Dar putem observa încă de pe acum că valurile au fost cauzate de un amestec de legislație învechită, orgolii exacerbate, mentalități retrograde și blazare a breslei teatrale.

Mai presus de toate, e limpede că după dispariția prematură și neașteptată a lui Ion Caramitru, nimeni nu a mai avut o viziune, o direcție pentru TNB. Cum ar trebui să fie și ce să producă un teatru național în secolul 21? Din păcate, nu ne-au ajuns aproape cinci ani ca să dezbatem, să ne consultăm unii cu alții și să găsim răspunsuri la această esențială întrebare. (n.r. O încercare în acest sens a făcut Liternet în 2022, ecourile rămân online aici)

Întâmplarea face că acum 20 de ani am fost în comisia care a desemnat-o câștigătoare pe Ada Lupu la concursul pentru direcția Naționalului din Timișoara.

Îmi amintesc cum doi dintre colegii de comisie – regizorii Mihai Măniuțiu și Cornel Todea – susțineau, cu cele mai bune intenții, dealtfel, fiindcă apreciaseră și ei proiectul tinerei regizoare, că ”nu are nici o șansă, o vor mânca de vie cei din teatru!”

La fel de bine îmi amintesc cum regretata doamnă Florica Ichim, fondatoarea și redactoarea șefă a revistei Teatrul Azi și cu mine am argumentat pe rând, apoi la unison, tot mai insistent, că dacă nu îi vom da o șansă acestui proiect bun și candidatei care l-a gândit nu vom ști niciodată dacă ea poate să-l pună în aplicare sau nu. Raționamentul logic a învins.

Douăzeci de ani mai târziu, am auzit aceleași argument – reprodus tot cu bunăvoință, dar și cu condescendență – în legătură cu candidatura altei regizoare, și anume Alexandra Badea, care a candidat la cel de al doilea concurs pentru postul de manager al Teatrului Național din București în 2025. ”Nu ar fi avut nici o șansă, ea trăiește în Franța, nu știe cum funcționează lucrurile la noi!”, a sunat variațiunea pe aceeași temă exprimată către mine la telefon de către un membru al comisiei de concurs, comisie care a decis că nici unul dintre proiecte nu merită o notă peste 7, astfel încât cei trei candidați nu au trecut la etapa de interviu. Din păcate, în acest caz, nu vom ști niciodată.

Același ”nici un proiect nu e destul de bun pentru TNB” l-am mai auzit și în 2022, la prima încercare de concurs pentru directoratul ”navei amiral” a teatrului românesc, cum a fost adesea numit acest teatru – ironia fiind că ”nava” pare de ani de zile să nu se mai lase navigată.

Am fost atunci în comisie alături de oameni de teatru ale căror merite le cunoșteam și le apreciam, chiar dacă proveneau din etape istorice diferite – regizorul Dinu Cernescu, regizorul și director la TNB Nicolae Scarlat, dramaturga Alina Nelega, care a condus Compania Română din cadrul Naționalului din Târgu Mureș. Nu-l cunoșteam personal pe cel de al 5-lea membru al comisiei, Petru Hadârcă, regizor și director al Naționalului din Chișinău, dar mi-am zis că e în minoritate, deci nu mi-am făcut griji. Mare greșeală.

Așa se explică cum același proiect poate fi notat mai întâi sub 7, apoi la altă rundă peste 8, cum notele trebuie mediate intens ca să nu aibă diferențe de peste 2 puncte (conform legii), iar în cadrul medierii se schimbă ierarhiile, sau cum un candidat precum neașteptatul Boris Focșa, răsărit din văzduh la runda cu numărul trei, asemeni candidatului-surpriză la alegerile prezidențiale din 2024, poate fi notat cu o notă peste 7 la scris și cu 1,47 la interviu (!?).

După ce în 2022 domnul despre care nu-mi făceam griji i-a îngenuncheat pe toți cei cinci candidați și a umilit întreaga comisie de concurs  – noi toți ne-am făcut lecțiile, am citit proiectele, le-am analizat, le-am notat, iar domnia-sa a apărut la ultima întâlnire anunțând că nu dă nici o notă fiindcă, citez, ”nici un proiect nu e destul de bun pentru TNB” – am fost mult mai circumspectă când am primit invitația să fac parte din comisia celui de al doilea concurs, organizat în 2025.

Nu am acceptat invitația când am aflat alături de cine ar fi trebuit să evaluez proiectele, fiindcă nu mi s-a părut firesc să noteze proiectele cineva care fusese cercetat penal pentru fapte petrecute în timpul mandatului de manager și altcineva care plecase de la conducerea teatrului în urma depunctării la evaluarea performanțelor manageriale.

Am citit, în schimb, proiectele celor două candidate, Ada Lupu Hausvater și Alexandra Badea, bucurându-mă că sunt doar nu una, ci două artiste care au curajul să candideze pentru acest post și constatând că amândouă aveau nu doar curaj, ci și idei foarte bune. Comisia a considerat – complet eronat după părerea mea – că nici unul din cei trei candidați nu meritau să treacă în etapa de interviu, iar concursul a rămas din nou fără rezultat. Am avut o senzație acută de deja-vu.

5-3-2: așa s-a redus numărul candidaturilor pentru TNB, odată cu disiparea încrederii lumii teatrale în ceea ce ar fi trebuit să fie un eveniment istoric: înnoirea de viziune și de direcție a Naționalului bucureștean prin intrarea lui într-o nouă etapă de existență, în acord cu secolul 21.

Coincidențele nu sunt întâmplătoare, iar ecourile acestor experiențe la care am fost martoră direct sau indirect de-a lungul istoriei recente rezonează cu sens, desenând ”the bigger picture”, care ne arată că teatrul românesc nu se lasă ușor reformat, nici măcar atunci când strigă sus și tare ”vrem reformă!”. Micile orgolii și aranjamente locale, ministeriale, administrative se ridică prea des deasupra interesului general, iar lipsa unei culturi instituționale solide și a termometrului civic permite jocuri de culise neamendate de o opinie publică indiferentă, neatentă, blazată.

Dar e momentul să ne uităm înspre viitor. Cred că două lucruri merită notate ca pozitive acum, când a treia încercare are ca rezultat o nouă conducere pentru TNB, în persoana regizoarei Ada Lupu Hausvater, care a condus deja 20 de ani Teatrul Național din Timișoara.

1. Ada Lupu Hausvater a demonstrat consecvență și perseverență, participând la toate cele trei concursuri și procedând cu diplomație pe parcursul acestor câțiva ani de tevatură organizațională, dovadă că are răbdare, tact și știe să navigheze apele tulburi ale administrației românești, ceea ce o va ajuta enorm în noul ei mandat.
2. Este un moment istoric pentru Naționalul bucureștean, care are pentru prima dată în istoria lui o femeie la conducere, o profesionistă cu pedigree demonstrat de manager. Din proiectul ei pentru TNB fac parte montări semnate de o serie de regizoare, cu promisiunea restabilirii unui echilibru de reprezentare și tematic de care TNB nu a avut parte, din păcate, până acum.

Comparând cu alegerile electorale, putem spune că a fost ales președintele, dar urmează parlamentul. E important ca lumea artistică să rămână în alertă, să se informeze și să participe în perioada următoare la luarea deciziilor privind organizarea concursurilor pentru conducerea teatrelor bucureștene: 15 instituții de spectacol se află de ani de zile în interimat, iar PMB a anunțat prin vocea noului primar general ales că va organiza, în sfârșit, în această primăvară concursuri. Ni s-a promis transparență și onestitate.

Din experiența mea, povestită parțial aici, totul ține de comisii. Condiția minimă este ca membrii acestora să fie integri moral, să nu fi avut probleme cu legea. Dar este esențial și ca membrii comisiilor să aibă cel puțin tot atâta experiență cât li se cere candidaților, să nu se lase manipulați și să fi demonstrat cunoaștere și deschidere către scena internațională, dacă vrem ca Bucureștiul să aibă o ofertă culturală demnă de o capitală europeană.

Dacă vor fi desemnate comisii de necontestat asta va da curaj mai multor candidați să participe, prin urmare se va putea alege dintr-un număr mai mare de proiecte.

Momentul unei înnoiri reale a infrastructurii instituțiilor publice de cultură, al înscrierii acestor instituții pe un drum european, deschis către lume, un drum al colaborărilor reale și cu sens, în loc de micile aranajamente locale practicate la scară largă până acum, care închid orizontul și frustrează publicul, aflat și el în proces de schimbare și înnoire.

Felul în care arată comisiile de concurs va dicta felul în care vor arăta conducerile teatrelor bucureștene de-acum înainte și, pe cale de consecință, calitatea vieții culturale a bucureștenilor. Oare ne dăm seama cât de mare e miza?

***

Cristina Modreanu este critic de teatru și cercetătoare la UAT Târgu Mureș, redactoare-șefă a revistei de artele spectacolului Scena.ro

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Lumea teatrală, în alertă: care este miza? appeared first on Cultura la dubă.

Concursul de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București a fost câștigat de Ada Lupu Hausvater, cu o medie generală de 8.36. Ea va fi primul manager general al TNB, ales prin concurs, după decesul lui Ion Caramitru.

Celălalt finalist, Boris Focșa, a primit 1.47 la proba interviului, iar media finală obținută a fost 4.40.

“Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare, este declarat câștigător candidatul care a obținut cea mai mare medie, cu condiția ca aceasta să fie de minimum 7″, a transmis Ministerul Culturii.

Ada Lupu Hausvater, managerul Teatrului Național din Timișoara în ultimii 20 de ani, regizoare de teatru, totodată prima femeie manager al unui teatru național din România, s-a aflat la a 3-a încercare de a deveni liderul Teatrului Național București.

Este singurul candidat care a participat la toate cele trei concursuri organizate de Ministerul Culturii în ultimii 4 ani. Cel din 2022 a fost anulat după retragerea unui membru al comisiei și pentru că oricum niciun candidat nu a fost considerat de către comisie suficient de pregătit. La sfârșitul lui 2025, Ada Lupu a obținut la evaluarea proiectului de management 6.58.

Mandatul său la TNB va fi între 2026 – 2031.

În susținerea proiectului său de management, aceasta a anunțat că prioritate în distribuția spectacolelor vor avea cei 84 de actori angajați pe perioadă nedeterminată, considerând că numărul actual de 97 de colaboratori este prea mare.

Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical”, model pentru societate și cu reprezentativitate internațională – sunt principalele idei care au reieșit din prezentarea sa. Proiectul său prevede și redeschiderea istoricului bar Lăptăria lui Enache, precum și deschiderea unei cafenele cu librărie și a unui magazin de suveniruri.

Aceasta și-a propus în mandatul său 8 turnee internaționale și 20 de turnee naționale, deschiderea teatrului către dramaturgi contemporani și către coproducții internaționale, subtitrarea tuturor spectacolelor în limba engleză și invitarea unor artiști de renume la nivel internațional, precum dramaturgul și regizorul canadian Robert Lepage sau polonezul Krzysztof Warlikowski.

De asemenea, modificarea orelor de începere a spectacolelor, astfel încât spectatorii să aibă timp de socializare în spațiile comerciale ale teatrului, precum și îmbunătățirea acusticii sălilor.

Întrebată de membrii comisiei cum va face rost de fonduri pentru toate acestea, ținând cont de deficitul bugetar, candidata a răspuns că va coopta parteneri strategici/ sponsori, fără să numească punctual pe cineva.

“- Ați putea să ne spuneți care este cel mai mare eșec al carierei dumneavoastră și ce ați învățat din el?

– Nu îmi aduc aminte, încerc să fiu sinceră, nu am fost preocupată de eșecuri, de dezamăgiri, am fost concentrată pentru a face totul să meargă, alături de echipă”

“-Ce veți face pentru profesionalizarea tehnicienilor din TNB, mulți dintre ei cu studii medii?

– Vor trebui să facă cursuri de formare, să-i profesionalizăm specific, să fie actualizată experiența de muncă.

– Aveți în minte niște școli sau cadre de formare?

– Trebuie să existe. Ce putem face noi sunt ateliere de pregătire, vom solicita INCFC să facă cursuri de acreditare.”

Întrebată dacă are un plan pentru atragerea fondurilor europene, aceasta a zis că în prezent nu se poate aplica la nimic, ci doar din 2027. Un membru al comisiei a contrazis-o: “sunt deja câteva programe de finanțare deschise acum, în 2026, perfecte pentru teatre”.

Din comisia de evaluare au făcut parte: Carmen Croitoru, directorul INCFC, Theo Herghelegiu, regizoare, Adrian Găzdaru, actor, fost manager al Teatrului Excelsior, Hunor Horvath, manager al Teatrului Maghiar din Timișoara, Vava Ștefanescu, managerul Centrului Național al Dansului București și Ludmila Patlanjogu, critic de teatru.

Contracandidatul său, Boris Focșa, fost ministru al Culturii în Moldova, care a șocat membrii comisiei cu prestația sa, a fost notat cu 1.47 la proba interviului.

Cum a arătat proba interviului – AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București appeared first on Cultura la dubă.

Ada Lupu Hausvater, managerul Teatrului Național din Timișoara, și surprinzătorul candidat Boris Focșa, fost ministru al Culturii din Moldova, au susținut azi proba interviului la concursul pentru ocuparea funcției de manager al TNB, organizat de Ministerul Culturii.

Regizoarea Ada Lupu Hausvater este singurul candidat care a participat la toate cele trei concursuri organizate în ultimii 4 ani, fără succes la primele două. În timp ce Boris Focșa, fost director al Teatrului Luceafărul din Chișinău, s-a prezentat pentru prima dată la un concurs public din România.

În trecut, pe când era ministrul Culturii în exercițiu, în Moldova, Focșa a fost anchetat de Centrul Național Anticorupție pentru presupusa vânzare ilegală a unor monumente istorice, caz închis ulterior pentru lipsă de probe. De asemenea, el a fost prins de polițiști în stare de ebrietate la volan.

Proba interviului a avut caracter public. În sală s-au mai aflat câțiva actori ai TNB, artiști din mediul independent și jurnaliști. Cultura la dubă redă mai jos un reportaj de la fața locului.

***

“Ciuleandra” și “Mița Biciclista”, precum și “montări clasice, gen Walt Disney” – propunerile lui Boris Focșa pentru TNB

Dacă interviul susținut de Ada Lupu Hausvater a durat aproximativ o oră și jumătate, interviul lui Boris Foșca s-a terminat mai repede, după o prestație rușinoasă, care a uluit nu doar audiența, ci și membrii comisiei.

Acesta nu a știut să numească un singur regizor străin pe care ar dori să-l invite în România, a zis că ar vrea ca repertoriul TNB să cuprindă predominant texte din literatura română – Caragiale, Rebreanu, Mihail Sebastian, iar cel puțin 2-3 spectacole să fie adaptări după texte din curricula școlară. – “Aș alege Ciuleandra, pentru că e aproape de sufletul nostru, ne reprezintă. Rebreanu este Dostoievski al României.“

Acesta a spus că nu a apucat să vadă spectacolul Pădurea Spânzuraților de la TNB și nu a știut să spună cine îl regizează (n.r. Radu Afrim): “Am avut invitație la Pădurea, dar n-am ajuns. Știu, chiar știu numele regizorului, dar nu-mi vine acum în minte. Este un regizor care atunci când eu făceam primii pași în teatru și dânsul făcea primii pași. Îmi scapă acum numele, de emoții.”, a spus Focșa în fața comisiei.

De asemenea, candidatul a spus că ar vrea să includă în repertoriul TNB spectacolul “Mița Biciclista” – “Dacă francezii au Dama cu camelii, noi de ce să nu avem Mița Biciclista?”, a declarat acesta, stârnind zâmbete în sală.

Întrebat dacă știe care este legea după care sunt conduse teatrele din România, acesta a răspuns:

– Bineînțeles. Legea teatrelor.

– Ce număr?

– Am scris în proiect.

– Nu ați specificat-o în proiect, de aceea vă întreb.

– Nu știu, îmi pare rău.”

Întrebat ce va face dacă un actor va acuza conducerea de abuz, acesta a răspuns:

“Să existe comunicare, comunicare și iarăși comunicare. Nu cred că este bine pentru teatru când probleme interioare apar la public. În primul rând, nu ar trebui să se întâmple, dar dacă se întâmplă, comunicare, comunicare și iar comunicare.

Și ce faceți dacă actorul insistă și comunicarea nu a funcționat?

Dacă se întâmplă și dacă e adevărat, atunci demisia.”

Unii dintre membrii comisiei au invocat lipsuri sau incoerențe inclusiv din proiectul de management. Totuși, aceeași comisie i-a acordat notă de calificare la proba interviului.

“- Pentru că nu am găsit nicio propunere în proiect, puteți numi un regizor important din străinătate pe care ați vrea să-l invitați să monteze?

– Nu m-am gândit la așa ceva, sincer.”

Un alt membru al comisiei l-a întrebat pe Boris Focșa:

“-De ce ați simțit nevoia să tratați creativ analiza SWOT?

– Așa mi-a ieșit mie, am fost cam pe repede-nainte.”

Foșca a zis în repetate rânduri că a avut puțin timp la dispoziție pentru scrierea proiectului și că a stat, timp de două săptămâni, zi și noapte, să lucreze la el. Astfel că a omis să includă unele propuneri de bază, cum ar fi titluri punctuale pentru repertoriu.

Întrebat ce va face pentru facilizarea spectacolelor către persoane cu deficiențe de vedere și de auz, Focșa a răspuns:

“E mai complicat. Eu am găzduit orbii la Teatrul Infinit (n.r. pe care susține că l-a fondat în București), e nevoie de spectacole mai sensibile.

– Concret, ce puneți în caietul de regie, cum transmiteți emoția pentru persoane nevăzătoare și surdo-mute?

– Aș folosi metafore vizuale și automat ar crea emoție.

– Și la nevăzători?

– Ar trebui să simtă vibrația. Orice spectacol are o vibrație a lui.”

“-De ce credeți că sunteți calificat pentru acest post?

– “Am condus un teatru 16 ani, am experiența necesară, dar nu insist. Dacă pot fi de ajutor la Teatrul Național București, bine, dacă nu, nu.”

Carmen Croitoru, reprezentantul ministerului în comisie, a tranșat la un moment dat interviul: “Suntem ușor șocați că sunteți nepregătit. Am crezut, citind proiectul, că vom primi niște detalii importante. Vă mulțumim pentru efortul de a veni aici și sperăm că veți avea și alte ocazii.”

În contextul în care la concursurile anterioare nume importante ale teatrului românesc, precum regizorul Andrei Grosu sau Alexandra Badea, nu au ajuns la proba interviului, se ridică, firesc, întrebarea: cum a fost posibil ca un asemenea candidat să primească notă de trecere pe proiectul său de management, în care nu a inclus nici măcar un titlu de text pe care ar vrea să-l intruducă în repertoriu sau nume de artiști invitați?

Reamintim că, după concursul încheiat la sfârșitul anului trecut fără ca vreun candidat să fi primit nota de calificare pentru proba interviului, Ministerul Culturii a schimbat în premieră condițiile de participare, astfel încât doi dintre foștii candidați, veniți de mediul independent, nu au mai putut participa. Ministerul a impus o experiență de minimum 10 ani exclusiv în conducerea unor instituții publice (nu și private) de cultură, ori 5 ani experiență de management într-o instituție publică + master specializat de management cultural.

Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical” – Ada Lupu Hausvater

Ada Lupu Hausvater, cea care a condus în ultimii 20 de ani Teatrul Național din Timișoara, a susținut azi pentru prima dată interviul pentru TNB, după primele două concursuri în care nu a ajuns în această etapă.

În susținerea proiectului său de management, aceasta a anunțat că prioritate în distribuția spectacolelor vor avea cei 84 de actori angajați pe perioadă nedeterminată, considerând că numărul actual de 97 de colaboratori este prea mare.

Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical”, model pentru societate și cu reprezentativitate internațională – sunt principalele idei care au reieșit din prezentarea sa. Proiectul său prevede și redeschiderea istoricului bar Lăptăria lui Enache, precum și deschiderea unei cafenele cu librărie și a unui magazin de suveniruri.

Aceasta și-a propus în mandatul său 8 turnee internaționale și 20 de turnee naționale, deschiderea teatrului către dramaturgi contemporani și către coproducții internaționale, subtitrarea tuturor spectacolelor în limba engleză și invitarea unor artiști de renume la nivel internațional, precum dramaturgul și regizorul canadian Robert Lepage sau polonezul Krzysztof Warlikowski.

De asemenea, modificarea orelor de începere a spectacolelor, astfel încât spectatorii să aibă timp de socializare în spațiile comerciale ale teatrului, precum și îmbunătățirea acusticii sălilor.

Întrebată de membrii comisiei cum va face rost de fonduri pentru toate acestea, ținând cont de deficitul bugetar, candidata a răspuns că va coopta parteneri strategici/ sponsori, fără să numească punctual pe cineva.

“- Ați putea să ne spuneți care este cel mai mare eșec al carierei dumneavoastră și ce ați învățat din el?

– Nu îmi aduc aminte, încerc să fiu sinceră, nu am fost preocupată de eșecuri, de dezamăgiri, am fost concentrată pentru a face totul să meargă, alături de echipă”

“-Ce veți face pentru profesionalizarea tehnicienilor din TNB, mulți dintre ei cu studii medii?

– Vor trebui să facă cursuri de formare, să-i profesionalizăm specific, să fie actualizată experiența de muncă.

– Aveți în minte niște școli sau cadre de formare?

– Trebuie să existe. Ce putem face noi sunt ateliere de pregătire, vom solicita INCFC să facă cursuri de acreditare.”

Întrebată dacă are un plan pentru atragerea fondurilor europene, aceasta a zis că în prezent nu se poate aplica la nimic, ci doar din 2027. Un membru al comisiei a contrazis-o: “sunt deja câteva programe de finanțare deschise acum, în 2026, perfecte pentru teatre”.

Din comisia de evaluare au făcut parte: Carmen Croitoru, directorul INCFC, Theo Herghelegiu, regizoare, Adrian Găzdaru, actor, fost manager al Teatrului Excelsior, Hunor Horvath, manager al Teatrului Maghiar din Timișoara, Vava Ștefanescu, managerul Centrului Național al Dansului București și Ludmila Patlanjogu, critic de teatru.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Boris Focșa, fost ministru al Culturii în Moldova, anchetat în trecut de Centrul Național Anticorupție, a fost finalist la concursul de management al TNB. Prestația sa de la interviu a șocat inclusiv membrii comisiei appeared first on Cultura la dubă.

În acest context, Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură cere într-un comunicat de presă anularea concursului din cauza “condițiilor de participare care încalcă legea”, precum și a “constituirii nelegale a comisiei de concurs“. De asemenea, federația susține că există suspiciuni privind nerespectarea condițiilor de către unul dintre candidați. Sindicaliștii au trimis și o sesizare oficială către minister, în acest sens.

Reamintim că, după concursul încheiat la sfârșitul anului trecut fără ca vreun candidat să fi primit nota de calificare pentru proba interviului, Ministerul Culturii a schimbat în premieră condițiile de participare, astfel încât doi dintre foștii candidați, veniți de mediul independent, nu au mai putut participa. Ministerul a impus o experiență de minimum 10 ani exclusiv în conducerea unor instituții publice (nu și private) de cultură, ori 5 ani experiență de management într-o instituție publică + master specializat de management cultural.

***

“COMUNICAT Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură
privind modul de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management pentru Teatrului Național „I.L. Caragiale” București

Federația semnalează public neregulile concursului și subliniază importanța unor proceduri de selecție corespunzătoare, având în vedere existența unor cazuri soluționate de instanțele de judecată, în care manageri au ajuns în funcții în urma unor concursuri netransparente, organizate cu încălcarea legii și cu comisii constituite nelegal.

I. Stabilirea condiției de pregătire sau experiență în managementul unei instituții publice cu încălcarea art. 3 lit. d) din OUG 189/2008

Ministerul Culturii încalcă normele privind participarea la un concurs de proiecte de management, deoarece legislația incidentă prevede caracterul alternativ al condiției experienței sau pregătirii în management, nu concomitent. Astfel, prin stabilirea pe website-ul ministerului, a experienței în management, „dobândită prin exercitarea funcției de manager al unei/unor instituții publice de cultură, pentru o perioadă de (i) cel puțin 10 ani sau de (ii) cel puțin 5 ani, în cazul în care candidatul a absolvit cu diplomă un program de studii universitare de master în specializarea Management cultural”, este restrâns nelegal accesul candidaților care se subscriu primei teze a criteriului prevăzut la art. 3 lit. d): „întrunește condițiile de pregătire în management”, eligibilitatea fiind dependentă neapărat și de deținerea unui număr de ani experiență, încălcându-se caracterul alternativ al normei. De altfel, sintagma dobândită prin exercitarea funcției de manager al unei/unor instituții publice de cultură, adaugă la lege, prin limitarea candidaturilor doar la experiența în sfera publică, ipoteză pe care actul normativ nu o prevede, făcând referire la managementul oricărei entități juridice. Efectele unei astfel de abordări conduc din start la excluderea unor categorii de candidați.
Deși acest caz al concursului pentru Teatrul Național din București pare unul izolat, el poate reprezenta un model nedorit care să se instaureze și pentru alte instituții culturale, fiind un precedent de natură să afecteze încrederea în imparțialitatea procesului de selecție.

II. Neconformitatea comisiei de evaluare

Art. 16 alin. (2) al OUG 189/2008 impune ca membrii comisiei să fie „specialiști în domeniul de activitate al instituției”. După ce candidații respinși la concursul din 2025 au fost invitați în calitate de evaluatori (o premieră în domeniu), avem acum cooptați membri care conform datelor puse la dispoziție de minister, nu dețin studii în domeniul de activitate al instituției.
Totodată, există o disproporție între cerința de experiență de 10 ani în management impusă candidaților și lipsa unei experiențe similare în rândul evaluatorilor, fapt ce afectează competența evaluării proiectelor de management din punct de vedere financiar și administrativ.
Chiar dacă legea nu prevede obligativitatea deținerii experienței manageriale pentru membrii comisiei, regulamentul dispune obligatoriu cunoașterea de către aceștia a legislației incidente din dreptul public. Survine astfel întrebarea: realizează Ministerul Culturii o verificare a cunoașterii acestei legislații de către evaluatori? Sau avem pretenția de la candidați să cunoască mai mult de 20 de legi, dar nu și de la cei care-i evaluează?

În concluzie, există suspiciuni întemeiate că în componența comisiei există doi membri care nu dețin experiență în managementul unor instituții publice de complexitatea T.N.B și cel puțin un membru care nu deține studii în domeniul de activitate al unui teatru dramatic conform art. 16 din OUG 189/2008.

III. Suspicionarea neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate de către anumiți candidați

Admiterea în a doua etapă, a unui candidat care deține studii universitare absolvite cu diplomă de licență și experiența managerială într-o instituție publică dintr-un stat non-UE, este susceptibilă de a nu fi conformă datorită lipsei echivalării legale.
Însă, chiar și dacă suspiciunile organizației nu sunt confirmate, întreaga procedură rămâne marcată de contradicția declarațiilor Ministrului Culturii din ianuarie 2026 din cadrul unui interviu:
D.C.: Așadar, înainte de a candida la TNB, ar trebui să conducă mai întâi un teatru din țară pentru a dobândi experiența managerială?
D.A.: […] Sunt câteva țări în Uniunea Europeană care au teatre guvernate de dreptul public. Oricine a condus un teatru în Slovenia, în Slovacia, în Ungaria, în țările acestea post-socialiste, pentru că acolo sunt instituții publice de cultură guvernate de dreptul public, atunci aceștia sunt eligibili. Chiar dacă legislația națională românească diferă ușor în anumite zone, dar tot drept public este și experiența respectivă, fiind un stat membru al UE, este absolut acceptabilă […].

Există suspiciuni că studiile unuia dintre candidați au fost dobândite în Republica Moldova (stat non-UE), motiv pentru care este întemeiată și necesară verificarea existenței actului oficial de echivalare emis de C.N.R.E.D., la momentul depunerii dosarului și comunicarea lui publică. De asemenea, în lipsa unor documente depuse la dosar, care să ateste că instituțiile conduse de respectivul candidat în Republica Moldova corespund definiției juridice de „instituție publică de cultură” conform legislației române, nici condiția experienței în management nu este cert îndeplinită.

Astfel dacă aceste documente nu există, prin admiterea în mod nejustificat a unei candidaturi care nu îndeplinește criteriile de eligibilitate, comisia/secretariatul a încălcat legislația, reprezentând un viciu de procedură care conduce la nulitatea etapelor ulterioare.

IV. Solicitări

• Verificarea de urgență a legalității întregului concurs, inclusiv a constituirii comisiei de concurs și a eligibilității candidaturilor;
• Anularea procedurii de concurs, ca urmare a constatării stabilirii condițiilor de participare cu încălcarea legislației, a constituirii nelegale a comisiei de concurs, a admiterii unui candidat neeligibil, care au viciat întregul proces de selecție, afectând rezultatul și conformitatea desfășurării concursului;
• Reluarea procedurii de concurs cu respectarea condițiilor impuse de art. 3 lit. d) din OUG 189/2008 și desemnarea unei comisii care să îndeplinească criteriile de expertiză în specialitate și, prin similitudine, în management.
  Aceste solicitări sunt formulate în interesul colectiv al actorilor și al breslei culturale, în vederea asigurării respectării prevederilor legale și garantării unui proces corect de selecție al managementului celui mai mare teatru din România.
  De asemenea Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură a înștiințat astăzi ministerul, printr-o sesizare, despre viciile de natură să afecte procedura de concurs.” – se arată în comunicatul transmis de Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură

***

The post Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură cere anularea concursului pentru managementul TNB. Azi are loc proba interviului appeared first on Cultura la dubă.

După cum Cultura la dubă a anunțat aici, ministrul Andras Demeter și-ar fi dorit o comisie alcătuită din 9 membri, iar în acest sens a invitat în comisie foștii candidați la concursurile TNB. Cei mai mulți dintre aceștia au declinat invitația. Doar Adrian Găzdaru, fost candidat în 2022, a acceptat-o.

Adrian Găzdaru a condus Teatrul Excelsior între 2014 și 2022, iar la finalul ultimului său mandat a primit la evaluare nota 7,18, astfel că postul său a fost scos la concurs. Acesta s-a remarcat cu producția spectacolului Vlaicu Vodă – cel mai scump spectacol organizat vreodată în București, care a costat 430.000 de euro – în mandatul Gabrielei Firea. Primăria Capitalei, în mandatul lui Nicușor Dan, a descoperit că Teatrul Excelsior a depozitat decorurile în valoare de 5 milioane de lei într-un depozit, unde din 2018 până în 2022 a plătit lunar 6000 de euro/ lună, adică peste 240.000 de euro.

Tot în anul centenarului, Teatrul Excelsior a produs și spectacolul Toți K1 pentru România – Unirea, Visul unei Națiuni, alături de Nicolae Furdui Iancu, Paula Seling, Proiect K1, Tuan, Iuliana Tudor, Mihaela Rădescu, Vlad Rădescu, Sorin Francu, Daniel Lazăr și grupul Crai Nou. Acesta a costat Primăria Capitalei 125.000 de euro.

După ce a pierdut postul de la Excelsior, Adrian Găzdaru a candidat la conducerea Teatrului Național București. Concursul din 2022 a fost, însă, anulat de ministrul Lucian Romașcanu, după retragerea unui membru al comisiei și pentru că oricum niciun proiect nu s-ar fi ridicat la nivelul așteptărilor, potrivit declarațiilor ministrului.

Vava Ștefănescu este managerul Centrului Național al Dansului București și una dintre cele mai respectate personalități din lumea dansului contemporan. Recent, aceasta a anunțat că Ministerul Culturii, în mandatul Ralucăi Turcan, a cedat Sala Omnia, promisă pentru CNDB, Ministerului de Interne. Reprezentanții CNDB s-au întâlnit cu ministrul Andras Demeter pentru a-l convinge să încerce remedierea situației, însă aceasta i-a anunțat că “Este un vis pierdut. Putem să aprindem lumânări, să depunem coroane – ține de trecut”. Ministerul le-a promis, însă, că va încerca să identifice pentru CNDB un posibil alt spațiu.

Theo Herghelegiu este regizoare, unul dintre fondatorii Teatrului Arca și, potrivit Ministerului Culturii, prima fondatoare a unei companii independente – Teatrul Inexistent. Este regizoarea singurului spectacol în care ministrul Culturii, Andras Demeter, joacă în rol principal – Peștele balon, la Teatrul de Artă București.

Hunor Horváth este manager interimar al Teatrului Maghiar de Stat din Timișoara, instituție pe care Andras Demeter a condus-o în trecut. A studiat artele spectacolului în Germania, Elveția, Austria și România și a colaborat ca regizor cu Teatrul Radu Stanca din Sibiu, unde a condus secția de germană.

Ludmila Patlanjoglu este teatrolog și critic de teatru și coordonatoare de doctorate la UNATC. Este președinte onorific al secției române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (AICT) și a fost directoarea Festivalului Național de Teatru.

Al 6-lea membru nu a fost de acord să-și dezvăluie identitatea.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post Adrian Găzdaru, Vava Ștefănescu, Ludmila Patlanjoglu, Theo Herghelegiu și Hunor Horváth vor face parte din comisia de evaluare a noului manager al TNB appeared first on Cultura la dubă.

Potrivit ministrului Culturii, doi candidați și-au depus dosarele și au rămas în competiție pentru managementul Teatrului Național București, deschis de Ministerul Culturii în luna ianuarie 2026. După încheierea etapei de înscrieri, Andras Demeter a lansat pe pagina sa oficială de facebook o invitație către foștii candidați la ultimele concursuri, de a face parte din comisia de evaluare.

Candidații care au participat la ultimul concurs au fost Alexandra Badea, Ada Lupu Hausvater și Radu Popescu, iar cei care au participat la penultimul concurs au fost, potrivit surselor Cultura la dubă, Mircea Rusu, actor și fost director interimar al TNB, Liviu Lucaci, rectorul UNATC, Adrian Găzdaru, actor, fost manager general al Teatrului Excelsior, înlăturat la finalul celor 4 ani de mandat după ce a primit nota 7.18, Ada Lupu Hausvater, regizoare și manager general al Teatrului Național din Timișoara din 2005 până în prezent și Andrei Grosu, regizor și co-fondator al teatrului independent Unteatru.

“Cred că cea mai incontestabilă componență a acestei comisii este una care să-i includă pe toți sau pe cât mai mulți dintre cei care au candidat pentru postul de manager al TNB la ultimele concursuri. De ce? Fiindcă acești oameni prezintă un avantaj important: au parcurs și au analizat cu extremă atenție caietul de sarcini și obiective, au muncit să scrie proiecte adecvate acestor cerințe, s-au pregătit pentru interviurile care nu au mai avut loc, și-au asumat o viziune prin care să facă bine instituției, așa cum fiecare a considerat că e necesar, potrivit, ideal, realist etc.

În plus, ei sunt niște specialiști în domeniu foarte diferiți ca experiență și ca areal de concepție managerială; sunt personalități distincte, tipologii foarte variate ca viziune și ca abordare artistică.”, a scris ministrul Culturii.

La ultimul concurs organizat de Ministerul Culturii la sfârșitul anului 2025, niciun candidat nu s-a calificat la proba interviului. Iar precedentul, organizat în mandatul lui Lucian Romașcanu, a fost anulat după retragerea unui membru al comisie, dar și pentru că „În urma evaluării proiectelor de management, comisia în integralitatea sa a constatat o calitate generală care este sub ceea ce ar trebui să reprezinte un document ce stă la baza conducerii teatrului fanion al României pentru următorii cinci ani.” – Lucian Romașcanu, 2022.

Am întrebat mai mulți foști candidați cum comentează invitația ministrului Demeter și dacă o vor accepta. Iată ce răspunsuri am primit:

Alexandra Badea: “Am refuzat invitația de a face parte din comisie în primul rând pentru că, prin restricțiile impuse în condițiile de participare, cu rezultatul previzibil obținut (2 candidați), ministrul a demonstrat că nu își dorește să dea cu adevărat o șansă TNB-ului de a avea cel mai potrivit manager și de a produce o schimbare reală. Eu nu mai am încredere în instituția pe care o conduce și nu vreau să validez acest concurs, a cărui credibilitate este afectată.”

Radu Popescu: “Am primit invitația de la domnul ministru și am refuzat-o. Cred ca în teorie ar fi putut fi o idee bună, daca în practică nu e o dovadă de cinism. Nu poți invita să judece viitorul manager al Teatrului Național persoane pe care nu le consideri apte să candideze la această funcție. Sunt o persoană neconflictuală și care am acordat întotdeauna, tuturor, prezumția de bună credință, dar această prezumție s-a pierdut în momentul în care, de la o ediție la alta a concursului, au fost modificate condițiile în asa fel încât candidații care au deranjat anterior să nu mai poată candida. Ministerul Culturii ar trebui să fie al oamenilor de cultură și pentru ei, nu oglinda unor orgolii personale.”

Liviu Lucaci: “În unele zile din perioada evaluării, nu voi fi în București. În cazul meu, nu se pune problema participării.

Iată și mesajul integral al ministrului Andras Demeter:

“TNB-ul are o lungă istorie, plină de evenimente, unele de glorie, altele traumatizante, dacă e să ne amintim doar de bombardamentul din august 44, care a distrus clădirea de pe Calea Victoriei. În timp, instituția a schimbat edificii, a schimbat denumiri oficiale, a schimbat directori. În ultimele trei decenii a încercat și a reușit să-și schimbe mantaua cenușie pe care 50 de ani de comunism i-au lăsat-o pe umeri. Dar asta nu înseamnă c-a înaintat lin și fără obstacole. Că s-a oprit din transformări. Nu. In ultimii ani, aceste turbioane de schimbare au băgat-o într-un malaxor al provizoratului și al dezechilibrului, complet nemeritat pentru Prima Scenă a țării.

Acum ne aflăm în proximitatea unui nou concurs pentru postul de manager TNB. Concurs al cărui rezultat final sperăm să așeze teatrul în normalitate, în armonie internă și în cea mai bună rezonanță posibilă cu publicul său. Concurs pentru care, la încheierea perioadei de înscriere, au fost depuse două candidaturi.

Mă gândesc la soarta acestei instituții și mă preocupă cât se poate de serios felul în care ea își va găsi și forța, dar și echilibrul pentru a merge mai departe la capacitate maximă și cu multe triumfuri în portofoliu.

Și mă mai gândesc la ceva: la cea mai eficientă soluție posibilă pentru comisia de evaluare, cea care va decide conform regulilor și atribuțiilor legale, următorul manager. Iar în acest sens, cred că cea mai incontestabilă componență a acestei comisii este una care să-i includă pe toți, sau pe cât mai mulți dintre cei care au candidat pentru postul de manager al TNB la ultimele concursuri. De ce? Fiindcă acești oameni prezintă un avantaj important: au parcurs și au analizat cu extremă atenție caietul de sarcini și obiective, au muncit să scrie proiecte adecvate acestor cerințe, s-au pregătit pentru interviurile care nu au mai avut loc, și-au asumat o viziune prin care să facă bine instituției, așa cum fiecare a considerat că e necesar, potrivit, ideal, realist etc. În plus, ei sunt niște specialiști în domeniu foarte diferiți ca experiență și ca areal de concepție managerială; sunt personalități distincte, tipologii foarte variate ca viziune și ca abordare artistică.

Tocmai de aceea, le voi lansa invitația de a veni în această comisie. Intenționăm ca ea să includă nouă membri, iar celor trei reprezentanți ai autorității, dorim să li se alăture foștii candidați, în calitate de specialiști.

Mizez pe obiectivitatea și exigența lor în procesul de evaluare, în măsura în care dau credit total respectului, generozității profesionale și preocupării lor față de viitorul TNB.” – a postat ministrul Andras Demeter pe pagina sa oficială de facebook.

Criticul de teatru Cristina Modreanu a comentat la rândul său invitația ministrului:

“Nu mă îndoiesc că ministrul chiar se gândește la ce să facă acum cu TNB. Mai exact acum, că nu mai are nimeni încredere să participe și/sau să evalueze proiectele înscrise. Condițiile puse la a treia încercare – în special cei 10 ani de experiență ca manager într-o instituție publică de cultură – au redus plaja de candidaturi posibile, așadar nu e de mirare că s-au înscris doar doi candidați. Aceeași condiție pe mine m-a făcut să refuz invitația de a face parte din comisia de evaluare și sunt sigură că au fost mulți alții în aceeași situație. Chiar cred că e o condiție care închide porți și reduce orizontul, în loc să-l deschidă.

Așa cum cred că ideea de a alcătui comisia de evaluare din foști candidați pentru acest post este, în cel mai bun caz, excentrică, dar nu poate reprezenta un câștig pentru instituție. O spun pentru că am citit toate proiectele depuse până acum și majoritatea autorilor nu au, din păcate, viziunea necesară pentru a evalua alți candidați (iar cei care aveau ar fi trebuit să rămână în cursă, nu văd cum ar mai accepta acum să schimbe poziția).

Cel mai înțelept ar fi ca ministrul să recunoască deschis că noile condiții nu au fost o idee bună – o greșeală recunoscută e pe jumătate iertată – și să redeschidă concursul pentru cât mai multe candidaturi. Actorii și publicul Naționalului o merită.”, a scris Cristina Modreanu pe pagina sa de facebook.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post Andras Demeter invită foștii candidați la managementul TNB, eliminați pentru note slabe, să fie parte din comisia de evaluare a noului concurs appeared first on Cultura la dubă.

“Sindicatul Actorilor din Teatrul Național “I.L. Caragiale” București solicită demisia ministrului Culturii, András Demeter, pentru comportament incompatibil cu funcția publică și pentru decizii care afectează grav sectorul cultural” – se arată într-un comunicat transmis azi presei.

Comunicatul Sindicatului Actorilor din Teatrul Național “I.L. Caragiale” București:

“Ministrul a insultat în repetate rânduri public profesioniști din domeniul culturii. În înregistrări video și audio difuzate în presă, ministrul afirmă despre unul dintre colegii noștri că “ar trebui să-și dea demisia din prostie” – noi ne-am simțit cu toții jigniți. Iar în alte situații s-a adresat oamenilor de cultură cu expresii precum “sunteți total nepregătită, nu v-ați făcut lecțiile”. Ministrul și-a manifestat în multiple ocazii lipsa de respect față de comunitatea profesională pe care ar trebui să o susțină.

Concursurile pentru managementul instituțiilor majore de cultură desfășurate sub mandatul său au ridicat probleme serioase de credibilitate: Opera Națională Iași, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național Brukenthal, Teatrul Național București.

După eșuarea primului concurs pentru managementul TNB, Ministerul Culturii a modificat criteriile de participare în mod discriminatoriu, eliminând din competiție candidați calificați prin condiții nejustificat de restrictive (cu toate că a ministrul a declarat public că nu o va face). În acest context, din punctul nostru de vedere, actualul concurs nu are legitimitate, indiferent cine va fi câștigător.

Ministerul a anunțat intenția de a desființa Institutului Național al Patrimoniului, demers contestat de peste 20.000 de semnatari.

Ultimul scandal, emiterea circularei și retragerea ei (abia în momentul începerii protestelor) privind normarea birocratică a muncii artistice, demonstrează lipsa de înțelegere a specificului activității culturale și inconsecvența în decizii.

Cerem demisia ministrului András Demeter și numirea unui ministru competent, cu viziune culturală și respect pentru profesioniști.

Sindicatul Actorilor Teatrului Național “I.L. Caragiale” București“

CONTEXT

Solicitarea Sindicatului Actorilor din TNB vine la scurt timp după apariția ministrului Andras Demeter la protestul organizat marți în fața Teatrului Național București. La presiunea protestatarilor, ministrul a retras circulara care norma timpul de lucru al artiștilor angajați în instituțiile de spectacol din subordinea ministerului. În același timp, Andras Demeter a fost surprins într-o înregistrare publicată de Cultura la dubă jignind unul dintre actorii TNB, Ioan Andrei Ionescu, în momentul în care acesta îi cerea demisia.

În seara protestului, într-o intervenție la Antena 3, Andras Demeter a negat că afirmația sa s-ar fi referit la unul dintre cei prezenți.

Ulterior, actorul Ioan Andrei Ionescu a povestit într-un clip postat pe facebook că ministrul i-a cerut scuze în privat.

“Domnule Ministru, v-ați prezentat scuzele și în mod privat, de data aceasta într-o formă bine elaborată și elegantă. Trebuie să remarc, totuși, cu regret, că aceste scuze au venit însoțite de o formulare care sugera că a fost doar o scăpare, sub un anumit spirit de glumă colegială, și că au apărut abia după o expunere publică.” – a spus actorul insultat de ministrul Culturii.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Sindicatul actorilor din TNB cere demisia ministrului Culturii “pentru comportament incompatibil cu funcția publică” appeared first on Cultura la dubă.

Întrebat de reporterul Cultura la dubă cum răspunde scandărilor, ministrul a răspuns inițial: “Nu am auzit. Demisia este un act unilateral, poate să fie cerută, dar trebuie depus de mine. Deocamdată nu am motive.”

Ulterior, scandarile au continuat. În timp ce artiștii scandau “Demisia! Demisia!”, ministrul Culturii, într-un dialog cu actorul Gabriel Fătu (n.r. actual director al Teatrului Dramaturgilor), a reacționat referindu-se la unul dintre cei care scandau, actorul Ioan Andrei Ionescu “Poate demisia lui din prostie.”

Ministrul a adăugat: “Băi, prostia este mare. Foarte mare!”, iar Gabriel Fătu l-a completat: “La cele mai înalte cote”. Dialogul a fost surprins în exclusivitate de camera Cultura la dubă.

Gabriel Fătu: “Putem să facem gălăgie, dar treabă când mai facem?”

Ministrul Andras Demeter: “Cu treaba e mai dificil.”

Actorul Ioan Andrei Ionescu a scris ulterior pe facebook:

“Clasa politică nu are nevoie de noi. Ba chiar le stăm în gat. De ce? Pentru că datoria noastră e să punem oglindă în fața societății, iar ei nu prea arată bine, oricât de albe le-ar fi gulerele. Când un Ministru al Culturii, exponentul cu numărul 1 pe tricou al culturii în România, ajunge să jignească un angajat al ministerului și într-o formă atât de mediocră și cu aer de bodegă, atunci se descalifică nu doar ca ministru sau politician, dar își pierde în ochii mei și calitatea de coleg de breaslă. Breasla vă vrea afară, domnule Ministru.”

Aproximativ 200 de oameni au fost prezenți azi la protestul organizat în fața TNB. Mai mulți actori din țară s-au solidarizat și au ieșit în fața teatrelor pentru a protesta față de demersul Ministerului Culturii de a norma timpul de lucru în instituțiile publice de spectacol.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post VIDEO Ministrul Culturii despre un actor al TNB care îi cerea demisia: “Demisia cui? Poate a lui, din prostie” appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a publicat inițial un document cu instrucțiuni care vor norma orele de lucru ale artiștilor din instituțiile publice la 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, fiind admise excepții și o distribuire inegală a timpului lucrat, în funcție de specificul stagiunii. Documentul a stârnit critici puternice din partea artiștilor, iar ministerul a revenit a doua zi cu noi precizări, spunând că normarea va fi obligatorie doar în instituțiile de spectacol din subordinea Ministerului Culturii, nu și în cele ale primăriilor/ consiliilor județene.

Cel de-al doilea comunicat are în continuare ambiguități în formulare. Pe de o parte spune că instrucțiunile sunt doar un îndrumar, apoi spune că au caracter obligatoriu.

• “Aceste instrucțiuni sunt propuneri și modele și reprezintă un îndrumar pentru instituții.“

• “Instrucțiunile au caracter obligatoriu pentru instituțiile subordonate Ministerului Culturii și caracter facultativ pentru celelalte instituții de spectacole.”

Apoi, după ce transmite că instrucțiunile sunt obligatorii pentru instituțiile subordonate ministerului, același minister lasă de înțeles că e vorba despre un proiect pilot, iar după analizarea rezultatelor pe câteva studii de caz, normarea ar putea deveni obligatorie și pentru celelalte instituții, gestionate de primării.

“Pentru cele din subordinea administrațiilor publice locale obligativitatea intervine după ajustările care se impun în urma evaluării rezultatelor studiilor de caz. Evident, aceste măsuri pot fi aplicate, voluntar, de către  autoritățile/instituțiile publice locale, de pe acum.” – susține un specialist al grupului de lucru în comunicatul ministerului.

Din comunicatul actorilor TNB reiese că “programul pilot le-a fost adus la cunoştinţă prin Circulara nr. 766/03.02.2026 – Instrucţiuni privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă pentru personalul de execuţie din instituţiile publice de spectacol sau concert,

Atât actorii, cât şi ceilalţi angajați în departamentele tehnic și productie ai TNB protestează faţă de faptul că această Circulară transforma munca de creație nenormată în domeniul artistic în muncă de birou si conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic , în scris, activitatea amănunţită pentru orele de lucru.

„Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine – începând în zori şi terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână”, iar o ora in scena presupune un consum emoțional greu de cuantificat”, spun actorii TNB.

„Din aceste motive, marţi, 10 februarie a.c., la ora 14.30, vom protesta paşnic în faţa teatrului nostru, pentru ca acest program pilot să nu fie aplicat. Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program”, anunţă actorii Naţionalului bucureştean.”

Lor li se vor alătura și actori de la alte teatre, după cum unii dintre ei au anunțat public pe social media.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Actorii TNB vor protesta marți față de normarea orelor de lucru appeared first on Cultura la dubă.

Andrei Șerban, unul dintre cei mai importanți regizori de teatru români, semnează un editorial pentru Cultura la dubă pe tema concursului de management al Teatrului Național București.

“Ce fel de comisie pentru concursul de management al TNB ar fi ideală? Nu am un răspuns edificator. În multe teatre din lume în care am lucrat – fie la New York, Londra, Paris sau, mai aproape, la Budapesta, managerii erau numiți pe criterii politice sau artistice. Eu însumi, în singura funcție directorială pe care am deținut-o, am fost numit de ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu.

Am auzit că Ion Caramitru a fost cel care a adus ideea concursului pentru TNB, după ce au existat numiri considerate extrem de arbitrare, părtinitoare sau direct necinstite. Din păcate, nici concursurile nu au rezolvat problema, nu au convins vreodată. Asta nu înseamnă că pledez pentru numiri, ci pentru concursuri corecte. În realitate, însă, ele nu sunt niciodată corecte, fiindcă în spatele lor e o autoritate care decide din umbră.

Nu cred că s-ar putea obține adeziunea generală, nici măcar cea a majorității, dar dacă membrii comisiei ar fi persoane cu competențe dovedite și cu discernământ în domeniul teatrului și al managementului teatral, cred că s-ar putea crea un curent favorabil, cel puțin.

Ministrul Culturii alege acum membrii comisiei. Este poate prea restrictiv. Dacă propunerile ar veni din mai multe surse ar fi șanse pentru o mai mare acceptabilitate.  E greu ca un singur om să inspire încredere în cinstea, inteligența, gustul și capacitatea sa, decât dacă el însuși ar fi un André Malraux sau, la noi, un Pleșu (nu pentru că m-a numit pe mine!). 

Ar fi capabil actualul ministru Andras Demeter să ne surprindă în bine? Avem urgent nevoie de surprize bune, că s-au adunat destule catastrofale. E important să fie aleasă o comisie  “la crème de la crème”, o elită de personalități (scuze progresiștilor) care, chiar în dezacord, să fie deschise și să lucreze ca o echipă. Ar fi oare posibil ca acest miracol să aibă loc?

Până azi, George Călin a fost managerul interimar al TNB, dar a demisionat și țin să-l felicit că a reușit să se concentreze pe calitatea și valoarea artistică a producțiilor, după mult timp în care acest cuvânt “calitate” dispăruse cu desăvârșire.

În ceea ce mă privește, îi sunt recunoscător și pentru că a fost singurul care m-a invitat să revin să lucrez la Național după o absență de peste 30 de ani.

Eu demisionasem atunci pentru că eforturile de a revitaliza instituția erau înăbușite din toate părțile. Azi am, totuși, speranța că lucrurile se pot mișca. Pe mine George Călin m-a convins că are capacitatea de a fi un foarte bun manager. Sper că se va prezenta la următorul concurs, dacă e adevărat că data viitoare comisia va fi serios aleasă, fără aceleași suspiciuni că totul e iar aranjat dinainte sau că va fi, de fapt, aceeași farsă fără umor.”

***

Andrei Șerban este unul dintre cei mai importanți regizori din istoria teatrului românesc și totodată o personalitate de calibru la nivel internațional. După Revoluția din 1989, a devenit primul director al Teatrului Național București într-o Românie proaspăt eliberată de sub regimul comunist.

Cu o carieră excepțională în America, Europa și Japonia, Andrei Șerban revenea atunci acasă, după o lungă perioadă în care arta a fost permanent cenzurată. Era prima dată când un regizor cunoscut ca fiind un rebel al teatrului, avea libertate artistică deplină.

A montat la TNB Trilogia Antică – Medeea, Troienele și Electra, spectacole ce au reprezentat cu adevărat un șoc cultural față de ceea ce erau obișnuiți spectatorii bucureșteni să vadă.

A plecat în 1993, după doar 3 ani, dezamăgit de urmele comunismului rămase în sistemul de funcționare a teatrului și de atitudinea unor actori care „își cereau drepturi feudale cu pretenții total egoiste.”

32 de ani mai târziu de la ultima sa montare la TNB, Andrei Șerban a revenit anul trecut ca regizor la Național, cu spectacolul Mary Stuart, care a primit ulterior 7 nominalizări la Premiile UNITER.

Ministerul Culturii va organiza un nou concurs pentru managementul Teatrului Național București pe 19 ianuarie 2026, după ce ultimul nu a avut finalitate. Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Andrei Șerban: “La viitorul concurs TNB e important să fie aleasă o comisie “crème de la crème”, o elită.” appeared first on Cultura la dubă.