Acesta nu a dorit să explice dacă a refuzat propunerea sau potofoliul a fost alocat altcuiva la negocierile politice.

Membru PNL, Vlad Nistor are o bogată carieră în mediul universitar, diplomație și în politică. A fost deputat PNL între 2012-2016 și europarlamentar între 2019 – 2024. Între 1998 – 2000 a fost consilierul președintelui Emil Constantinescu.

Potrivit deciziei PNL, membrii partidului care acceptă posturi în guvernul Veștea, pe care partidul nu îl va vota în Parlament, vor fi excluși.

Vlad Nistor este al doilea nume vehiculat la Ministerul Culturii. În guvernul Tomac, propunerea a mers către filologul Adrian Papahagi. Acesta a anunțat public că s-a răzgândit și că nu vrea să ia parte la un context politic conflictual.

Momentan Ministerul Culturii este condus de Andras Demeter (UDMR). Demis odată cu guvernul Bolojan în Parlament și devenit interimar, Demeter și-a anunțat demisia de onoare pe 25 mai, dar continuă să conducă ministerul. Președintele Nicușor Dan nu a semnat decretul de eliberare a sa din funcție.

Potrivit DIGI24, din guvernul Veștea ar urma să facă parte:

Ministerul de Externe – Luca Niculescu;

Ministerul Apărării – Nicoleta Pauliuc;

Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu;

Ministerul de Finanțe – Alexandru Nazare;

Ministerul Sănătății – Alexandru Rogobete;

Ministerul Educației – Sorin Costreie;

Ministerul Economiei – Lucian Bode;

Ministerul Justiției – Radu Marinescu;

Ministerul Muncii – Florin Manole;

Ministerul Energiei – Bogdan Ivan/ Daniel Zamfir;

Ministerul Fondurilor Europene – Alina Gorghiu/ Rareș Bogdan;

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}.

The post Vlad Nistor, istoricul propus ministru al Culturii în guvernul Veștea: “Nu mai sunt pe listă” appeared first on Cultura la dubă.

Palatul Universității București urmează să fie restaurat în cadrul unui proiect ce presupune o investiție majoră de la guvern, de 100 de milioane de euro, după cum Cultura la dubă a anunțat în iunie 2020.

Prima etapă a proiectului a demarat cu o serie de săpături arheologice în curtea interioară a clădirii istorice, unde au fost descoperite fragmente ale clădirii care a găzduit Academia Domnească ”Sf. Sava” – prima școală de învâțământ superior din Țara Românească, fondată în 1694 de domnitorul Constantin Brâncoveanu.

Imaginile au fost publicate de Compania Națională de Investiții și de Construcții Erbașu, firma care se ocupă de lucrări. Potrivit companiei Erbașu, “pentru moment, zidurile au fost protejate cu geotextil și reacoperite cu pâmânt pentru conservarea pe parcursul lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii.

Lucrările pentru restaurarea celei mai mari clădiri de educație din România vor continua cu consolidarea structurală a întregii clădiri, refacerea învelitorii și înlocuirea elementelor din lemn degradate, restaurarea faţadelor, refacerea decorațiunilor istorice, eliminarea umidităţii şi a infiltraţiilor, montarea unui sistem de iluminat architectural, precum și cu punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite.

Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei prin Compania Națională de Investiții și este realizat de echipa noastră în asociere cu Terragaz Construct, Euras și Polarh Design.”

Din punct de vedere financiar, investiția însumează o valoare de 445,88 milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București.

Acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ corespunzătoare studenților Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acesta, a contribuției culturale, istorice și simbolice a acestuia pentru patrimoniul cultural al regiunii, să valorifice potențialul său și să respecte dreptul la cunoașterea istoriei și a identității culturale.

Citiți aici povestea Universității București.

The post Fragmente ale Academiei Domnești ”Sf. Sava” au fost descoperite în curtea interioară a Universității București appeared first on Cultura la dubă.

Cum se răspândesc teoriile conspiraționiste, de ce unii oameni aleg să creadă în ele și nu în spusele apropiaților și ale medicilor? Și de ce oamenii devin agresivi când au credințe diferite decât ale altora, în mediul online?

Am stat de vorbă despre toate aceste lucruri cu sociologul Darie Cristea, profesor universitar și prodecan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București și credem cu tărie că în aceste momente ar trebui să ascultăm ceea ce spun specialiștii și să apelăm la ei atunci când avem întrebări, fie că vorbim despre medici, psihologi, sociologi, cercetători.

“E foarte ușor să spui că ți se ascunde ceva pentru că, practic, nu trebuie să mai probezi ce ți se ascunde, din moment ce ți se ascunde.”

Darie Cristea, sociolog

De ce credeți că unii oameni aleg să creadă mai degrabă surse neoficiale, informații răspândite pe internet, decât sursele oficiale?

Noi nu avem în momentul de față o evaluare foarte precisă a câți oameni cred în teoriile conspirației și în ce măsură cred în aceste teorii. Aici sunt mai multe grade de neîncredere.

Pe de o parte, sunt cei care pur și simplu neagă existența virusului, conspiraționismul ăla stupid, pe de altă parte sunt cei care nu cred raportările autorităților, cei care au anumite dubii referitoare la modul în care se transmite virusul.

Problema este că, de exemplu, dacă autoritățile fac anumite greșeli de comunicare sau dacă apar cu ajutorul mass-media anumite incertitudini la nivel de comunicare publică, există riscul ca din ce în ce mai mulți oameni să își piardă încrederea în discursul oficial.

Asta și pe fondul incertitudinii legate de virus, pe fondul restricțiilor, pe fondul unor nemulțumiri legate de aceste restricții.

Probabil cei mai mulți oameni nu sunt negaționiști, dar au într-o anumită măsură îndoieli legate de ceea ce se știe despre virusul ăsta.

Explicația e destul de simplă: de obicei, o teorie a conspirației în primul rând îți rezolvă problemele de incertitudine, îți explică cum stă treaba. Că sunt unii pe undeva și ne ascund anumite lucruri.

E foarte ușor să spui că ți se ascunde ceva pentru că, practic, nu trebuie să mai probezi ce ți se ascunde, din moment ce ți se ascunde.

Pe de altă parte, întotdeauna explicația bazată pe teoria conspirației este mult mai coerentă decât teoria reală.

O explicație științifică ce implică și anumite restricții va fi mult mai greu de digerat de către public. În al doilea rând, o explicație științifică e mai greu de înțeles.

În al treilea rând, o explicație științifică va trebui să țină cont de faptul că ea nu îți poate promite că problema se va rezolva săptămâna viitoare, ci fiind o explicație serioasă, va fi relativ pesimistă: va trebui să menținem restricții o anumită perioadă, vaccinul probabil o să apară într-o anumită formă, nu știm când, probabil anul viitor, pandemia va ține 1 an – 2, nu știm.

Sunt chestiuni care nu liniștesc publicul, nu asigură confortul acela psihologic. Și atunci e mult mai ușor să crezi într-o teorie a conspirației ori doar în anumite elemente ale teoriei.

“Până acum o lună eram toți îngrijorați de locuri de muncă, de salarii și de alte lucruri, acum toată lumea ține cu tot dinadinsul să își facă vacanța. Lucru care nu e foarte rațional.”

Credeți că autoritățile au greșit într-un anumit moment, în comunicare, de a escaladat această neîncredere?

Nu este vorba despre a greși pur și simplu. Noi încă nu știm extrem de multe despre virusul ăsta. Și atunci toate aceste măsuri, multe dintre ele medicale și inclusiv administrative sunt, să spunem empirice. Se adaptează unui anumit tip de situație.

Și atunci evident că publicul va găsi anumite puncte în care măsurile se contrazic, în care politicile nu par neapărat foarte coerente. Deci nu e vorba despre a face niște greșeli, în sensul clasic, dar chestiunile astea vor fi taxate ca niște greșeli și pe fondul unor frustrări, unor nemulțumiri.

Apropo de frustrări, cât de mult credeți că a contribuit la neîncredere și criza financiară, faptul că unii oameni și-au pierdut locurile de muncă?

Problema cea mai mare este legată de marea masă a oamenilor care au fost afectați, nu neapărat la nivel de venit și de locuri de muncă, ci care au fost afectați la nivel de viață cotidiană.

Cel mai complicat lucru a fost această schimbare, fără un termen clar, al obiceiurilor care țin de viața cotidiană. Și vedem, de exemplu, că zilele acestea e un fel de revoluție a vacanțelor.

Până acum o lună eram toți îngrijorați de locuri de muncă, de salarii și de alte lucruri, acum toată lumea ține cu tot dinadinsul să își facă vacanța. Lucru care nu e foarte rațional, dacă acum două luni am fi fost foarte mulțumiți dacă ne lăsau să ieșim din oraș sau să mergem până la magazin, acum insistăm să mergem la plajă.

Trebuie să recunoaștem că e puțin absurd. Dar e o reacție psihologică ce vine, totuși, după un tip de izolare care a fost percepută ca fiind foarte brutală.

Revenind puțin la neîncredere, ne-ați explicat pe ce fond apare această neîncredere, dar aș vrea să vă întreb pe ce fond apare și agresivitatea oamenilor? Că una este să nu aibă încredere și altă este să devină agresivi cu oamenii care cred în pericolul virusului.

De câțiva ani, ați văzut, România a fost marcată de o separație destul de agresivă între tabere ideologice, politice și așa mai departe. Drept urmare, totul ține inclusiv de aspectul acesta valoric, în condițiile în care unele persoane resimt că le sunt amenințate interesele imediate.

Aici nu vorbim despre o idee filosofică asupra libertății, ci de faptul că omul a simțit efectiv o restrângere a libertăților și atunci devine o idee pentru care unii oameni consideră că pot lupta.

Și se apară certându-se cu cei care militează pentru restricții, certându-se cu autoritățile.

Eu mă refeream la un soi de agresivitate gratuită, dau exemplu cazul Andreei Esca, mărturia sa sinceră că ea și familia ei au avut Covid și valul de reacții agresive din partea unor oameni care spun că ar fi fost plătită, că nu există Covid și așa mai departe.

E suficient să vă uitați pe orice articol din online, la comentarii, ca să vedeți că există această formă de agresivitate gratuită. În general, mediul online la noi, dacă vă uitați pe comentarii, este încărcat de această agresivitate.

“Într-un fel tragi-comic, toate nemulțumirile se mișcă în jurul ideii de a-și salva vacanța. E o temă care a apărut de niciunde, dacă acum două luni eram mulțumiți că putem merge într-un magazin.”

Dar de unde vine această agresivitate?

Păi, în general, omul, prin aceste forme de agresivitate, își descarcă frustrările. Dacă aplică asta în online are impresia că e protejat de un anumit soi de anonimat, acolo poate să spună ceva fără ca oamenii din jur să se uite urât la el.

Și pe urmă escaladează. Eu pun un comentariu, altul care nu e de acord mai pune un comentariu, eu spun ceva mai puțin drăguț despre el, el spune despre mine, e foarte ușor să escaladeze genul ăsta de chestiuni în mediul online.

De foarte multe ori genul ăsta de agresivitate e mai vizibil în mediul online decât în realitate și poate că o educație online a românilor nu ar fi rea.

În ceea ce privește separarea populației în acest context al pandemiei, cât de periculoasă e gândirea extremă că “nu există virusul” și ce ar putea face autoritățile ca să mai atragă oameni în cealaltă tabără, care crede?

Eu cred că oamenii care neagă virusul sunt, totuși, în minoritate. Există, însă, persoane care au anumite nemulțumiri sau neîncredere în anumite aspecte privind modul în care autoritățile gestionează situația.

Evident că prelungirea acestei situații sau introducerea unor noi restricții va crește numărul nemulțumiților și al celor care încep să aibă anumite dubii.

Deci, deocamdată nu cred că suntem în pericol să avem o majoritate de negaționiști, dar vor începe să fie puse la îndoială din ce în ce mai multe aspecte, publicul pierzându-și răbdarea, acceptând din ce în ce mai puține restricții.

Probabil că o mai bună popularizare a cercetărilor care se fac pentru vaccin ar fi interesantă, mai ales că publicul este captiv știrilor privind acest virus. Deci în loc să se uite la probleme legate de acest virus, poate ar fi bine ca din când în când să aibă materiale privind cercetările care se fac în această problemă.

Într-un fel tragi-comic, toate nemulțumirile se mișcă în jurul ideii de a-și salva vacanța. E o temă care a apărut de niciunde, dacă acum două luni eram mulțumiți că putem merge într-un magazin.

Lipsa educației are un rol important în răspândirea teoriilor conspiraționiste sau sunt și oameni educați care cred în ele?

Teoretic, ar trebui să aibă. Dar veți vedea și oameni educați care cred în așa ceva. Aici e și o chestiune cumva instinctuală, nu știu dacă e corect termenul, dar vine ca urmare imediată a unor supărări, frustrări, percepi că discursul oficial nu îți oferă o explicație coerentă și atunci e ușor să apelezi la așa ceva.

Mai ales că aceste idei circulă prin social media și sunt ușor de accesat. Inclusiv oameni care par foarte raționali, e de ajuns să vadă chestia asta de câteva ori pe rețele sociale și atunci o să se întrebe “domne, o fi ceva ce zic și ăștia”.

Deci pericolul nu e la cei care zic că nu există virusul pur și simplu, ăștia sunt o minoritate, dar există riscul ca de la un punct încolo, pe fondul unei nervozități induse de situații pragmatice, din ce în ce mai mulți oameni să zică ” o fi ceva, de oamenii ăștia nu reușesc să rezolve problema”.

În încheiere, ați putea să ne dați un sfat, la nivel inter-uman cum am putea noi să interacționăm cu apropiați care nu cred în pericolul acesta încât să îi convingem că pericolul există și că ar trebui să își ia și ei măsurile de precauție?

E foarte complicat pentru că noi, ca oameni, nu avem autoritatea nici de a îi pune pe alții să respecte măsurile, nici de a îi educa, în ultimă instanță. Singurul lucru pe care îl putem face este să respectăm noi aceste măsuri și să nu intrăm în polemici inutile cu persoane de genul acesta.

Aici nu este o chestie care se rezolvă prin principii, ci prin model. Dacă cea mai multă lume respectă aceste măsuri, în final, pe o regulă a bunului simț, și ceilalți vor face același lucru.

The post “Prin agresivitate online, oamenii își descarcă propriile frustrări.” – Interviu cu sociologul Darie Cristea despre comportamentul maselor în pandemie appeared first on Cultura la dubă.

“În sfârșit! Salut inițiativa PMP de a modifica Legea Educației. “Masteratele” despre “identitatea de gen” nu sunt altceva decât exerciții în pseudo-știință, delir ideologic combinat cu viziuni de tipul Baba Vanga.
Aceste “programe” sunt o rușine pentru spațiul universitar.”

Cătălin Avramescu, profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul UNIBUC

“Pe ușa facultății la care predau scrie Științe Politice. De ani de zile acolo se fac cursuri de “egalitate de șanse” și altele asemenea, fără nici o legătură cu domeniul. Nu e de mirare că după ce a introdus asemenea făcături, Universitatea București a căzut peste 300 de locuri în topurile universităților. Asemnea “cursuri” nu trebuiau niciodată acreditate.”, a scris profesorul Cătălin Avramescu.

Opinia sa este contrară Universității București, care a condamnat public modificarea adusă Legii Educației.

Altfel, Cătălin Avramescu, deși ar fi trebuit să își păstreze obiectivitatea și să nu facă politică, în calitatea sa de profesor la Facultatea de Științe Politice, în 2019 acesta se afișa public cu un mesaj de susținere a candidatului PMP la președinția României.

The post Profesor universitar la Științe politice: “Salut inițiativa PMP de a modifica Legea Educației. Aceste “programe” sunt o rușine pentru spațiul universitar.” appeared first on Cultura la dubă.

Guvernul a aprobat în ședința din 04.06.2020 hotărârea prin care este demarat proiectul de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București, situat pe Bulevardul Regina Elisabeta.

Astfel, clădirea situată în centrul Bucureștiului, unul dintre monumentele emblematice ale orașului, va intra în lucrări de consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor, precum și de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal.

Prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității, marcând astfel 326 de ani de continuitate educațională în acest spațiu.

Potrivit hotărârii de Guvern, lucrarea va necesita un efort în timp de 60 de luni și va fi realizată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației).

Din punct de vedere financiar, investiția însumează o valoare de 445,88 milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București.

Acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ corespunzătoare studenților Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acesta, a contribuției culturale, istorice și simbolice a acestuia pentru patrimoniul cultural al regiunii, să valorifice potențialul său și să respecte dreptul la cunoașterea istoriei și a identității culturale.

Citiți aici povestea Universității București.

Sursa: unibuc.ro

The post Palatul Universității București va fi restaurat cu 100 de milioane de euro de la guvern appeared first on Cultura la dubă.

Existența ei își are rădăcinile în Școala de la Sfântul Sava, cu predare în limba română, înfiițată în 1818 de Gheorghe Lazăr, cel care a intrat în istorie ca fondator al învățământului românesc în Țara Românească.

În 1832 se pun bazele primelor cursuri superioare juridice și științifice, ce vor fi dezvoltate în următorii 20 de ani, pentru ca în 1854 să iasă din școală prima promoție de juriști la București.

În paralel, Carol Davila înființa Școala Națională de Medicină și Farmacie.

Construcția Palatului Universității a început în 1857, pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, la acea vreme președintele arhitecților români.

Doi ani mai târziu, în 1859, se înființa Facultatea de Drept, iar în 1863 Facultatea de Științe și Facultatea de Litere.

Astfel, cu aceste facultăți, se deschide în 1864 Universitatea din București.

Palatul s-a dezvoltat între anii 1912-1926, când au fost ridicate corpurile laterale, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budești.

De remarcat că ornamentele exterioare au fost realizate de sculptorul român de origine germană Karl Storck. Acestea au fost, însă, distruse, în timpul bombardamentelor americane din timpul celui de-al II-lea Război Mondial, în aprilie 1944. Relieful o înfățisa pe zeița Minerva, zeița întelepciunii și protectoare a artelor, alături de simbolurile artelor și științelor.

Fragmentele recuperate se află în prezent în curtea Muzeului Storck din București, ținute, din nefericire, în condiții improprii.

Palatul Universității a găzduit, pe lângă facultăți, Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală sau Muzeul de Antichități si de Istorie Naturală.

În ceea ce privește Universitatea, ca instituție de învățământ, aceasta a continuat să se dezvolte până în 1948, când a suferit un regres din cauza reformării comuniste.

În 1989, Universitatea București avea doar 6 facultăți și 8000 de studenți.

În 2000, Universitatea București avea doar 18 facultăți și 20.000 de studenți.

Printre rectorii Universității București s-au numărat Ion Zalomit, Alexandru Orăscu, Titu Maiorescu, Ermil Pangratti, Nicolae Iorga, Horia Hulubei sau Emil Constantinescu ( ultimul devenit președinte al României din această postură, în anul 1996).

The post Povestea Universității din București. 155 de ani de existență. appeared first on Cultura la dubă.

Universitatea din București, fidelă misiunii sale de a contribui, prin dezbateri publice, la o democrație autentică și la consolidarea spiritului critic și a implicării civice a membrilor societății noastre, este deschisă să găzduiască dezbaterea dintre dna. Vasilica-Viorica Dăncilă și dl. Klaus Werner Iohannis, se arată într-un comunicat de presă al UNIBUC.

Dezbaterea ar fi organizată în parteneriat cu postul de radio Europa FM, căruia îi va reveni responsabilitatea moderării evenimentului.

Dezbaterea propusă ar urma să aibă loc vineri, 22 noiembrie 2019, începând cu ora 19.00, în Aula Magna a Facultății de Drept (B-dul Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46).

The post Universitatea București îi invită la dezbatere pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă appeared first on Cultura la dubă.