Sub sloganul ”împreună înlăturăm abuzul din școli”, ONG-ul își propune să atragă atenția autorităților din educație asupra experiențelor de abuz sexual la care au fost supuse multe eleve și studente din România de către profesori.

„De-a lungul activității noastre ca organizație, am auzit despre nenumărate cazuri de abuz sexual în școli. Și noi, ca liceeni, am fost supuși și am fost martori la cazuri de viol, hărțuire, agresiune, intimidare și răzbunare din partea autorităților care trebuiau sa ne protejeze. Profesori, consilieri, inspectori școlari, nu vă mai puteți ascunde în spatele tăcerii noastre.

Suntem copleșiti, răniți, speriați si încolțiți, dar mai mult decât atât, ne-am săturat să vă folosiți poziția de putere să traumatizați generații peste generații. Ne-am săturat de autoritățile din cadrul Inspectoratului Școlar care ne ignoră, și care protejează în mod activ pedofili și abuzatori.”, este mesajul transmis de organizație pe Instagram.

Protestul vine după ce Girl Up Romania a primit mai multe relatări din partea elevelor și studentelor despre cazuri de abuz sexual în instituțiile de învățământ românești. Unele dintre aceste mărturii provin de la eleve și studente ale Liceului de Arte Plastice ”Nicolae Tonitza” din București și ale Universității Naționale de Arte București (UNARTE).

„La Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza din Capitală cam toate fetele au cel puțin o poveste de hărțuire cu un profesor. Eu am avut cu un bodyguard care mi-a trimis dick pics.

Alte fete l-au avut ca profesor de religie pe un individ despre care există un video pe YouTube, unde era demascat că face avansuri și propuneri sexuale elevelor minore. Autorii videoului sunt elevii din liceul de unde a fost dat afară pentru faptele sale, apoi a venit la noi.

Direcțiunii i s-a adus la cunoștință de video și de faptul că nu s-a oprit, dar răspunsul lor a fost că nu au ce să facă pentru cu nu găsesc profesori.

Apoi am mai avut un profesor care era renumit că e inappropriate. Zicea chestii gen ”Ați gustat-o vreodată de la tăticu?” și că ”Bate cu rigla la funduleț.” Mie mi-a făcut doar complimente și sfaturi de styling nesolicitate. Când a fost sesizat comportamentul lui, profesoarele au spus ”Să aveți grijă fetelor.” și cam atât.”, este una dintre mărturii.

„Un profesor de la UNARTE a venit în spatele meu, s-a lipit de mine, și-a ridicat mâinile pe lângă mine atingându-mă pe umeri, timp în care avea o erecție și se freca de mine.”, este o altă relatare.

Duminică, 5 iunie, Girl Up Romania a organizat un atelier în cadrul căruia persoanele care vor participa la protest au creat pancarte cu care vor defila miercuri în fața Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

„Ascultă-mă și când îți cer ajutorul, nu doar din lecția de zi”, „Fii profesor, nu abuzator”, „Abuzul nu face parte din programă”, sunt câteva dintre mesajele care vor fi expuse la protest.

O problemă sistemică?

Problema abuzului sexual în instituțiile de învățământ din România nu se află pentru prima dată în atenția publică. O cercetare privind hărţuirea sexuală în universităţi, realizată de Centrul FILIA, un ONG preocupat de respectarea drepturilor femeilor, în perioada septembrie-noiembrie 2020, arată că victimele sunt fete tinere, cu vârste între 20 şi 29 de ani. O treime dintre respondente au declarat că au fost victime ale unui astfel de fenomen în vremea studenţiei, în timp ce aproape 40% apreciază că au fost martore.

Cercetarea mai arată că, în cazul în care s-a luat atitudine împotriva agresorului – în peste 65% din cazuri persoana respectivă fie nu a păţit nimic, fie victima a fost cea învinută, fie s-au făcut presiuni asupra victimei ca să nu depună plângere.

În România, hărțuirea sexuală este sancționată prin Legea 202/2002 și este definită ca fiind un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.

Printre formele de hărțuire sexuală identificate de Centrul FILIA se numără ”glume, bancuri cu tentă sexuală care te fac să te simți inconfortabil”, ”ciupituri, mângâieri, atingeri nedorite” și ”insistențe privind acceptarea unor invitații sau începerea unei relații”.

Pe 22 aprilie 2022, Consiliul Național al Elevilor a atras atenția asupra accentuării acestui fenomen și a cerut luarea unor măsuri concrete pentru combaterea lui.

„Cazurile de hărţuire sexuală, din ce în ce mai prezente în România! De curând, în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora un profesor de 46 de ani, ce activează în cadrul Colegiului Tehnic „Simion Mehedinţi” Codlea, ar fi hărţuit sexual timp de patru ani (între anul 2018 şi anul 2022) mai multe eleve aflate în situaţii vulnerabile (…) conducerea liceului a preferat să ascundă cazul, pentru a proteja reputaţia şcolii, în detrimentul adoptării unor măsuri ce ar fi trebuit să asigure siguranţa elevilor”, a transmis Consiliul Naţional al Elevilor, într-un comunicat de presă citat de news.ro.

Elevii consideră că, pentru a preveni astfel de cazuri de hărţuire sexuală, ”este necesar ca managerii şcolari să înţeleagă cât de răspândit şi nociv este acest fenomen, şi, ca atare, fiecare director să desfăşoare analize de nevoi ale unităţilor de învăţământ pe care le conduc, care să stea la baza implementării, alături de reprezentanţi ai elevilor, profesorilor, părinţilor, autorităţilor locale, serviciilor de protecţie a copilului şi a poliţiştilor responsabili de siguranţa şcolară a unor politici menite să prevină orice incident abuziv”.

De mai bine de un an, Cultura la dubă a început să publice o serie de interviuri cu actrițe, foste studente ale UNATC, care au vorbit despre abuzuri emoționale la care au fost supuse în cadrul facultății.

Alina Șerban, Roxana Lupu, Katia Pascariu și Ioana Bugarin au scos la iveală povești despre umilințe și jigniri, nepotisme și agresivitate cel puțin verbală, toate venite din partea unor cadre didactice care predau arta actorului. Roxana Lupu spune că experiența la UNATC a fost atât de traumatizantă, încât s-a gândit inclusiv la sinucidere.

„Nu ne-am gândit să scriem explicit că relațiile sexuale între profesori și studenți sunt interzise”, a declarat rectorul UNATC, Liviu Lucaci, pentru Cultura la dubă, în urma acestor mărturii. „Trebuie să aibă suport psihologic pe tot parcursul universității, pentru ca atunci când ceva îi pică rău, să poată vorbi cu cineva. Și să nu vorbească cu profesor. Că aici e problema, dacă vorbește tot cu profesor…”, a mai spus Liviu Lucaci.

Totodată, reprezentanții UNATC au transmis că instituția „lucrează la „Planul Egalității de Gen”, document care își propune să implementeze acțiuni concrete, în sprijinul transformării universității într-un spațiu al dezbaterii problematicilor de gen, al analizei unor comportamente centrate pe abuz de putere și al informării adecvate cu privire la situații de hărțuire.”

The post ”Împreună înlăturăm abuzul din școli” – elevii și studenții din București protestează pe 8 iunie în fața ISMB appeared first on Cultura la dubă.

Potrivit unui comunicat transmis azi de Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au efectuat azi 10 percheziţii domiciliare la sediul unei instituţii de cultură şi locuinţele, respectiv sediile unor persoane fizice şi juridice, situate pe raza Municipiului Bucureşti şi judeţelor Iaşi şi Botoşani.

Dosarul vizează comercializarea unor tablouri false, prezentate ca fiind reale, cu certificate de expertiză semnate de un expert acreditat de către Ministerul Culturii.

Conform anchetatorilor, “în perioada martie 2020 – decembrie 2021, reprezentantul unei galerii de artă din Bucureşti, în scopul obţinerii unor foloase patrimoniale injuste de la diferiţi clienţi, a comercializat tablouri atribuite în mod nereal unor pictori români renumiţi, precum Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Camil Ressu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady și alții”.

Sunt cercetate infracţiuni de înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi evaziune fiscală. Au fost puse în aplicare 2 mandate de aducere, iar 40 de persoane din 200 de cumpărători au calitatea de martor.

Ministerul Culturii a reacționat cu un punct de vedere oficial și se delimitează de legătura cu expertul anchetat:

“Ministerul Culturii nu este implicat în comercializarea și expertizarea bunurilor culturale despre care se precizează în comunicat.

În ceea ce privește vânzarea și expertizarea bunurilor culturale mobile, respectarea prevederilor legale revine agentului economic autorizat care comercializează bunurile culturale mobile și expertului acreditat care întocmește raportul de expertiză. Ministerul Culturii acreditează experți în domeniul patrimoniului cultural mobil, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. Experții acreditați nu sunt angajați ai Ministerului Culturii.

Potrivit prevederilor legale incidente protejarii patrimoniului cultural national mobil, în cazul constatării încălcării acestora, Ministerul Culturii poate dispune retragerea autorizației de funcționare a agentului economic autorizat să comercializeze bunuri, respectiv a atestatului de expert în domeniul patrimoniului cultural mobil.“

The post Tablouri false de Tonitza, Grigorescu sau Luchian ar fi fost vândute de reprezentantul unei case de licitații din București, susține Înalta Curte appeared first on Cultura la dubă.

Traseul său a fost puternic marcat de traumele de război, luptând pe front la Turtucaia, în Primul Război Mondial, de unde a fost luat prizonier și trimis într-un lagăr din Bulgaria.

Tonitza ajunge în 1906 la Academia de Arte Frumoase din Munchen, dar nu își termină studiile. Călătorește apoi în Italia și Franța și rămâne 2 ani la Paris, unde lucrează într-un atelier din Montparnasse. Arta sa este marcată de impresionism, postimpresionism și expresionism, fiind un deschizător de drumuri pentru generația sa de pictori români. Pictează portrete, peisaje și compoziții, la care adaugă note originale, care îi vor defini stilul.

“Simţeam nevoia organică să mă sui pe acoperişuri ca să văd lucrurile de sus în jos, iar nu invers.”

Nicolae Tonitza

În 1911 se întoarce în țară și termină în 1912 studiile la Școala Națională de Belle-Arte, de unde obține diploma de pictor bisericesc, pictând apoi mai multe biserici din România.

Apoi, ajunge să lucreze ca redactor la publicația Iașul, unde își exprimă ostilitatea față de război și militează pentru neutralitatea țării. Dar în 1916 primește ordin de recrutare și este trimis pe front. În total, 30 de pictori și sculptori români au fost trimiși în Marele Război pentru a ilustra scenele de luptă.

El și colegii săi pictori sunt prinși în luptele de la Turtucaia, unde regimentul lor este distrus. Astfel, ei sunt luați prizonieri și trimiși într-un lagăr din Bulgaria.

Pentru că ofițerul bulgar care îi supraveghea era student la Academia de Arte Frumoase din Sofia, le-a permis prizonierilor pictori să își manifeste arta.

Astfel, Tonitza a realizat peste 1000 de schițe inspirate de viața din lagăr.

Dar comandantul lagărului a descoperit munca acestuia și i-a confiscat aproape toate lucrările. Tonitza a reușit să salveze câteva schițe, care i-au folosit ulterior pentru a realiza picturi inspirate de Marele Război.

Lucrările din lagărul de la Kîrdjali au fost adunate într-o serie intitulată ”Portrete din prizonierat”. Printre ele se află tablourile ”Prizonierii” și ”Doi soldați”, gravurile ”Convoiul de prizonieri”, ”Peisaje din lagăr”, ”Îngroparea unui soldat român”, ”Cei fără înviere”.

Tonitza a petrecut aproximativ 2 ani în prizonierat, fiind eliberat în 1918.

S-a stabilit la București, unde a continuat să picteze, iar în 1924 a expus chiar la Bienala de la Veneția. Ochii mari și rotunzi ai copiilor pe care i-a pictat sunt semnatura inconfundabilă a artei sale, reflectând o melancolie profundă.

“Căci un artist, mai înainte de a produce, contemplă; contemplă timp îndelungat, contemplă cu smerenie natura care-l înconjură; viaţa care se agită în juru-i şi din care el face parte cu tot sufletul şi tot trupul lui.”

Nicolae Tonitza

Din păcate, traumele războiului și-au pus amprenta și pe sănătatea pictorului. A murit la doar 54 de ani, de scleroză multiplă, după numeroase luni de suferință.

The post 134 de ani de la nașterea lui Tonitza, pictorul genial ținut prizonier de război appeared first on Cultura la dubă.