<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Traducere - Cultura la dubă</title>
	<atom:link href="https://culturaladuba.ro/tag/traducere/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/traducere/</link>
	<description>site de știri, interviuri și reportaje despre cultură și educație</description>
	<lastBuildDate>Tue, 20 Oct 2026 10:09:52 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.9</generator>

<image>
	<url>https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2019/10/cropped-Screen-Shot-2019-10-08-at-12.33.05-1-32x32.png</url>
	<title>Traducere - Cultura la dubă</title>
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/traducere/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Lavinia Braniște este nominalizată la Prix Médicis Étranger</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/lavinia-braniste-este-nominalizata-la-prix-medicis-etranger/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Oct 2026 08:58:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Braila]]></category>
		<category><![CDATA[Camping]]></category>
		<category><![CDATA[Franceza]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Lavinia Braniste]]></category>
		<category><![CDATA[Nominalizari]]></category>
		<category><![CDATA[Nominalizata]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Premiul Medicis]]></category>
		<category><![CDATA[Prix Medicis Etranger]]></category>
		<category><![CDATA[Roman]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitoare]]></category>
		<category><![CDATA[Sylvain Audet Gainar]]></category>
		<category><![CDATA[Traducere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=22588</guid>

					<description><![CDATA[<p>Lavinia Braniște, una dintre cele mai relevante autoare contemporane române ale ultimei decade, este în finala pentru Prix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, cu romanul 𝘾𝙖𝙢𝙥𝙞𝙣g.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/lavinia-braniste-este-nominalizata-la-prix-medicis-etranger/">Lavinia Braniște este nominalizată la Prix Médicis Étranger</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><em><sub>foto: Adelina Miron/ dor.ro</sub></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Lavinia Braniște, una dintre cele mai relevante autoare contemporane române ale ultimei decade,</strong> <strong>este în finala pentru</strong> <strong>Prix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, cu romanul 𝘾𝙖𝙢𝙥𝙞𝙣<em>g</em>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">“Camping” a fost publicat în limba franceză anul acesta, la editura Éditions des Syrtes, în traducerea lui <a href="https://culturaladuba.ro/povestea-lui-sylvain-audet-gainar-francezul-indragostit-de-limba-romana-e-o-limba-atat-de-jucausa-incat-iti-vine-s-o-inveti-ca-sa-te-poti-amuza-si-tu-cu-ea/">Sylvain Audet-Găinar</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">“Prinsă de douăzeci de ani între Spania și România, între un „acasă” de care e legată prin ecranul blurat de conexiunea slabă la internet și toropeala din campingul „El Titi”, care îi e deopotrivă domiciliu și loc de muncă, Sofia își plănuiește revenirea în țară. Ajunsă în pragul pensionării, ea intră într-un vârtej de amintiri, remușcări, atașamente și introspecții. Retrospectiv, reperele vieții ei devin din ce în ce mai vagi. Limba maternă nu-i mai aparține în totalitate, pe când cea adoptivă e imposibil de asimilat, Europa și străinătatea sunt două universuri abia perceptibile, limitate la aeroporturi și la diferența de fus orar, compatrioții se fac auziți, mai mult decât orice altceva, prin postările de pe grupuri de Facebook, iar fiul ei, motivația din spatele plecării sale clandestine, pare pierdut cu mult înainte ca ea să-și fi dat seama.” – se arată în descrierea romanului, publicată pe siteul Polirom.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Lista completă a nominalizaților din acest an:</p>



<h2 class="wp-block-heading">étranger 2026</h2>



<ul class="wp-block-list">
<li><strong>Eva Baltasar</strong>, <em>Déclin et fascination</em>, tradusă de Annie Bats (Verdier)</li>



<li><strong>Lavinia Braniște</strong>, <em>Camping</em>, tradusă de Sylvain Audet-Găinar (Éditions des Syrtes)</li>



<li><strong>Laura Kasischke,</strong> <em>Baignade surveillée</em>, tradusă de Céline Leroy (Gallimard)</li>



<li><strong>Masashi Matsuie</strong>, <em>La maison d’été</em>, tradusă de Déborah Pierret-Watanabe (Éditions du Sous-Sol)</li>



<li><strong>Hanna Nordenhök</strong>, <em>Caesaria</em>, tradusă de Marina Heide (Cambourakis)</li>



<li><strong>Alcide Pierantozzi</strong>, <em>L’inéquilibre</em>, tradusă de Lise Chapuis (Gallimard)</li>



<li><strong>Michele Ruol</strong>, <em>Inventaire de ce qu’il reste après que la forêt a brûlé</em>, tradusă de Paolo Bellomo, cu sprijinul Cécile Raulet (Le Tripode)</li>



<li><strong>Robert Seethaler</strong>, <em>La rue</em>, tradusă de Élisabeth Landes (Sabine Wespieser)</li>



<li><strong>Juan Gabriel Vásquez</strong>, <em>Les noms de Feliza</em>,<em> </em>tradusă de Isabelle Gugnon<em> </em>(Seuil)</li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Lavinia&nbsp;BRANIȘTE</strong>&nbsp;s-a născut la Brăila, în 1983, și a studiat literatură și limbi străine la Cluj și București. A scris poezie, proză și literatură pentru copii. La Editura Polirom i-au apărut volumul de proză scurtă&nbsp;<em>Escapada</em>&nbsp;(2014, 2021) și romanele&nbsp;<em>Interior zero</em>&nbsp;(2016, 2018, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”),&nbsp;<em>Sonia ridică mâna</em>&nbsp;(2019, 2021, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru Proză al revistei&nbsp;<em>Ateneu</em>, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2020, secțiunea Proză) și&nbsp;<em>Mă găsești când vrei</em>&nbsp;(2021, 2023, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2022, secțiunea Proză).</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Prix Médicis 𝗘́tranger</strong> este unul dintre cele mai importante premii literare franceze dedicate literaturii străine, fiind acordat anual, din 1970, unui autor publicat în traducere franceză. De-a lungul timpului, trofeul a revenit unor nume majore ale literaturii mondiale, precum Milan Kundera, Julio Cortázar, Umberto Eco, Philip Roth sau Orhan Pamuk.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Literatura română are un loc important în istoria premiului. <strong><a href="https://culturaladuba.ro/interviu-norman-manea-dorul-de-tara-a-existat-mai-tot-timpul-dar-patria-a-avut-grija-de-mine-si-mi-a-trimis-mesaje-descurajatoare/">Norman Manea</a></strong> a devenit, în 2006, primul autor român laureat al<strong> Prix Médicis</strong> <strong>𝗘́tranger</strong>, fiind recompensat pentru <em>Întoarcerea huliganului</em> (<em>Le Retour du hooligan : une vie</em>). Premiul a reprezentat un moment major în consacrarea internațională a scriitorului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Romanul <em>Solenoid</em>, de Mircea Cărtărescu, a fost inclus pe lista scurtă a Prix Médicis étranger în 2019, iar <em>Theodoros</em> a ajuns din nou pe lista scurtă în 2024.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Decernarea Premiilor Médicis va avea loc pe 2 noiembrie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-6f215deb6afc209bcbe27a1bb3a4d4cb wp-block-paragraph"><sub><strong><em>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>.</em></strong></sub></p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-85ef4243cb71ea5ba2081b8b125750aa wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.</sub></em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/lavinia-braniste-este-nominalizata-la-prix-medicis-etranger/">Lavinia Braniște este nominalizată la Prix Médicis Étranger</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Povestea lui Sylvain Audet-Găinar, francezul îndrăgostit de limba română: “E o limbă atât de jucăușă încât îți vine s-o înveți ca să te poți amuza și tu cu ea.”</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/povestea-lui-sylvain-audet-gainar-francezul-indragostit-de-limba-romana-e-o-limba-atat-de-jucausa-incat-iti-vine-s-o-inveti-ca-sa-te-poti-amuza-si-tu-cu-ea/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[corespondență din Paris: Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 12 Jul 2026 21:41:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Educație]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandra Tanasescu]]></category>
		<category><![CDATA[Autor]]></category>
		<category><![CDATA[Barbatul roman]]></category>
		<category><![CDATA[BNP Paribas]]></category>
		<category><![CDATA[Bogdan Iordache]]></category>
		<category><![CDATA[Carti]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura la duba]]></category>
		<category><![CDATA[Familie]]></category>
		<category><![CDATA[Francez]]></category>
		<category><![CDATA[Gainar]]></category>
		<category><![CDATA[Indragostit de Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[Limba romana]]></category>
		<category><![CDATA[Maria Gainar]]></category>
		<category><![CDATA[Paris]]></category>
		<category><![CDATA[Poveste]]></category>
		<category><![CDATA[Reportaj]]></category>
		<category><![CDATA[Romana]]></category>
		<category><![CDATA[Saptamana Frantei]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitor]]></category>
		<category><![CDATA[Sotie]]></category>
		<category><![CDATA[Sylvain Audet Gainar]]></category>
		<category><![CDATA[Traducere]]></category>
		<category><![CDATA[Volume]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=22246</guid>

					<description><![CDATA[<p>Profesor de limba franceză pentru străini, Sylvain a locuit câțiva ani în România și s-a îndrăgostit de limba noastră. A început să scrie despre expresiile și proverbele românești și să înregistreze clipuri pentru social media. S-a bucurat repede și neașteptat de popularitate, atât printre români, cât și printre francezi.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/povestea-lui-sylvain-audet-gainar-francezul-indragostit-de-limba-romana-e-o-limba-atat-de-jucausa-incat-iti-vine-s-o-inveti-ca-sa-te-poti-amuza-si-tu-cu-ea/">Povestea lui Sylvain Audet-Găinar, francezul îndrăgostit de limba română: “E o limbă atât de jucăușă încât îți vine s-o înveți ca să te poți amuza și tu cu ea.”</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><sub>foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă</sub></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong><a href="https://culturaladuba.ro/the-story-of-sylvain-audet-gainar-the-frenchman-in-love-with-the-romanian-language-its-such-a-playful-language-that-it-makes-you-want-to-learn-it-just-so-you-can-have-fun-with-it-too/">ENG version</a></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>În timp ce limba română este din ce în ce mai puțin asimilată corect în mediile vulnerabile, unde rata abandonului școlar este ridicată sau, pe de altă parte, tineri ai generației Z simt că se pot exprima mai bine în engleză decât în română, povestea lui Sylvain Audet-Găinar este una la polul opus, de fascinație pentru limba română.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Francezul Sylvain Audet și-a îndrăgit atât de mult soția și familia ei din România încât de bunăvoie și nesilit de nimeni a considerat firesc să preia numele Găinar, știind foarte bine semnificația cuvântului.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Profesor de limba franceză pentru străini, Sylvain a locuit câțiva ani în România și s-a îndrăgostit de limba noastră. A început să scrie despre expresiile și proverbele românești și să înregistreze clipuri pentru social media. S-a bucurat repede și neașteptat de popularitate, atât printre români, cât și printre francezi.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>„Idealul meu era ca atunci când vom avea un copil să pot în</strong><strong>ț</strong><strong>elege </strong><strong>ș</strong><strong>i limba soției când va vorbi cu copilul nostru. Era </strong><strong>super important pentru mine s</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>nu existe o discrepan</strong><strong>ț</strong><strong>ă</strong><strong>, </strong><strong>un dezechilibru sau chiar o ierarhie cultural</strong><strong>ă</strong><strong>.”, poveste</strong><strong>ște scriitorul.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Astăzi, fiul lor vorbește în egală măsură franceza și româna, iar Sylvain Audet Găinar lucrează la un manual de limba română pentru francezi. L-am întâlnit la Paris și ne-a spus povestea sa, dialogul fiind purtat exclusiv în română.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sylvain s-a născut într-o zonă rurală de lângă Lyon. La liceu a mers la oraș, iar asta avea să-i schimbe viața personală și să-i traseze drumul spre o carieră în lingvistică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">“Liceul meu era înfrățit cu un liceu din Târgu Mureș. Și atunci, când eram în clasa a zecea, mi s-a propus să am o corespondență cu cineva din Târgu Mureș. Eu de câțiva ani deja eram foarte atras de această țară, pentru că atunci când aveam 9 ani am văzut la televizor Revoluția din 1989 și m-a șocat. M-au marcat imaginile acelea, mi se părea totul foarte crud, foarte ciudat, nu înțelegeam, adică asta e chiar revoluția adevărată? Nu era idealizată, ca ceea ce învățasem noi la școală despre o revoluție.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și atunci, când eram în clasa 10-a și mi s-a propus să corespondez cu cineva de acolo, am acceptat cu mare plăcere. Am primit adresa unei fete care se numea Maria Găinar. Acum este soția mea.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="930" height="620" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_15.jpg" alt="" class="wp-image-22248" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_15.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_15-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_15-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_15-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_15-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_15-48x32.jpg 48w" sizes="(max-width: 930px) 100vw, 930px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Am început să ne scriem scrisori în franceză, că nu știam o boabă de română atunci. Nici nu știam cum se pronunța numele orașului. După doi ani de corespondență trebuia să ne întâlnim cu adevărat, elevii români să vină și noi să mergem acolo. Dar nu s-a făcut schimbul pentru că eram numai noi doi care-și scriau. Restul nu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Așa că am așteptat un an, am intrat la facultate, am pus bani deoparte să-mi plătesc un bilet de avion ca s-o văd într-un final.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>V-a</strong><strong>ț</strong><strong>i trimis poze? </strong><strong>Ș</strong><strong>tia</strong><strong>ț</strong><strong>i cum arat</strong><strong>ă</strong><strong>?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, dar pe vremea aia pozele erau foarte puține și uneori mai vechi, până îți făceai o poză, dura, se pierdea. Cred că în poza pe care mi-o trimisese, ea avea cu câțiva ani mai puțin decât vârsta la care ne-am întâlnit.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu era vremea aia WhatsApp, unde trimiți o poză într-o secundă. Și atunci când am fost, am stat o lună.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>L</strong><strong>a ea acas</strong><strong>ă</strong><strong>?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, părinții au acceptat. Mi-a propus să vin că era <em>Eclipsa</em>. Și cam așa am intrat în lumea română.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ș</strong><strong>i v-a</strong><strong>ț</strong><strong>i îndr</strong><strong>ă</strong><strong>gostit de Maria, practic.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Exact. Efectiv m-am îndrăgostit și de ea, dar și de limba ei, de modul în care sună, modul în care ți-e greu să o prinzi. Parcă e o limbă atât de jucăușă încât îți vine să o înveți, să ajungi la un nivel în care te poți amuza și tu cu ea.”, ne povestește Sylvain cu zâmbetul pe buze, la o cafenea din Paris.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img decoding="async" width="930" height="620" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_24.jpg" alt="" class="wp-image-22249" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_24.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_24-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_24-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_24-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_24-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_24-48x32.jpg 48w" sizes="(max-width: 930px) 100vw, 930px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Pe atunci era student la Litere și studia franceza și literatura comparată. Ca să fie mai aproape de Maria, s-a înscris la un an de Erasmus la Literele din București. Apoi ea a prins o bursă la Strasbourg și au mers amândoi în Franța.</p>



<p class="wp-block-paragraph">“Acolo mi-am terminat studiile, acolo și-a făcut și ea doctoratul. Și am început să ne plimbăm între cele două țări. Eu am lucrat pentru Ambasada Franței în România, apoi la Sibiu, la Cluj. La un moment dat am prins un post la București, iar la București s-a născut copilul nostru.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am devenit profesor de limba franceză pentru străini. Asta am făcut ani buni. Eram lector de franceză la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, dar am predat și la grădinița de la liceul francez din București. Mi-a plăcut foarte mult, am lucrat patru ani acolo, era foarte distractiv. Îmi plăcea meseria asta fiindcă am lucrat cu profiluri foarte diferite, cu copii foarte mici, care nu știau să citească, deci trebuia să fac niște jocuri sau activități foarte creative.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și am lucrat și cu adulți, uneori cu foarte puține studii, chiar analfabeți – asta la Bruxelles.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Maria a </strong><strong>fost profesoara dumneavoastr</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>de română sau ați fost </strong><strong>ș</strong><strong>i autodidact?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Am fost și autodidact, dar și ea m-a ajutat mult. Maria îmi citea când eu eram începător. O rugam să-mi citească în limba română. Mi-a citit tot <em>Harry Potter</em>, de exemplu. Am învățat o tonă de cuvinte. Mă rog, nu foarte ușor de folosit în limbajul de zi cu zi. “Ceaun”, de exemplu, nu prea am folosit de atunci, hahaha. Sau bufniță.”</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_65-1024x683.jpg" alt="Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă" class="wp-image-22250" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_65-1024x683.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_65-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_65-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_65-1536x1024.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_65-2048x1366.jpg 2048w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_65-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_65-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_65-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_65-48x32.jpg 48w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Când ne-am întâlnit cu Sylvain la Paris, tocmai se întorsese cu familia de la o înmormântare în România. Mai în glumă, mai în serios, știe ce înseamnă “pomană”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este cât se poate de atașat de țara noastră și de familia de aici, iar interesul său pentru limba română s-a dezvoltat firesc spre scris și traduceri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">“Am început să traduc din română în franceză, dar mă cam săturasem să traduc cărțile altora și am zis că mai bine îmi scriu cărțile mele cum vreau eu. Așa am început să scriu. Stăteam atunci la București și soția mea era gravidă. Tocmai aflasem că o să avem un băiat, eram la un anticariat și am dat de o poză mică, anonimă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">M-a emoționat enorm să văd o poză cu un băiat de 4-5 ani despre care nu știam nimic, nu îi povestea nimeni viața. Mă gândeam la băiatul nostru și-am zis că vreau să-i povestesc istoria României și să încerc ca acel copil din fotografie să aibă o poveste în jurul lui.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Așa am început să scriu un roman polițist. Mi s-a părut forma cea mai potrivită, fiind așa o chestie misterioasă. Și am vrut să fie și comic, că e și genul meu de a fi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am început să citesc capitolele alea, dar de fapt era un roman de familie. Și citeam un capitol de fiecare dată când ne duceam la control ecografic. Apoi am început să avansez atât de bine încât m-am gândit că devine o carte adevărată și am intrat chiar într-o trilogie.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cele trei romane scrise de Sylvain Audet Găinar, pornind de la fotografia găsită în anticariat, au fost traduse în română: “Tămbălău la București”, “Țap ispășitor” și „Balamuc la București”.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="630" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-630x1024.jpg" alt="" class="wp-image-22251" style="width:486px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-630x1024.jpg 630w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-185x300.jpg 185w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-15x24.jpg 15w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-22x36.jpg 22w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-30x48.jpg 30w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain.jpg 739w" sizes="auto, (max-width: 630px) 100vw, 630px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Cea mai recentă carte, lansată chiar la standul României de la Târgul de Carte din Paris, este un volum despre 80 de cuvinte românești, explicate în stilul lui Sylvain – “80 mots de Roumanie”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">“Formatul acestei cărți e foarte strict. Este o serie de 10 volume. România este al 10-lea volum. Trebuie să alegi 80 de cuvinte dintr-o limbă și fiecare cuvânt să aibă un text de 2500 de semne maximum. Deci e o constrângere de stil foarte mare. Editorul mi-a zis să fie mai mult despre mine. Iar eu aveam multe de povestit.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De exemplu, povestesc în primul capitol &#8211; când aveam 19 ani am fost la București, treceam de la vârsta de adolescent la vârsta de bărbat. Și mă duceam la bărbierit pentru că îmi plăcea să stau înconjurat de bărbați români, să înțeleg cum funcționează cultural modul de a fi bărbat român.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și după aceea încep să explic din punctul meu de vedere ce înseamnă a fi bărbat în România. Deci fiecare cuvânt este, de fapt, un pretext.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Legătura lui Sylvain cu România are deja peste 25 de ani. A început într-un apartament comunist din Târgu-Mureș și cuprinde acum un bogat univers lingvistic, un urmaș româno-francez și o comunitate de peste 20.000 de oameni care urmăresc clipurile amuzante postate de autor pe instagram.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="794" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-instagram-1024x794.jpg" alt="Pagina de instagram a lui Sylvain Audet-Găinar/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-22252" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-instagram-1024x794.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-instagram-300x233.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-instagram-768x595.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-instagram-1536x1191.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-instagram-24x19.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-instagram-36x28.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-instagram-48x37.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/sylvain-instagram.jpg 1735w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Pagina de instagram a lui Sylvain Audet-Găinar/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">“<strong>Care au fost primele lucruri care v-au uimit la România?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Covoarele, de exemplu. Mi s-a părut uimitor.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Acelea de pe pere</strong><strong>ț</strong><strong>i sau de pe jos?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Hahaha. De pe jos. Apoi perdelele diafane. Mirosul de pe scara blocului. Sunetul mașinilor când dau în marșalier. Cum puteam să privesc eu, un copil de la țară din Franța, un bloc comunist din România? Vorbesc despre asta în carte. Și, de fapt, cartea nu este doar despre mine. Asta mi s-a părut foarte interesant ca scriitor, că eram ca un fel de vector al unei analize. Încerc să aduc o privire corectă, cinstită asupra românilor, asupra României, ceva echilibrat.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="930" height="620" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_47.jpg" alt="Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă" class="wp-image-22253" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_47.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_47-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_47-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_47-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_47-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_47-48x32.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 930px) 100vw, 930px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Familia </strong><strong>ș</strong><strong>i prietenii apropia</strong><strong>ț</strong><strong>i cum au perceput aceast</strong><strong>ă</strong><strong> îndr</strong><strong>ă</strong><strong>gostire de România, pe când aveați 19-20 de ani?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Ai mei s-au îngrijorat atunci când am plecat la București pentru un an de zile. Era una să te duci o lună să-ți vezi corespondenta și alta să fii plecat un an. Nici nu puteam să-mi permit să vin des acasă pe vremea aia și telefonul costa mult. Sunam o dată la două săptămâni și în rest ne-am scris scrisori, le-am și păstrat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am părinți foarte faini, nu mi-au transmis frica lor. Mi-au spus abi după ce m-am întors – &lt;&lt;vai, ne bucurăm că te-ai întors, că nouă un an din zile ne-a fost, totuși, frică.&gt;&gt; Oricum, am avut părinți care m-au lăsat să cresc destul de liber. Nu m-au constrâns prea mult. Avantajul de a trăi la țară. Ai spațiu, descurcă-te. Cam așa era filozofia lor de viață. Și sunt recunoscător că nu m-au închis într-un mod anume de a privi lucrurile. Ăsta a fost și norocul meu. De asemenea, am avut norocul că m-am întâlnit cu soția mea la 19 ani și că, de fapt, am putut crește împreună. Am devenit adulți împreună.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="930" height="620" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_58-1.jpg" alt="Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă" class="wp-image-22254" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_58-1.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_58-1-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_58-1-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_58-1-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_58-1-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_58-1-48x32.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 930px) 100vw, 930px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Literatura român</strong><strong>ă</strong><strong> v-a ajutat s</strong><strong>ă</strong><strong> v</strong><strong>ă</strong><strong> apropia</strong><strong>ț</strong><strong>i de limba român</strong><strong>ă</strong><strong>?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, am citit și literatură română. La început am fost chiar ambițios. Prima mea carte a fost Enigma Otiliei. Nu știu de ce, mi se părea titlu foarte atrăgător. Am regretat după 20 de pagini alegerea mea, dar am rezistat până la capăt și mi-a plăcut enorm. Cred că n-am înțeles 50% din carte, dar mi-a plăcut atmosfera.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Apoi am început să citesc literatura contemporană. În ultima vreme îmi place foarte mult Lavinia Braniște. E super, super tare și am avut onoarea să-i traduc cartea <em>Camping</em> în franceză, va apărea în septembrie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Iar acum citesc foarte multe cărți pentru copii, pentru băiatul nostru. Râdem în hohote împreună.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Când privesc spre începuturi, știu că am început să scriu literatură pentru ca fiul meu să aibă cărți de referință și să învețe de plăcere despre cultura și istoria lui. Acum e foarte mândru că s-a născut la București și toate cărțile mele de ficțiune au cuvântul București pe ele.Era super important, simbolic pentru mine, să fie și pentru el ceva simbolic.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="653" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_40-1024x653.jpg" alt="Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă" class="wp-image-22256" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_40-1024x653.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_40-300x191.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_40-768x489.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_40-1536x979.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_40-2048x1305.jpg 2048w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_40-24x15.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_40-36x23.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_40-48x31.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Alexandra Tănăsescu și Sylvain Audet-Găinar, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Doar că încet, încet mi-am dat seama că ce spuneam era de mare folos și pentru alții. Eu am început videoclipurile ca să mă amuz. Apoi mi-am dat seama că a apărut o mișcare. De fapt, oamenii au început să le împărtășească cu prietenii, cu colegii. Unii francezi îmi spuneau că, de exemplu, luni dimineață, la cafea cu colegii, se uită la videoclipul lui Sylvain să învețe colegii despre limba română. Francezi din cupluri mixte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sau că sunt importante pentru unii copii români care stau în Franța și nu au învățat limba română fiindcă li se părea o limbă în plus și degeaba.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Acum, de fiecare dată când mă întâlnesc cu românii în diaspora aflu că videoclipurile astea, de exemplu, i-au ajutat pe copii să aibă chef să vorbească, să învețe expresii ciudate și amuzante. Și acum mă simt responsabil, de fiecare dată când pun un videoclip știu că oamenii se vor uita cu atenție și vor fi încurajați. Oamenii îmi pun niște comentarii foarte lungi în care îmi dau tot felul de idei sau de expresii de care n-am auzit în viața mea. Eu le citesc cu poftă, chiar mă hrănesc intelectual vorbind, uman.”</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="930" height="620" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_1.jpg" alt="Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă" class="wp-image-22258" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_1.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_1-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_1-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_1-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_1-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_1-48x32.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 930px) 100vw, 930px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Sylvain mărturisește că are, totuși, un regret legat de limba română. Constată de la un an la altul că oamenii au un vocabular din ce în ce mai restrâns, fie din cauza consumului de social media, fie din cauză că nu mai citesc la fel de mult ca înainte. De altfel, scăderea interesului pentru lectură se resimte chiar și în Franța, inima culturii în Europa.</p>



<p class="wp-block-paragraph">“Eu am putut observa modul în care s-a redus lexicul, vocabularul oamenilor. La un moment dat mă gândeam, ok, pentru că poate că eu stăpânesc acum suficient de bine limba și mă plictisesc. Sau oamenii au devenit plictisitori pentru că nu mai folosesc cuvinte mai interesante.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Atunci când aud pe cineva care are un vocabular bogat, mă simt atât de fericit, atât de hrănit să aud cuvintele din astea mai rare, am impresia că îmi fac un cadou. E evident ca oamenii nu mai citesc.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Eu fac parte de un sindicat al scriitorilor, creat de Balzac în secolul XIX ca să apere drepturile autorilor în fața editorilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și primim în fiecare an un raport despre condiția scriitorilor sau a cititorilor. Acum, 90% din cititorii francezi sunt femei. Și există și niște explicații sociologice pentru asta. Nu este deloc încurajat cititul la bărbați. Nu dă bine să fii bărbat și să și citești. Daca citești, deja ești considerat prea feminin sau ceva de genul. Iar asta are consecințe pe termen lung asupra băieților. Dacă un băiat nu îl vede pe tatăl lui citind, are tendința de a se îndepărta și el de cărți.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sylvain Audet-Găinar predă acum la Institutul Național al Limbilor Civilizațiilor Orientale din Paris – acolo unde sunt studiate 100 de limbi, printre care și româna. Lucrează cu studenți de anul I, cărora le ține cursuri de lingvistică și antropologie generală. În paralel, a scris primele capitole din manualul său de română pentru francezi și lucrează la o nouă carte de ficțiune.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Recent a fost la București pentru lansarea cărții sale despre cuvintele românești. Pe termen lung nu știe dacă familia sa va rămâne stabilită în Franța sau în România, dar e convins să dezvolte și interesul altora pentru limba română.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_64-1-1024x683.jpg" alt="" class="wp-image-22260" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_64-1-1024x683.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_64-1-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_64-1-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_64-1-1536x1024.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_64-1-2048x1365.jpg 2048w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_64-1-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_64-1-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_64-1-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/Sylvain-Gainar_cld_2026_64-1-48x32.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Sylvain Audet-Găinar, scriitor și traducător, Paris, iunie 2026/ foto: Bogdan Iordache/ Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">“România face parte din mine. Nu știu, mă simt ca acasă. Când mă duc acolo, sunt ca și românii, foarte critic față de ce se întâmplă acolo, mă interesează știrile de acolo, doar că n-am cetățenia să pot vota. Poate o s-o iau, cine știe. Nu m-am gândit niciodată. Am impresia că ar fi un simbol frumos. Nu știu cât de mult mă simt român. Într-un fel cred că am devenit fără să-mi propun asta. S-a întâmplat natural, astfel încât face parte din mine.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color wp-elements-b8b62e30e88eb4fb13a42342efd0c15a wp-block-paragraph"><strong><em>Materialul face parte din seria “Săptămâna Franței”, un proiect Cultura la dubă susținut de BNP Paribas.</em></strong></p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/poster_franceza-03-1024x683-1.jpg" alt="" class="wp-image-22261" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/poster_franceza-03-1024x683-1.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/poster_franceza-03-1024x683-1-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/poster_franceza-03-1024x683-1-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/poster_franceza-03-1024x683-1-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/poster_franceza-03-1024x683-1-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/poster_franceza-03-1024x683-1-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/07/poster_franceza-03-1024x683-1-48x32.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>.</sub></em></strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice</sub></em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/povestea-lui-sylvain-audet-gainar-francezul-indragostit-de-limba-romana-e-o-limba-atat-de-jucausa-incat-iti-vine-s-o-inveti-ca-sa-te-poti-amuza-si-tu-cu-ea/">Povestea lui Sylvain Audet-Găinar, francezul îndrăgostit de limba română: “E o limbă atât de jucăușă încât îți vine s-o înveți ca să te poți amuza și tu cu ea.”</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Martin Scorsese: &#8220;Pasiunea pe care am avut-o pentru religie a ajuns să se amestece cu filmul, iar acum, ca artist, sunt într-un fel și gangster și preot.&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/martin-scorsese-pasiunea-pe-care-am-avut-o-pentru-religie-a-ajuns-sa-se-amestece-cu-filmul-iar-acum-ca-artist-sunt-intr-un-fel-si-gangster-si-preot/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Oct 2023 17:41:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Film]]></category>
		<category><![CDATA[Anamaria Manolescu]]></category>
		<category><![CDATA[Editura Nemira]]></category>
		<category><![CDATA[Fragment]]></category>
		<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[Lansare]]></category>
		<category><![CDATA[Leonardo Di Caprio]]></category>
		<category><![CDATA[Limba romana]]></category>
		<category><![CDATA[Martin Scorsese]]></category>
		<category><![CDATA[Martin Scorsese o calatorie]]></category>
		<category><![CDATA[Mary Pat Kelly]]></category>
		<category><![CDATA[Nemira]]></category>
		<category><![CDATA[Robert De Niro]]></category>
		<category><![CDATA[Traducere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=15090</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cartea "Martin Scorsese. O călătorie", scrisă de Mary Pat Kelly, va fi publicată în limba română la Editura Nemira, cu o traducere realizată de Anamaria Manolescu. Volumul cuprinde o serie amplă de interviuri cu regizorul care a schimbat cursul cinematografiei, precum și cu unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi, precum Robert de Niro, Paul Newman, Liza Minnelli sau Nick Nolte.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/martin-scorsese-pasiunea-pe-care-am-avut-o-pentru-religie-a-ajuns-sa-se-amestece-cu-filmul-iar-acum-ca-artist-sunt-intr-un-fel-si-gangster-si-preot/">Martin Scorsese: &#8220;Pasiunea pe care am avut-o pentru religie a ajuns să se amestece cu filmul, iar acum, ca artist, sunt într-un fel și gangster și preot.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cartea &#8220;Martin Scorsese. O călătorie&#8221;, scrisă de Mary Pat Kelly, va fi publicată în limba română la Editura Nemira, cu o traducere realizată de Anamaria Manolescu</strong>. <strong>Volumul cuprinde o serie amplă de interviuri cu regizorul care a schimbat cursul cinematografiei, precum și cu unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi, precum Robert de Niro, Paul Newman, Liza Minnelli sau Nick Nolte.</strong> <strong>Prefața originală este scrisă de Leonardo Di Caprio. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Lansarea oficială va avea loc odată cu premiera în România a ultimului film regizat de Scorsese, <em><a href="https://culturaladuba.ro/cel-mai-nou-film-al-lui-martin-scorsese-killers-of-the-flower-moon-va-avea-premiera-in-romania-la-les-films-de-cannes-a-bucarest/">Killers of the Flower Moon</a></em>, pe 19 octombrie. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Mai jos vă prezentăm în premieră un fragment din volumul <em>&#8220;Martin Scorsese. O călătorie&#8221;.</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8220;<em>Killers of the Flower Moon are la bază cartea de nonficțiune din 2017 a lui David Grann, despre uciderea cu premeditare a membrilor Națiunii Osage din anii 1920, când zăcămintele de petrol descoperite în ținuturile lor i-au făcut cei mai bogați oameni din lume.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">MARTIN SCORSESE: E revoltător ce s-a întâmplat. E o nebunie. Răutate pură. Noi am lucrat cu oameni din comunitatea Osage, ca să spunem povestea așa cum se cuvine. E interesant că, în copilăria mea, între anii 1950 și 1954, existau câteva filme produse la Hollywood care încercau să fie de partea nativilor americani. Cu toate astea, din nefericire, personajele principale erau interpretate de actori albi. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar în <em>Apașul </em>lui Robert Aldrich, în <em>Blestemul sângelui </em>al lui Anthony Mann și în <em>Broken Arrow </em>al lui Delmer Daves, cu James Stewart, au existat mici încercări de a echilibra lucrurile. Și îmi amintesc acele filme. Bineînțeles că, în producția noastră, fiecare nativ american e interpretat de o persoană nativ americană, iar comunitatea Osage ocupă un rol important în film. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Ellen Lewis s-a ocupat de distribuție, împreună cu agentul nostru nativ de casting, Rene Hayes. Lucrez cu Ellen de când am făcut <em>New York Stories</em>, în 1989. E foarte bună.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>De la apariția filmului Crimele din Mica Italie, în 1973, Martin Scorsese și Robert De Niro au colaborat la producții care astăzi sunt considerate filme clasice contemporane. De Niro va apărea în Killers of the Flower Moon, al zecelea film făcut împreună.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">MARTIN SCORSESE: Bob mă cunoaște atât de bine, mă obligă să privesc lucrurile dintr-un anumit unghi. Îmi aduce ceva ce i-a plăcut lui și descopăr că și eu rezonez cu subiectul respectiv. Amândoi suntem interesați de firea umană, de psihologie, de emoție. Cu DiCaprio se întâmplă același lucru. Între Leo și mine e o diferență de vârstă de treizeci de ani și, cu toate astea, împărtășim aceeași curiozitate, iar asta ne însuflețește relația.</p>



<p class="wp-block-paragraph">E foarte interesant ce face el [DiCaprio] în filmul ăsta nou, cu personajul pe care îl interpretează. M-a impresionat la momentul potrivit, când viața mea s-a schimbat, când mi-am dat seama că nu toate filmele mele trebuie să aibă intensitatea din <em>Șoferul de taxi </em>sau din <em>Taurul furios</em>. Până și <em>Băieți buni </em>are un umor pe care celelalte nu îl au.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe măsură ce înaintezi în vârstă, experimentezi viața în mod diferit. Dacă poți să fii în continuare artist – bun sau rău, nu contează –, trebuie să continui să analizezi ce vezi în jurul tău. Analiza asta se schimbă în funcție de felul în care tu te schimbi. Ce fel de persoană devii? Una mai închisă sau mai deschisă la interacțiuni sociale? Ce fel de artă produce această schimbare? Artă sau divertisment?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Leo, cu energia și curiozitatea lui, a fost o binecuvântare. O adevărată binecuvântare. M-a impresionat la momentul potrivit, chiar atunci când se petreceau toate acele schimbări.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu ani în urmă, De Niro m-a sunat când au jucat împreună în <em>Viața lui Toby</em>, în 1993. Mi-a spus: „Puștiul ăsta e foarte bun. Trebuie să lucrezi cu el într-o zi.“ Dar nu l-am întâlnit pe Leo până în 1999, când a venit pe platourile de filmare la <em>Între viață și moarte</em>. Acum lucrăm împreună de douăzeci de ani.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Scorsese și DiCaprio au lucrat împreună la șase filme: Bandele din New York (2002), Aviatorul (2004), Cârtița (2006), Insula Shutter (2010), Lupul de pe Wall Street (2013) și Killers of the Flower Moon (2022), care urmează să apară și în care joacă și Robert De Niro.</em></p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="663" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/10/mary-pat-kelly-martin-scorsese-1-1-663x1024.jpg" alt="" class="wp-image-15094" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/10/mary-pat-kelly-martin-scorsese-1-1-663x1024.jpg 663w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/10/mary-pat-kelly-martin-scorsese-1-1-194x300.jpg 194w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/10/mary-pat-kelly-martin-scorsese-1-1-768x1186.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/10/mary-pat-kelly-martin-scorsese-1-1-995x1536.jpg 995w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/10/mary-pat-kelly-martin-scorsese-1-1-1327x2048.jpg 1327w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/10/mary-pat-kelly-martin-scorsese-1-1-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/10/mary-pat-kelly-martin-scorsese-1-1-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/10/mary-pat-kelly-martin-scorsese-1-1-31x48.jpg 31w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/10/mary-pat-kelly-martin-scorsese-1-1.jpg 1530w" sizes="auto, (max-width: 663px) 100vw, 663px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">MARTIN SCORSESE: <em>Killers of the Flower Moon </em>e un film puternic, un film istoric, dar care devine foarte emoționant. E intens. Se încheie cu un dans al comunității Osage. La începutul filmărilor din Oklahoma, am fost martor la un dans ritualic, I’Lon Shka. N-am mai văzut niciodată ceva asemănător.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dansatorii formează un cerc și dansează în jurul tobei, îmbrăcați în veșminte tradiționale. Și sunetele scoase de clopoțeii de la gleznele lor împreună cu sunetul tobelor – n-am mai auzit ceva asemănător. Și continuă să danseze zile întregi. Asta m-a inspirat să introduc în film un dans tradițional. Dar dansurile ritualice nu pot fi filmate; sunt sacre. Totuși, comunitatea Osage s-a oferit să danseze în jurul tobei ca la o sărbătoare comunitară, pentru finalul filmului.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Osage News, din 20 mai 2022, a scris că, pe parcursul filmărilor, dansul a fost interzis publicului și că doar actorii Osage din distribuție și membrii Osage ai echipei, împreună cu familiile și cu prietenii lor, au fost prezenți. Ziarul l-a citat pe Scorsese, care a declarat: „Mulțumesc pentru toată dragostea cu care ați lucrat la acest film. Vă apreciem. Apreciem comunitatea Osage și vă suntem foarte recunoscători pentru participare.“</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Osage News a mai scris și că rețelele de socializare au fost luate cu asalt de fotografii pe care oamenii din comunitatea Osage le-au făcut cu Scorsese și cu alți membri ai echipei de producție, care au devenit apropiați ai comunității.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">MARTIN SCORSESE: Ritualurile și credințele comunității Osage sunt extraordinare. Multe dintre personajele din film sunt și catolice. Mollie Burkhart (femeia din comunitatea Osage, protagonista poveștii) e catolică. Dar încercau să-și păstreze pe cât posibil credințele tradiționale. Acum, o tânără generație se reîntoarce la vechile rânduieli. Vezi asta din dans, iar o parte din conflictul interior al vechii generații e surprins în film.</p>



<p class="wp-block-paragraph">[…]</p>



<p class="wp-block-paragraph">MARTIN SCORSESE: O mare parte din ceea ce am învățat de-a lungul timpului i se datorează părintelui Principe. Prezența lui a fost foarte importantă în viața mea, așa cum a fost și prezența tatălui, a mamei și a tuturor celor din jurul meu – buni, răi sau neutri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am crescut într-o zonă destul de dură și am suferit mereu de astm sever, așa că n-am putut să fac parte cu adevărat din lumea aceea. Nu puteam să alerg sau să particip la sporturi de echipă. Întotdeauna am fost outsiderul. Iar dacă ești un outsider, ce poți să faci? Să încerci să-ți dai seama cine ești, ce înseamnă viața ta și ce e cu adevărat important pentru tine.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am observat că valoarea vieții stă în ceilalți, în împărtășirea experiențelor tale cu alți oameni, prin intermediul artei narative. În cazul meu, s-a întâmplat prin intermediul cinematografiei, al filmelor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">N-am crescut într-un mediu care să încurajeze lectura. Iar acolo unde am crescut eu, oamenii nu-și permiteau să meargă la teatru, așa că totul se învârtea în jurul filmelor și al televizorului. Deci asta era lumea mea, străzile, discuțiile de familie. Familiile acelea! Cehoviene! Unele scoase, parcă, din paginile lui Seán O’Casey. Și gangsterii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">&nbsp;Am crescut în mijlocul tuturor acestor lucruri și am văzut oameni care încercau împreună să păstreze buna-cuviință în familie, să te facă să înțelegi ce e cu adevărat important în viață. Și am vrut să împărtășesc această lume cu alți oameni.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Inițial, m-am gândit că aș putea face asta apucând calea religioasă, dar, pur și simplu, nu eram potrivit pentru preoție. Și totuși, voiam să împărtășesc ce însemnau pentru mine aceste experiențe interesante pe care le trăiam. Voiam să le exprim. Puteam oare să le pun pe ecran?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prinsesem un moment când cinematografia ajunsese într-un punct mort. Când Hollywoodul ajunsese într-un punct mort.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Umbre</em>, al lui John Cassavetes, și filme precum cele ale lui Shirley Clarke demonstrau că era posibil să faci un film narativ despre viața ta sau despre subiecte care de obicei nu erau abordate la Hollywood. Deci asta era ceva nou. Mi-l amintesc pe tata povestind tot felul de lucruri și adăugând: „Dar ei n-ar face niciodată un <em>astfel </em>de film.“ Și mi-am zis: „Dar dacă am <em>face </em>un astfel de film?“</p>



<p class="wp-block-paragraph">Apoi l-am întâlnit pe Haig Manoogian, profesorul meu de la NYU. Bine, nu e ca și cum el mi-ar fi spus: „Apucă-te să faci un film despre încercarea de a duce un trai creștin cuviincios într-o lume condusă de gangsteri“, așa cum aveam să fac în <em>Crimele din</em> <em>Mica Italie </em>sau în alte filme. Nu mi-a spus asta, ci m-a ajutat să mă exprim prin intermediul filmului, cu ajutorul noului alfabet care fusese creat în cinematografie la sfârșitul anilor ’50, începutul anilor ’60.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Noul Val francez, italienii, britanicii, undergroundul american făceau praf ideea de cinematografie, apoi o reconstruiau. Așa că, într-un fel, mi-am găsit vocația prin intermediul cinematografiei. În câteva luni, voi împlini 80 de ani. Și e <em>uimitor </em>ce fel de filme am putut să fac. O parte dintre cele mai dificile momente prin care am trecut la începutul anilor ’80 sunt documentate în această carte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Părinții mei m-au sprijinit întotdeauna în astfel de momente. Mama era mereu extraordinară, de o sinceritate dezarmantă. Când spunea ceva, știa să o facă cu umor. Tata era mult mai sever. Dar mama te făcea să mori de râs. Fiica mea, Francesca, seamănă mult cu mama; are un simț aparte al umorului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Privind retrospectiv, tot părinții mei au fost cei care m-au influențat cel mai mult, împreună cu Haig Manoogian și cu părintele Principe. Datorită lor sunt cine sunt astăzi.&#8221;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mary Pat Kelly este autoarea bestsellerului <em>Galway Bay</em>, prima parte din trilogia de ficțiune istorică, ce include și volumele <em>Of Irish Blood</em> și <em>Irish Above All</em>. A publicat, de asemenea, romanul <em>Special Intentions, </em>precum și cinci cărți de nonficțiune. Este scenarista și regizoarea filmului <em>Proud</em>, un lungmetraj cu Ossie Davis și Stephen Rea, precum și a unor documentare PBS, care s-au bucurat de numeroase premii. A lucrat la emisiunile <em>Good Morning, America</em>, a produs segmentul de scurtmetraje din cadrul emisiunii <em>Saturday Night Live</em> și a scris scenarii pentru Columbia și Paramount Pictures.</p>



<p class="wp-block-paragraph"> </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/martin-scorsese-pasiunea-pe-care-am-avut-o-pentru-religie-a-ajuns-sa-se-amestece-cu-filmul-iar-acum-ca-artist-sunt-intr-un-fel-si-gangster-si-preot/">Martin Scorsese: &#8220;Pasiunea pe care am avut-o pentru religie a ajuns să se amestece cu filmul, iar acum, ca artist, sunt într-un fel și gangster și preot.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Două cărți semnate de Annie Ernaux, câștigătoarea Nobelului pentru Literatură, au fost traduse în română</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/doua-carti-semnate-de-annie-ernaux-castigatoarea-nobelului-pentru-literatura-au-fost-traduse-in-romana/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Nov 2022 16:03:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Annie Ernaux]]></category>
		<category><![CDATA[Editura]]></category>
		<category><![CDATA[Pandora M]]></category>
		<category><![CDATA[Romana]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitoare]]></category>
		<category><![CDATA[Traducere]]></category>
		<category><![CDATA[tradusa]]></category>
		<category><![CDATA[Volum]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=13591</guid>

					<description><![CDATA[<p>Două dintre cărțile scriitoarei franceze Annie Ernaux – Pasiune simplă și Confesiunea adolescentei – au fost traduse și aduse laolaltă în volumul World Fiction, publicat la Editura Pandora M, în colecția Anansi, atât în format fizic, cât și în format audio și digital.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/doua-carti-semnate-de-annie-ernaux-castigatoarea-nobelului-pentru-literatura-au-fost-traduse-in-romana/">Două cărți semnate de Annie Ernaux, câștigătoarea Nobelului pentru Literatură, au fost traduse în română</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="has-small-font-size wp-block-paragraph"><em>foto: arte.tv</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Două dintre cărțile scriitoarei franceze Annie Ernaux – <em>Pasiune simplă</em> și <em>Confesiunea adolescentei </em>– au fost traduse și aduse laolaltă într-un volum publicat la Editura Pandora M, în colecția Anansi. World Fiction, atât în format fizic, cât și în format audio și digital.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Anulând granițele dintre ficțiune și memorialistică, naratoarea anonimă din&nbsp;<em><strong>Pasiune simplă</strong></em> documentează reacțiile, dorințele, umilințelele unei femei consumate timp de doi ani de pasiunea pentru un străin căsătorit. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Fiecare cuvânt, întâmplare ori persoană ce­i iese în cale îi prilejuiește o legătură cu cel iubit ori îi provoacă o indiferență glacială. Nu există cale de mijloc, așa cum luciditatea extremă nu oferă scăpare din fața acestei pasiuni mistuitoare.<br>În&nbsp;<em><strong>Confesiunea adolescentei</strong></em>, naratoarea readuce la viață vara anului 1958, când s­-a dăruit pentru prima oară unui bărbat. Abia împlinise 18 ani, iar bărbatul a preferat s­-o uite și să-­și continue viața ca și când nimic nu s-­ar fi întâmplat. </p>



<p class="wp-block-paragraph">După 50 de ani, scriitoarea își dă seama că s-­ar putea întoarce la fata de atunci, pe care încercase din răsputeri s­-o uite. În cursul acestui proces, va descoperi că acea fată care fusese cândva este originea vitală, violentă și dureroasă a identității ei de scriitoare.</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="383" height="600" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux.jpg" alt="" class="wp-image-13594" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux.jpg 383w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux-192x300.jpg 192w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux-15x24.jpg 15w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/11/annie-ernaux-31x48.jpg 31w" sizes="auto, (max-width: 383px) 100vw, 383px" /></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">Romanul autoficțional <strong><em>Pasiune simplă</em></strong> este publicat acum într-o ediție nouă, după ce în urmă cu câțiva ani a fost publicat în ediție românească la aceeași editură, Pandora M, cel care semnează traducerea fiind Vasile Zincenco. „Un monument închinat pasiunilor care sfidează orice explicație simplă”, scriau criticii de la <strong><em>The New York Times Book Review</em> la apariția ediției în limba engleză a cărții.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Traducerea romanului <em style="font-weight: bold;">Confesiunea adolescentei</em> este realizată de Mădălina Ghiu. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>„Odată cu traducerea romanului&nbsp;</em><strong>Confesiunea adolescentei</strong><em>&nbsp;a scriitoarei Annie Ernaux, laureata de anul acesta a Premiului Nobel pentru literatură, mi s-a confirmat din nou că nu trebuie să fugim de&nbsp;Memorii, un gen literar aparent datat, ci, dimpotrivă, că trebuie să luptăm cu uitarea, citindu-le. </em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Credem adesea că memoria noastră este infailibilă, dar nu putem să uităm că de multe ori aceasta ne trădează. Uneori, ne amintim o ficțiune în locul unui eveniment trăit în realitate –memoria ne joacă feste. Nu de puține ori, un fapt trăit de un Altul coincide cu cel trăit de noi, iar Annie Ernaux știe perfect asta. </em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Ea are marea calitate de a trece de la particular la general, de a nu uita, de a rememora ceea&nbsp;ce noi am experimentat, dar am escamotat, ceea ce, cu siguranță, vom trăi la un moment dat. Pentru că asta face această scriitoare: tezaurizează&nbsp;și, apoi, scoate la lumină comori de viață, reprobabile sau admirabile, ascunse în fiecare dintre noi.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Acum lucrez cu entuziasm și încântare la romanul ei&nbsp;</em><strong>An</strong><strong>ii</strong><em>.&nbsp;Pot afirma în cunoștință de cauză că este o capodoperă</em><em>”,</em> a mărturisit aceasta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Urmează să fie publicate în viitorul apropiat și alte volume în cadrul seriei de autor dedicate lui Annie Ernaux:&nbsp;<em>Anii</em>,&nbsp;<em>Locul</em>,&nbsp;<em>Un tânăr</em>&nbsp;și&nbsp;<em>Evenimentul.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">Despre Annie Ernaux puteți citi mai multe <a href="https://culturaladuba.ro/scriitoarea-franceza-annie-ernaux-a-castigat-premiul-nobel-pentru-literatura-2022/">AICI</a>.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/doua-carti-semnate-de-annie-ernaux-castigatoarea-nobelului-pentru-literatura-au-fost-traduse-in-romana/">Două cărți semnate de Annie Ernaux, câștigătoarea Nobelului pentru Literatură, au fost traduse în română</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>&#8220;Melancolia&#8221; lui Mircea Cărtărescu, tradusă în franceză. Le Figaro îi acordă un articol special.</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/melancolia-lui-mircea-cartarescu-tradusa-in-franceza-le-figaro-ii-acorda-un-articol-special/</link>
					<comments>https://culturaladuba.ro/melancolia-lui-mircea-cartarescu-tradusa-in-franceza-le-figaro-ii-acorda-un-articol-special/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 19 Jan 2021 08:37:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Franceza]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Humanitas]]></category>
		<category><![CDATA[Le Figaro]]></category>
		<category><![CDATA[Melancolia]]></category>
		<category><![CDATA[Mircea Cartarescu]]></category>
		<category><![CDATA[Mircea Cărtărescu]]></category>
		<category><![CDATA[Nostalgia]]></category>
		<category><![CDATA[Penguin Books]]></category>
		<category><![CDATA[Traducere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=4192</guid>

					<description><![CDATA[<p>Volumul Melancolia (2019), semnat de Mircea Cărtărescu a apărut zilele acestea tradus în limba franceză, la editura Noir sur Blanc. Editura Humanitas anunță că urmează să apară curând și o ediție în germană la editura „Paul Zsonay Verlag” din Viena și una în italiană la editura „La Nave di Teseo”.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/melancolia-lui-mircea-cartarescu-tradusa-in-franceza-le-figaro-ii-acorda-un-articol-special/">&#8220;Melancolia&#8221; lui Mircea Cărtărescu, tradusă în franceză. Le Figaro îi acordă un articol special.</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Volumul <em>Melancolia </em>(2019), semnat de Mircea Cărtărescu a apărut zilele acestea tradus în limba franceză, la editura Noir sur Blanc. Editura Humanitas anunță că urmează să apară curând și o ediție în germană la editura „Paul Zsonay Verlag” din Viena și una în italiană la editura „La Nave di Teseo”.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Mircea Cărtărescu spunea în<em> Jurnalul</em> publicat în 2018 că <em>„Frumuseţea fantastică a lumii e hrana melancoliei noastre.”</em> Încă de pe atunci se întrezăreau rădăcinile volumului <em>Melancolia</em>, o carte care ne amintește de lumea fantastică din <em>REM</em>, dar se concentrează pe ideea de singurătate.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>„Ajunse la rond, unde îl aștepta Vasile Singurătate. Coborâse de pe soclul său și levita la o palmă deasupra aleii. În dreptul frunţii, al coastelor și-n josul pântecului piatra lui nobilă era spartă. Dar ţinea încă la piept o carte, singura scrisă de el vreodată, o carte ilizibilă de piatră. </em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Băiatul se-apropie de soclu și citi înc-o dată inscripţia săpată-n aramă: CUM NINGE SOARTA? Își lipi fruntea de ea și-o repetă în gând până cuvintele își pierdură sensul. Apoi se-ndreptă către marele mutilat și-l luă, fără să-l privească, de braţ. Porniră-mpreună de-a lungul șinelor de tramvai, lăsându-și în urmă umbrele lungi și subţiri. Strada era tăcută și pustietatea totală. Drumul n-avea sfârșit. Omul de piatră avea să-l însoţească de-acum toată viaţa.“</em> (<strong><em>Melancolia</em></strong>, <strong>Mircea Cărtărescu</strong>)</p>



<p class="wp-block-paragraph">Volumul a fost în 2019 cea mai vândută carte a Editurii Humanitas la Bookfest. În Franța apare la acest început de an, după ce Mircea Cărtărescu a cucerit definitiv publicul francez cu Solenoid, tradus în franceză în 2019. În același an a fost și nominalizat la Prix Médicis Etranger.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Tot în franceză au mai fost traduse în trecut <em><strong>Orbitor</strong></em>,<strong> <em>De ce iubim femeile</em></strong> sau volumul<strong> <em>Nostalgia</em></strong>. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Sub titlul <strong>&#8220;Melancolia, de Mircea Cărtărescu: copilul și vrăjile&#8221;</strong>, publicația <a href="https://www.lefigaro.fr/livres/melancolia-de-mircea-cartarescu-l-enfant-et-les-sortileges-20210113?fbclid=IwAR0tyUzPlAstGewf2D8oLcsTm5jWzBy0AJpnGWukbWuQT_dGaMKNdtnGrAY">Le Figaro</a> scrie că noul volum apărut în franceză este o incursiune într-un univers oniric, în care autorul a început să croșeteze din nou pânza care a construise forța volumului Nostalgia, din 1993. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Cărțile lui Mircea Cărtărescu au fost traduse până acum în 23 de limbi. </p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="440" height="675" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/01/image.jpg" alt="" class="wp-image-4195" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/01/image.jpg 440w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/01/image-196x300.jpg 196w" sizes="auto, (max-width: 440px) 100vw, 440px" /><figcaption>Coperta volumului <em>Nostalgia</em>, la Penguin Books</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">În toamna lui 2020, celebra editură britanică <strong>Penguin Books</strong> a anunțat includerea lui <strong>Mircea Cărtărescu</strong> în rândul clasicilor moderni, cu volumul <em>Nostalgia</em>. Din aceeași colecție mai fac parte <strong>Albert Camus, George Orwell, Vladimir Nabokov, Franz Kafka sau James Joyce. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Penguin Books a mai publicat și romanul autobiografic semnat de Mihail Sebastian, <em>De două mii de ani</em>.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/melancolia-lui-mircea-cartarescu-tradusa-in-franceza-le-figaro-ii-acorda-un-articol-special/">&#8220;Melancolia&#8221; lui Mircea Cărtărescu, tradusă în franceză. Le Figaro îi acordă un articol special.</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://culturaladuba.ro/melancolia-lui-mircea-cartarescu-tradusa-in-franceza-le-figaro-ii-acorda-un-articol-special/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
