, noua președintă este o apropiată a lui Adrian Năstase, fiind în trecut vicepreședintă a Fundației Europene “Nicolae Titulescu” condusă de Năstase, poziție din care, în 2013, l-a invitat la București pe Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin.

Totodată, din Consiliul de Conducere va face parte naistul Nicolae Voiculeț (AUR), participant la protestele de susținere a lui Călin Georgescu și cunoscut consipiraționist.

Audierile candidaților în comisiile de specialitate din Parlament au fost marcate de declarații tensionate între reprezentanții partidelor.

***

Potrivit Agerpres, pentru funcția de președinte al ICR, Corina Încrosnatu, propusă de grupul PSD, a primit în plenul Senatului 81 de voturi ‘pentru’ și 34 ‘împotrivă’, Roxana Dumitrache, propusă de grupul parlamentar USR – 18 voturi ‘pentru’ și 97 ‘împotrivă’, Adrian Dupu, din partea Asociației ASTRA și Asociației Euro-26 – 15 voturi ‘pentru’ și 100 ‘împotrivă’ și Liviu Jicman, fost președinte ICR, din partea uniunilor de creație – un vot ‘pentru’ și 114 ‘împotrivă’.

Pentru cele două posturi de vicepreședinte, plenul i-a numit pe Adriana Gae, propusă de grupul parlamentar AUR, care a obținut 73 voturi ‘pentru’ și 43 ‘împotrivă’ și pe Attila Weinberger, propus de grupul UDMR, cu 89 voturi ‘pentru’ și 27 ‘împotrivă’.

Ceilalți candidați pentru funcția de vicepreședinte au obținut: Honorius Circa, propus de Asociația Euro-26, niciun vot ‘pentru’ și 116 ‘împotrivă’, Mihai Firică, din partea Uniunii Scriitorilor din România, două voturi ‘pentru’ și 114 ‘împotrivă’ și Daniela Nane – Uniunea Realizatorilor de Film din România – 35 voturi ‘pentru’ și 81 ‘împotrivă’.

Cei șapte membri propuși de grupurile parlamentare pentru Consiliul de conducere al ICR și numiți de plen sunt:

Iulian Badea – propus de grupul parlamentar PSD;
Dumitru Goldbach – propus de grupul parlamentar PACE – Întâi România;
Zsolt Karacsony – din partea grupului parlamentar al UDMR;
George Amarie-Mihalașcu – propus de grupul parlamentar PNL;
Ioana-Alina Șerban – propusă de grupul parlamentar PSD;
Radu Vancu – propus de grupul parlamentar USR;
Nicolae Voiculeț – din partea grupului parlamentar AUR.

Din partea uniunilor de creație, au fost numiți pentru Consiliul de conducere al ICR:

Benoni Ioan-Carmăzan – propus de Uniunea Realizatorilor de Film din România;
Aurelia Corbeanu – din partea Uniunii Teatrale din România;
Laurențiu Damian – din partea Uniunii Cineaștilor din România;
Dan Dediu – din partea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România;
Petru Lucaci – din partea Uniunii Artiștilor Plastici din România;
Daniela Nane – Uniunea Realizatorilor de Film din România;
Ileana Tureanu – din partea Uniunii Arhitecților din România.

Cine este Corina Încrosnatu, noul președinte al ICR

Potrivit prezentării de pe siteul oficial al ICR, Corina Raluca Încrosnatu (n. 1983, Sinaia) a absolvit în anul 2008 Universitatea București, specializându-se în filologie. În aproximativ 20 de ani, aceasta a ocupat doar funcții publice sau a lucrat pentru fundația lui Adrian Năstase.

La ICR a ajuns în 2014, unde a început ca expert în programe culturale în cadrul Direcției Generale Reprezentanțe în Străinătate. A avansat apoi la funcția de șef al Serviciului Reprezentanțe în Europa, unde a contribuit la consolidarea relațiilor culturale dintre România și statele europene prin proiectele coordonate. Ulterior, a preluat rolul de Director General al Direcției Generale Programe prin Reprezentanțe și Comunități Istorice.

În perioada noiembrie 2021 – septembrie 2024, a deținut funcția de Secretar General al Institutului Cultural Român. Din septembrie 2024, ea a fost numită vicepreședinte al ICR.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post ICR va fi condus de Corina Încrosnatu, propusă de PSD. Vicepreședinții sunt de la AUR și UDMR appeared first on Cultura la dubă.

La dezbaterea din parlament privind bugetul pe 2026, președinta Academiei Oamenilor de Știință nu a putut prezenta care sunt realizările instituției pe 2025. Bugetul a fost, totuși, aprobat. 85% din el este destinat indemnizațiilor membrilor și cheltuielilor de personal și doar 15% cercetării.

***

„Toate aceste instituţii se numesc academii, dar sunt nişte falsuri. Sunt nişte ONG-uri create în anii 90 de oameni cu legături politice, foşti politicieni, unii condamnaţi penal, oameni care şi-ar fi dorit să fie probabil academicieni, dar n-au reuşit şi atunci au creat prin legi speciale acestea aceste aşa-zise academii. Toate aceste instituţii de stat au zero impact academic de cercetare şi peste 95% din bugetul lor se dau pe salarii sau pe stipendii, pe sinecuri. Am inclus apoi Institutul Levantului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, care este chiar în subordinea Senatului, şi Institutul Revoluţiei, care nici măcar nu mai este funcţional de o bună parte de timp, nu mai are Consiliul de Administraţie”, a declarat senatorul USR Cristian Ghinea într-o conferinţă de presă.

Potrivit unui comunicat USR, “cele șase proiecte depuse propun abrogarea legilor de înființare pentru:

– Academia Oamenilor de Știință (AOSR). Pseudo-academie, numără 199 de membri (cu indemnizații lunare între 837 și 1.675 de lei) și 67 de angajați. Membrii includ numeroși foști politicieni, demnitari, persoane condamnate penal sau asociate cu structuri represive ale fostului regim comunist, ceea ce compromite orice pretenție de excelență academică. Cele aproximativ 12 milioane de lei care ar fi economisite prin desființarea AOSR pot fi direcționate către programe de cercetare cu impact demonstrabil.

– Academia de Științe Medicale (ASM). Pseudo-academie în subordinea Ministerului Sănătății, cu 160 de membri titulari (în contrast flagrant cu cele 8 locuri pe care le are secția de științe medicale din Academia Română). Membrii titulari beneficiază pe viață de o indemnizație lunară egală cu salariul mediu pe economie, deși ASM nu a avut poziții publice relevante după anul 2012 și nu a jucat niciun rol vizibil în timpul pandemiei de COVID-19, una dintre cele mai grave crize sanitare din istoria recentă. Economia preconizată: peste 3,5 milioane de lei anual.

– Academia de Științe Tehnice (AST). Autodefinită drept „academie”, instituția nu produce cercetare, nu dezvoltă proiecte relevante și nu are impact asupra industriei sau învățământului tehnic, având exclusiv scopul de a plăti indemnizații pentru cei 95 de membri (55 membri titulari, 40 membri corespondenți). Dovada stă în faptul că 99,25% din bugetul anual al ASTR (de aproximativ 4 milioane de lei) este utilizat pentru indemnizațiile membrilor, salarii și cheltuieli de funcționare.

– Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL). O altă structură cu pretenții academice globale, fără rezultate însă, care funcționează aproape exclusiv din subvențiile primite de la bugetul de stat. În 2025, a avut un buget de 3,36 milioane lei, din care 2,7 milioane lei s-au cheltuit pe salarii și 0,5 milioane lei pentru bunuri și servicii. 0 lei pentru publicații!

– Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO). Un institut fantomă, fără impact real în domeniul drepturilor omului, dar cu finanțare constantă din bani publici. IRDO este condus de un consiliu director format din 7 membri, un director și un director adjunct, pentru un aparat de aproximativ 22 de angajați, dintre care 7 sunt personal administrativ. În peste 30 de ani de existență, IRDO a avut doar doi directori, fără limită de mandat, fără criterii de performanță și fără obligații reale de transparență. În 2025, a avut un buget de 1,5 milioane lei, din care aproximativ 1 milion de lei a fost pentru salarii, restul pentru cheltuieli curente.

– Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD). Un alt pseudo-institut, fără contribuție reală la cunoașterea istorică. Încă de la înființare, în anul 2004, IRRD a fost organizat ca o structură politică, nu ca un institut de cercetare: primii 25 de membri ai Colegiului Național au fost numiți direct de Ion Iliescu, având statut pe viață. Același Ion Iliescu a fost și primul președinte al institutului, funcție pe care a deținut-o până în anul 2021. IRDD are aproape 40 de angajați, iar în 2025 a avut un buget de 2,3 milioane de lei.

USR a mai încercat și în trecut desființarea pseudo-academiilor și institutelor inutile (prin proiecte de lege distincte) sau măcar decuplarea lor de la bugetul de stat (prin amendamente la legile bugetului de stat). Demersurile au fost însă respinse, sistematic, de celelalte partide.” – se arată în comunicatul de presă.

La dezbaterea din Parlament privind bugetul a reieșit că AOSR cere 6.421.000 de lei pentru indemnizații și 3 milioane pentru cheltuieli de personal, ceea ce reprezintă peste 85% din bugetul academiei.

De cealaltă parte, președinta AOSR, a declarat că rezultatele pe 2025 nu se regăsesc pe site-ul instituției, fiindcă acesta ar fi în reconstrucție. De asemenea, președinta Doina Banciu a susținut că AOSR este singura academie care sprijină cercetările tinerilor sub 40 de ani.

The post USR cere în Parlament desființarea Academiei Oamenilor de Știință și a altor 5 instituții finanțate de la bugetul de stat appeared first on Cultura la dubă.

Institutul Național al Patrimoniului reacționează într-un amplu comunicat de presă la posibilul demers al Ministerului Culturii, de desființare prin transformare a INP într-un departament al ministerului, confirmat de Ministerul Culturii pentru Cultura la dubă.

Potrivit specialiștilor INP, comasarea instituției cu ministerul ar provoca un conflict de interese și ar pune în pericol finanțarea proiectelor derulate prin PNRR. “Reorganizarea INP prin absorbție contravine obligațiilor pe care Ministerul Culturii, dar și INP le-au asumat pentru derularea investiției prin PNRR, fiind inadmisibilă contopirea a două calități distincte de către o unică entitate juridică (Ministerul Culturii). (…) De asemenea, se pot produce conflicte de interese, deoarece MC nu poate să fie și finanțator și implementator/avizator sau și autor de studii și documentații de intervenții etc.”, transmite INP.

Cultura la dubă a cerut un punct de vedere și cabinetului primului ministru Ilie Bolojan. Potrivit cancelariei sale, în contextul deficitului bugetar “sunt analizate soluții privind comasarea sau desființarea unor instituții”.

USR s-a poziționat, din poziția de partid al coaliției de guvernare, împotriva demersului.

***

COMUNICATUL INSTITUTULUI NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI

“Institutul Național al Patrimoniului își manifestă dezacordul cu privire la această măsură și neînțelegerea cu privire la impactul pozitiv pe care l-ar putea produce. Mai mult, avem certitudinea și argumentele că efectul va fi unul nociv, cu grave prejudicii aduse patrimoniului cultural național.

𝐏𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐠𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐚𝐫𝐢𝐮:

INP este continuator direct al primei instituții publice de profil, Comisiunea Monumentelor Istorice, înființată prin Legea de la 1892 pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice și Centrului de Calcul pentru Cultură, înființat în 1981 cu scopul documentării informatizate a patrimoniului cultural. Structura actuală a INP și atribuțiile sale sunt rezultatul comasării succesiv, între anii 2009 și 2014, a patru instituții din subordinea Ministerului Culturii, comasarea celor patru instituții ducând la pierderea a peste două treimi din schema de personal, cu păstrarea însă a tuturor activitățile pe care le desfășurau la care de-a lungul timpului au fost adăugate și unele noi.

în ultimii ani, pentru eficientizarea activității de protecție și gestiune a patrimoniului cultural, INP s-a poziționat ca liant între principalii actori ai acestui proces, autoritatea centrală, autoritatea locală, societatea civilă, mediul academic și mediul de afaceri, cu rezultate reale în dialogul dintre toate aceste categorii.

Reorganizarea INP ar duce la estomparea identității instituționale și implicit la scăderea credibilității și vizibilității la nivel național și internațional și pierderea încrederii din partea partenerilor internaționali și a ONG-urilor culturale.

dizolvarea prin absorbție a singurei instituții ce asigură protejarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural, printr-un corp profesional independent, va compromite grav toate eforturile Ministerului Culturii și ale INP de creștere a credibilității și eficienței sistemului public de protejare a monumentelor istorice.

Rolul INP de fundamentare a deciziilor de specialitate ale MC, de formulare de opinii de specialitate, ce se bazează pe profesionalismul unui corp de experți și pe independența acestor opinii, cât și flexibilitatea și posibilitatea de asociere și lucru în consorțiu, vor fi grav afectate de apartenența la o instituție de tip administrație centrală cu rigori, constrângeri și proceduri administrative diferite, determinate sau influențate politic.

Trebuie subliniat faptul că, în majoritatea statelor europene regăsim un institut de specialitate omolog, entitate distinctă față de Ministerul Culturii sau alt minister tutelar.

pentru creșterea impactului protecției patrimoniului cultural în raport cu nevoile de abordare a crizei climatice, INP a dezvoltat Investiția I.4 – Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice din cadrul Componentei C5 – Valul renovării din PNRR, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență prin contractul încheiat între Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului (coordonator de reforme și investiții) și Institutul Național al Patrimoniului (unitate de implementare/beneficiar). În vederea implementării investiției conform graficului asumat, fluxul de activități previzionat este unul continuu, acesta nu poate suferi incidente (de tipul procesului de preluare efectivă a activului și pasivului INP) care pot antrena suspendarea sau întreruperea acestora, din cauza calendarului strict aprobat pentru îndeplinirea la termen a țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR.

Reorganizarea INP prin absorbție contravine obligațiilor pe care Ministerul Culturii, dar și INP le-au asumat pentru derularea investiției prin PNRR, fiind inadmisibilă contopirea a două calități distincte de către o unică entitate juridică (Ministerul Culturii).

INP elaborează și gestionează Programul național de restaurare a monumentelor istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil și colectează și gestionează Timbrul monumentelor istorice [TMI] – instrument de finanțare care a facilitat intervenții exact în acele zone critice unde nu există capacitate financiară, vizând atât monumente istorice aflate în proprietatea statului, a UAT-urilor sau a cultelor religioase, cât și monumente istorice aflate în proprietate privată a unor persoane fizice sau juridice.

Desființarea INP nu ar anula capacitatea generală de investiții a Ministerului Culturii, însă ar paraliza aproape complet capacitatea sa de a realiza investiții legale și fundamentate profesional în domeniul restaurării și protejării monumentelor istorice.

INP este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România, elaborate în principal de Ministerul Culturii, și funcționează ca instituție unică cu personalitate juridică, specializată în protecția și valorificarea patrimoniului din punct de vedere științific, tehnic și cultural. Prin activitatea curentă, INP gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, instrumente pentru care există personal de specialitate dedicat.

De asemenea, personalul de specialitate din INP, oferă sprijin constant Direcției Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii în îndeplinirea atribuțiilor (avizare, interpelări, solicitări ale petenților etc.). Deși preluarea în MC a gestiunii inventarelor nu ar anula această activitate, trebuie menționat că o eventuală redirecționare a resurselor umane necesare desfășurării acesteia (deja insuficiente), către alte activități MC poate avea consecințe grave chiar și în contextul actualizării sistemelor informatice, personalul de specialitate fiind necesar pentru asigurarea corectitudinii și calității informației.

INP are printre atribuțiile sale principalele responsabilități pe care statul Român și le-a asumat, la nivel internațional, în relație cu ratificarea și implementarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural. În ultimii ani, după o lungă perioadă de hiatus, România prin INP, a reușit repornirea activităților asumate prin convenție, mai ales în sensul realizării primilor pași în alinierea protecției și gestiunii desfășurate la nivel național cu standardele și recomandările UNESCO, punându-se astfel bazele unui proces amplu, dar necesar de eficientizare a managementului Patrimoniului Mondial.

De asemenea au fost înregistrate 3 înscrieri în LPM în ultimii 4 ani, o performanță fără precedent chiar în state cu resurse ample dedicate acestui domeniu. Dizolvarea INP sau reducerea personalului deja insuficient ar compromite una dintre activitățile cheie ale României în raport convențiile internaționale ratificate, privind protecția patrimoniului cultural, cu greu repornită în ultimii ani prin crearea în acest scop a unui colectiv supraspecializat în managementul Patrimoniului Mondial.

Nu în ultimul rând, INP are în desfășurare o serie de proiecte cu finanțare europeană și națională, precum și contracte pentru realizarea unor studii (realizate în baza prevederilor legale potrivit cărora INP realizează venituri proprii).

Părăsirea de către INP a consorțiilor de implementare a proiectelor ar afecta contractele de finanțare deja semnate, ce vor trebui renegociate, afectându-se astfel implementarea proiectelor și implicit imaginea externă a INP și Ministerului Culturii. De asemenea, se pot produce conflicte de interese, deoarece MC nu poate să fie și finanțator și implementator/avizator sau și autor de studii și documentații de intervenții etc.”

REACȚIA CANCELARIEI PREMIERULUI BOLOJAN

Într-un răspuns transmis la solicitarea redacției Cultura la dubă, cabinetul primului ministru Ilie Bolojan nu neagă posibilitatea desființării INP prin comasare, nici nu o confirmă.

“Guvernul României a început un amplu proces de analiză la nivelul instituțiilor publice având în vedere două coordonate principale: optimizarea bugetului, inclusiv prin reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, și creșterea eficienței serviciilor publice. În acest sens, sunt analizate soluții privind comasarea sau desființarea unor instituții, precum și organigramele de personal în raport cu responsabilitățile și proiectele în derulare. La finalul procesului de analiză, Guvernul va anunța public rezultatele și măsurile ce se impun.”, susține cancelaria premierului.

REACȚIA USR

“USR nu susține desființarea Institutului Național al Patrimoniului și solicită o discuție în coaliție pe această temă.

Desființarea unor instituții de cultură, cum ar fi Institutul Național al Patrimoniului, este o măsură greșită și injustă și există soluții mai bune pentru o justă cheltuire a banului public. USR solicită o discuție în coaliție pe această temă, în contextul nu a fost convenită măsura între partidele la guvernare.

„Institutul Național al Patrimoniului gestionează patrimoniul național și este o instituție strategică în acest sens. Mai mult, orice proces de acest gen poate periclita accesarea fondurilor europene gestionate de INP pentru restaurarea unor obiective de patrimoniu. Cultura se pune în valoare prin management corect, concursuri transparente și investiții în oameni competenți. Sunt instituții deconcentrate ale căror atribuții fie se suprapun, fie sunt create și multiplicate pentru a oferi joburi unei clientele și pe acelea trebuie să le vizăm, nu instituțiile strategice”, declară Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR.

Împotriva desființării Institutului Național al Patrimoniului argumentează și deputatul USR George Gima, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, care invocă și situația de la Râmnicu Vâlcea, unde Primăria a propus unificarea Teatrului „Ariel” cu Filarmonica „Ion Dumitrescu” tot sub pretextul „eficientizării”.

„Dacă Ministerul Culturii validează astfel de soluții, autoritățile locale vor începe să le copieze peste tot. Există, totuși, o alternativă. Problemele din instituțiile culturale pot fi rezolvate prin concursuri corecte de management, prin transparență și prin aducerea de oameni competenți care să construiască, nu prin comasări administrative care șterg cu buretele zeci de ani de muncă”, precizează George Gima.”

Cultura la dubă a prezentat pe larg intenția Ministerului Culturii de a transforma INP într-un departament al ministerului. Materialul poate fi citit AICI.

Între timp, petiția inițiată de Fundația Pro Patrimonio a strâns până la ora publicării acestui articol peste 8000 de semnături.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Reacții la posibila desființare a Institutului Național al Patrimoniului. “Efectul va fi unul nociv, cu grave prejudicii aduse patrimoniului cultural național”, spune INP appeared first on Cultura la dubă.

Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani, a devenit aseară președintele ales al României, după ce a câștigat turul al ll-lea al alegerilor prezidențiale cu 53,60% din voturile exprimate, adică 6.168.642 de voturi. Pentru prima dată, un președinte a făcut declarațiile victoriei dintr-un parc – Parcul Cișmigiu. Când a fost sigur de victorie, din punct de vedere matematic, Nicușor Dan a ieșit la balconul Hotelului Cișmigiu de pe Bulevardul Regina Elisabeta din București, acolo unde a avut sediul de campanie, și a salutat mulțimea adunată.

Nicușor Dan s-a născut la Făgăraș în 1969. Din gimnaziu a devenit pasionat de matematică. În liceu a câștigat de două ori Medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică, în anii 1987 și 1988.

A absolvit Facultatea de Matematică – Universitatea București, iar în 1992 a studiat matematica la École Normale Supérieure din Paris. În 1988 a terminat doctoratul la Université Sorbonne Paris Nord. Pe atunci, a început să organizeze întâlniri cu studenții români de la Paris, cu scopul de a contribui la evoluția României post-comuniste.

În 1998, revenit în țară, s-a angajat la Institutul de Matematică asociat Academiei Române. Tot de atunci a început să inițieze acțiuni civice pentru salvarea patrimoniului. A participat la demonstrațiile împotriva construirii Cathedral Plaza, care s-a dovedit după 20 de ani o construcție ilegală prin decizie judecătorească definitivă, s-a opus demolării Halei Matache, a militat pentru Roșia Montană.

A fondat Asociația Salvați Bucureștiul și a deschis numeroase dosare împotriva deciziilor care periclitau patrimoniul construit sau spațiul verde din București. A câștigat sute de precese.

În 2012, am candidat pentru prima oară la Primăria Capitalei ca independent. În 2016, după protestele care au urmat tragediei de la Colectiv, a fondat partidul USR. A devenit deputat USR, dar a părăsit partidul pe care l-a fondat atunci când s-a poziționat pentru referendumul pentru familiei, spre deosebire de alți lideri progresiști ai partidului.

În 2020 a învins-o pe Gabriela Firea și a devenit primarul capitalei. În 2024 a câștigat al doilea mandat la primărie.

După anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, și-a anunțat candidatura la Cotroceni. A candidat ca independent și a câștigat 6.168.642 de voturi, cu 829.589 în plus față de contracandidatul său, George Simion (AUR).

Mii de tineri s-au adunat aseară pe Bulevardul Regina Elisabeta din capitală, acolo unde Nicușor Dan a avut sediul de campanie, la Hotelul Cișmigiu, aflat în apropierea Primăriei Capitalei.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Cultura la dubă, acesta a mulțumit artiștilor români care l-au susținut.

Rezultatele alegerilor trebuie să fie recunoscute de Curtea Constituțională a României. Apoi, președintele ales va depune jurământul în Parlamentul României.

Nicușor Dan este al 5-lea președinte al României post-comuniste, după Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Nicușor Dan este primul președinte al României venit din societatea civilă appeared first on Cultura la dubă.

Mai mulți angajați sau colaboratori ai Teatrului Toma Caragiu din Ploiești, printre care actorii Andi Vasluianu și Bogdan Farcaș, au protestat în fața sediului primăriei după ce managerul care conduce teatrul de aproape 10 ani a primit notă mică (n.r. 6,52, sub pragul necesar de 8) la evaluarea anuală, ceea ce duce automat la desfacerea contractului de management, care s-ar fi încheiat la finalul anului 2025. De asemenea, aceștia contestă decizia primarului de a tăia cu 20% fondul de salarii al teatrului.

Mihaela Rus, pe de o parte, și angajații teatrului, de cealaltă parte, reclamă nereguli referitoare la procesul de evaluare, susținând că primarul Mihai Polițeanu ar fi dorit în mod intenționat înlăturarea managerului. Din comisia de evaluare au făcut parte regizorul româno-maghiar de teatru – Szabo K. Istvan, directorul adjunct al Teatrului Mic din București și Cristian Ardelean, consilierul primarului din Ploiești.

Mihaela Rus susține că a fost evaluată de “un evaluator din Ungaria, care nici nu pricepea foarte bine ce spun în limba română, dar căruia, în condițiile unui buget de austeritate, i-au fost plătite cheltuielile cu deplasare, o doamnă, director adjunct al Teatrului Mic din București,cu o abordare rigidă și cu o atitudine vădit împotriva mea, și un al treilea evaluator, consilier al primarului Mihai Polițeanu, domnul Cristian Ardelean.” – sursa: observatorulph.ro

Aceasta a depus contestație, iar primăria trebuie să răspundă în trei zile.

Primarul Mihai Polițeanu, fost deputat USR, a câștigat alegerile la Primăria din Ploiești ca independent, având un discurs anti-sistem. Acesta susține că evaluarea a fost independentă și corectă, iar el nu a avut nicio implicare.

100 de anagajați ai Teatrului din Ploiești au semnat o petiție pentru susținerea actualei conduceri.

“Dragi prieteni și susținători ai culturii ploieștene,

Teatrul „Toma Caragiu” nu este doar o instituție, ci o parte din sufletul orașului nostru, un loc care reunește generații și transformă visele în realitate. Sub îndrumarea doamnei Mihaela Rus, acest teatru a atins culmi artistice, devenind un far al culturii în Ploiești.  Astăzi, teatrul nostru este în pericol. O decizie nedreaptă și ilegală amenință să întrerupă munca extraordinară a doamnei director Mihaela Rus, care a ridicat teatrul la nivel de artă. În acest moment critic, fiecare dintre noi are puterea să facă diferența. Doamna Mihaela Rus nu este doar un manager excepțional, ci un suflet care respiră teatru și artă. Prin munca ei, a adus teatrul Ploieștiului la nivel de artă, ridicând orașul nostru în rândul marilor centre culturale. A încerca să o îndepărtați înainte de termen ar fi nu doar ilegal, ci profund nedrept. Este un atac asupra artei, asupra viselor care prind viață pe scenă și asupra tuturor celor care găsesc în teatru un loc de refugiu și speranță. Această decizie ar destabiliza complet activitatea teatrului, punând în pericol spectacolele aflate în lucru, festivalurile și proiectele pregătite cu atât de multă pasiune.

       Domnule primar,

Vă cerem, cu respect, dar și cu hotărâre, să retrageți această inițiativă greșită și să respectați dreptul doamnei Mihaela Rus de a-și finaliza mandatul. Cultura nu este un lux, ci o nevoie fundamentală, iar teatrul este un liant care unește comunitatea noastră. Ar fi o prostie sa transformați acest loc de lumină, într-un câmp de conflicte politice.

     În numele artei, al iubitorilor de teatru din Ploiești și al valorilor noastre comune, cerem dreptate și respect pentru teatrul nostru și pentru cei care îl fac posibil.

Cu profund respect și speranță,  

Toți cei care iubesc teatrul din Ploiești” – se arată în textul petiției.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Protest al actorilor Teatrului Toma Caragiu din Ploiești, după evaluarea nefavorabilă a managerului Mihaela Rus appeared first on Cultura la dubă.

Un senator a propus amânarea votului, după ce candidata nu a putut să spună care sunt principalele sale două obiective.

“Catinca Nistor: Eu am niște idei, dar nu vreau să vorbesc.

Senator 1 : Dar știți că nu e secret, totuși, când mergeți într-o asemenea poziție trebuie să aveți niște obiective.

Senator 2: Domnule președinte, dacă doamna nu poate să vorbească, nici noi nu putem să votăm.Vă propun amânarea votului.”

Până la urmă, Catinca Nistor a primit aviz pozitiv. Iată câteva dintre declarațiile din timpul audierilor:

“Puteți avea toată încrederea că am tot sprijinul și toate relațiile și tot istoricul profesional și intelectual pentru a conduce această misiune și ca să vă spulber orice suspiciuni juridice, eu am scos și cazierul meu, l-am pregătit și puteți vedea că este imaculat.

-Nu suntem la ministerul de interne, nu ne interesează cazierul.

-Totuși, poate pentru a spulbera orice suspiciuni.

-Cel care va ocupa funcții va avea nevoie de relații și rețea la Londra și rețeaua, în stilul rețelelor politice pe care le putem avea aici, nu sunt utile acolo.”

Cultura la dubă a scris în exclusivitate, în urmă cu mai bine de o lună, că ICR o va numi pe Catinca Nistor în funcția de director al ICR Londra.

Catinca Maria Nistor are 33 de ani, este actriță și actuală colaboratoare a postului lui Adrian Sârbu, Aleph News, în calitate de prezentatoare.

Ea este fiica actorului român Stelian Nistor, fost lider al Lojei Masonice de rit scoțian, care are sediul central la Londra. Stelian Nistor a deținut președinția Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, în grad 33 şi Ultim.

Părinții Catincăi Nistor sunt nașii de cununie ai PSD-istului Valeriu Zgonea.

Catinca Nistor a fost timp de aproximativ un an director interimar al Teatrului Bulandra, în mandatul primarului Gabriela Firea.

Ea a fost dată afară după un protest public al actorilor de la Bulandra și, ulterior, trimisă în judecată de noua conducere interimară pentru că și-ar fi atribuit sume de bani necuvenite.

În primă instanță, pe 19 septembrie 2021, Tribunalul București a decis să anuleze contractele încheiate pe drepturi de autor și a obligat-o pe pârâtă să returneze teatrului aproape 7000 de euro. Decizia nu este definitivă.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă în martie 2020, pe când era managerul teatrului Bulandra, Catinca Maria Nistor declara:

“Când am împlinit 28 de ani, mi-am dat termen până la 35 să am rostul meu la Londra, unde merg frecvent. Am început să îmi construiesc un network acolo.

Visul meu e să mă trezesc dimineața, să știu cum arată bucătăria mea, make a tea și breakfast, să merg la lucru și să fac în fiecare zi același lucru, să lucrez on stage, în Londra.”

În timpul audierilor din Senat, aceasta a spus despre perioada petrecută la Bulandra că:

“Experiența de 11 luni de asigurare a interimatului Teatrului Bulandra, luni care au cuprins chiar perioada începutului pandemiei și am întâlnit situații dificile în primul rând dpdv financiar, care m-au făcut să mă folosesc de toate resursele pe care le-am avut și experiența aceasta cred că mă va ajuta în următoarea misiune, pe care urmează să o încep”.

Catinca Nistor este prietenă și cu George Ivașcu, managerul Teatrului Metropolis, fost ministru PSD al Culturii, la rândul său Mare Maestru în Masonerie. De altfel, Catinca a fost prezentă ieri în birourile Teatrului Metropolis, după conferința de presă în care Ivașcu și-a anunțat demisia. Catinca Nistor a fost distribuită și în spectacolul de la Metropolis – „O casă de păpuşi – partea a doua“, care a avut premiera în ianuarie 2022.

Despre această producție, Primăria Capitalei a declarat că “Teatrul Metropolis a cheltuit anul trecut pe producția unui spectacol în care au jucat 3 actori consacrați și o tânără actriță suma de 265.117 lei. (nr. actorii sunt Oana Pellea, Vlad Ivanov, Victoria Cociaș și Catinca Nistor)

Onorariile plătite acestor actori pentru repetiții au fost de 64.490 lei, onorariul pentru cele 9 spectacole jucate a fost de 58.047 lei și onorariul pentru premieră, de 6.443 lei.”

Comisia pentru Cultură din Senat a votat numirea Catincăi Nistor la ICR Londra astfel: 13 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Înregistrarea audierii sale poate fi urmărită mai jos, de la minutul 41.04.

The post Catinca Nistor, noul director ICR Londra: “Cred că sălile pline de români vor fi apreciate de englezi.” appeared first on Cultura la dubă.

După ce ziarul de propagandă naționalistă “Certitudinea” a fost distribuit ieri spectatorilor prezenți la spectacolul lui Dan Puric, susținut în Sala Studio a Teatrului Național București, sub privirile directorului interimar Mircea Rusu, fără ca acesta să fi intervenit, deputatul Iulian Bulai îi cere ministrului Culturii Lucian Romașcanu să îl demită pe directorul TNB.

“Directorul interimar al Teatrului Național București(TNB), Mircea Rusu, trebuie demis astăzi. Nu putem accepta ca infrastructura publică de cultură din România să fie folosită pentru a promova propaganda pro Putin, pro Kremlin. Domnul Lucian N. Romascanu, ministrul Culturii, trebuie să îl demită pe domnul Rusu.

Dacă nu îl va demite astăzi pe directorul TNB, atunci voi propune conducerii USR inițierea unei moțiuni simple împotriva ministrului Culturii.

O instituție importantă a statului român nu poate sabota nici solidaritatea românilor față de ucraineni și nici angajamentele României față de partenerii UE și NATO. Asta s-a întâmplat ieri la TNB.

Arta și solidaritate? Da, mereu.Propagandă pro Putin? Nu. Deloc. Niciodată.”, a transmis deputatul USR Iulian Bulai pe pagina sa oficială de facebook.

Ministerul Culturii a anunțat ieri că va deschide o anchetă la TNB și va sesiza poliția pentru “distribuție neautorizată de materiale în incinta TNB”.

Săptămâna trecută, ministrul Romașcanu a apărat prezența lui Dan Puric la TNB, în pofida criticilor oamenilor de cultură, spunând că “eliminarea sa din program ar fi un act de cenzură.

Mircea Rusu a reacționat azi cu un text publicat pe site-ul TNB. El s-a delimitat de acțiunea de distribuire a ziarului.

The post Deputatul Iulian Bulai amenință cu moțiune simplă dacă ministrul Culturii nu îl demite pe directorul interimar al TNB, Mircea Rusu appeared first on Cultura la dubă.

Cultura la dubă a dezvăluit numele acestora în exclusivitate.

Este vorba despre:

• Catinca Maria Nistor – director ICR Londra
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra
• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Adriana Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Salomon Marton Laszlo – director ICR Tel Aviv

Propunerile făcute de președintele ICR Liviu Jicman au primit deja avizele Ministerului de Externe și ale Ministerului Culturii, iar audierea din Senat este doar o formalitate, fiindcă votul va fi unul politic, așa cum sunt și numirile în cauză. AICI puteți citi legăturile dintre persoanele propuse și partidele aflate acum la putere – PSD și PNL.

Președintele Comisiei de Cultură a Senatului este PNL-istul Viorel Badea, vicepreședinte este Gabriela Crețu (PSD), iar secretar este Sorin Lavric (AUR).

Din comisie fac parte 4 senatori PSD, 3 senatori PNL, 2 senatori USR, 1 senator AUR și 1 senator UDMR. Actuala conducere a ICR este formată din oameni propuși de cele 3 partide ale coaliției de guvernare: președinte Liviu Jicman – PNL, vicepreședinte Mirel Taloș – PSD și vicepreședinte AG Weinberger – UDMR.

The post Viitorii directori ICR în marile capitale vor fi audiați azi de Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.

În realitate, studenții, aflați acum în plină sesiune, sunt nevoiți să plătească în continuare accesul la bibliotecă și la fel o vor face și în sesiunea de exemene din luna mai.

Cu excepția Bucureștiului, toate bibliotecile central-universitare din țară amână aplicarea legii, folosindu-se de un articol din Legea Educației care le permite să facă asta.

***

Potrivit legislației, o bibliotecă centrală universitară are ca principali utilizatori studenții, cadrele didactice și cercetătorii din învățământul superior. România are patru astfel de biblioteci: București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași.

De ani buni, cele patru BCU-uri din România percep studenților taxe de eliberare și vizare a permiselor de acces, stabilite la nivel intern:

•           București: eliberare de permis 25 de lei, vizare anuală 10 lei;

•           Cluj: eliberare de permis 40 de lei, vizare anuală 10 lei;

•           Timișoara: eliberare de permis 30 de lei, vizare anuală 10 lei

•           Iași: eliberare permis 35 de lei, vizare anuală 35 de lei

Acest lucru a creat o discriminare între două categorii de studenți. Pe de o parte, studenții din universitățile care dețin o bibliotecă proprie aveau acces gratuit la serviciile lor. Pe de altă parte, studenții din celelalte universități erau nevoiți să apeleze la serviciile bibliotecilor central-universitare și să plătească pentru acest lucru.

Legea nr. 9/2022 vine să elimine această discriminare, adăugând o simplă mențiune în articolul 202 din Legea Educației: „accesul la serviciile bibliotecilor central-universitare se realizează în mod gratuit pentru studenții universităților de stat”.

În realitate, Legea educației naționale(LEN) le permite bibliotecilor central-universitare să amâne aplicarea prevederii până la 1 octombrie 2022.

Doar Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București a decis să le asigure gratuitatea din prezent. Celelalte BCU-uri din țară le cer în continuare studenților bani din buzunar pentru eliberarea sau vizarea permiselor de acces. 

Inițiativa noii legi aparține deputatului USR PLUS Filip Havărneanu și a fost semnată de mai mulți parlamentari din același partid. Pe 6 ianuarie 2022, legea a fost publicată în Monitorul Oficial.

„Lege nouă de pe 9! Președintele României a promulgat legea privind accesul gratuit al studenților la bibliotecile central-universitare! Astfel, proiectul meu de suflet dedicat studenților români a devenit Legea 9/2022 și intră în vigoare azi, pe 9 ianuarie!”, anunța pe Facebook Filip Havărneanu la acel moment.

Deputatul a dat de înțeles că de la acea dată studenții din învățământul de stat au acces gratuit la toate bibliotecile central-universitare.

În mod normal, o lege intră în vigoare odată ce a fost publicată în Monitorul Oficial. Însă aceasta se lovește de articolul 5 din Legea Educației:

„Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.”

Invocând acest articol, bibliotecile central-universitare din Cluj, Timișoara și Iași le cer în continuare studenților să plătească pentru serviciile lor. Însă Legea Educației nu interzice ca o nouă modificare să fie aplicată imediat. De exemplu, BCU București a decis să acorde gratuitate studenților chiar de acum.

Abia după ce a fost contactat zilele acestea de Cultura la dubă, pentru a oferi un punct de vedere referitor la modul haotic în care bibliotecile implementează sau nu legea, deputatul USR Filip Havărneanu și-a modificat postarea de pe Facebook și a precizat că mai durează până legea va fi aplicată.

Acesta a declarat pentru Cultura la dubă: „Nu am avut nici cea mai mică intenție să inducem în eroare studenții și nici să îi punem într-o situație dificilă. Complicata lege a educației, așa cum a fost ea gândită, spune că orice modificare sau completare a ei nu produce efecte juridice pe loc, ci din anul școlar/universitar următor celui în care a fost aprobată modificarea.

Dorința mea a fost să fac acest proiect pentru studenți, a fost unul dintre angajamentele mele față de organizațiile studențești și, după un lung parcurs legislativ, e important că din toamnă va deveni o regula de la care nu se va mai abate nicio bibliotecă.”

Cu excepția celor din Capitală, generațiile actuale de studenți vor trece prin încă două sesiuni de examene plătind taxele practicate de BCU-uri pentru a avea acces la resursele lor. 

Deși scopul lor fundamental este să contribuie la educația tinerilor, trei mari biblioteci din România aleg să păstreze încă un an taxele pentru studenți. Pentru că pot. Și pentru că universitățile din România nu mai sunt demult doar centre de învățământ superior, ci niște afaceri cu bani publici.

Reprezentanții BCU Timișoara ne-au transmis că taxa percepută studenților acoperă costurile cardului de acces pe care aceștia îl primesc. Dar inclusiv viza anuală costă, nu doar cardul inițial.

România este țară membră UE și ne aflăm în al doilea an al pandemiei, iar una dintre marile schimbări pe care ar trebui să le implementeze țara noastră este digitalizarea instituțiilor publice.

În plus, centrele universitare ar trebui să inoveze, să genereze schimbări în societate. Însă preferă să păstreze o cartelă de plastic pentru accesul la bibliotecă, în loc să folosească, de exemplu, un cod QR, cum e cel cu care intrăm în magazine.

Directorul BCU Cluj, Valentin Orga, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că taxa pe care o dau studenții reprezintă „o sumă de bani ce ne ajuta pe ici, pe colo, să mai acoperim ceea ce ne doream să facem și bugetul primit de la minister nu acoperea”. Într-o țară în care educația ar conta cu adevărat, studenții nu ar trebui să acopere din propriul buzunar lipsurile unei biblioteci oricum finanțate din bani publici.

În momentul de față, legea menită să elimine discriminările între studenții români cu privire la accesul la resurse educaționale a ajuns, de fapt, să le adâncească, în funcție de centrul universitar unde studiază aceștia.

În plus, nimeni dintre legiuitori nu a luat în considerare să includă și studenții universităților private la această gratuitate, deși o parte din banii pe care aceștia îi achită pentru studii ajung la stat.

Legea privind accesul gratuit pentru studenții universităților de stat la bibliotecile universitare va intra efectiv în vigoare începând cu anul universitar 2022-2023.

The post Bibliotecile universitare refuză să acorde acces gratuit studenților. Pentru că pot. appeared first on Cultura la dubă.

Legea urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Până în prezent, studenții români erau nevoiți să achite abonamente la unele biblioteci din propriul buzunar.

“Avem patru mari universităţi – Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi – care nu mai au nicio bibliotecă proprie, fiind utilizată biblioteca central-universitară. Iar Consiliile de Administraţie ale bibliotecilor central – universitare din ţară stabilesc o taxă pentru eliberarea permisului de acces la bibliotecile pentru studenţi.

Această iniţiativă legislativă vine să corecteze anomalia pe care v-am descris-o şi să asigure ca orice student va avea acces egal şi gratuit atât la bibliotecile universitare, cât şi la cele central-universitare”, a afirmat, în plenul Senatului, senatorul Irinei Darău, unul dintre inițiatorii legii.

După promulgare, legea trebuie publicată în Monitorul Oficial și apoi va intre în vigoare.

The post Senatul a aprobat legea prin care studenții vor avea acces gratuit la bibliotecile universitare appeared first on Cultura la dubă.