Acum, numirea lui Ivașcu a luat prin surprindere lumea teatrului românesc, fără ca ea să fi fost anunțată pe cale oficială de către ordonatorul de credite, în acest caz Primăria Municipiului București, condusă de primarul interimar Stelian Bujduveanu (PNL).

În urmă cu câteva zile, regizoarea Lia Bugnar, cunoscută susținătoare a lui George Ivașcu, a scris într-o postare pe facebook că actrița Mariana Dănescu, angajată a Teatrului Metropolis, ar fi fost umilită și terorizată de managerul Radu Nica, fiind exclusă din proiectele teatrului și izolată într-o cameră, obligată să vină zilnic la teatru sau “ca umilința să fie dusă până la capăt, pusă să învețe niște poezii de la dubioase în sus și trimisă prin școli, să le spună copiilor poezii.” Actrița se află în proces cu Teatrul Metropolis și a câștigat în primă instanță, dar nu pe fond, ci pe vicii de procedură.

“În momentul in care tu, ca director, nu ești capabil să asiguri minime oportunități pentru angajatul teatrului pe care îl conduci, ești un eșec în acea functie. Iar în momentul în care-ți mai și bati joc de el, chemându-l zilnic la teatru între patru pereți, chiar și atunci când nu e stagiune, ești un om cu probleme mari și cu evidente aptitudini de torționar.”, a scris Lia Bugnar.

În actualul context, regizori și actori cunoscuți, colaboratori sau nu ai Teatrului Metropolis, subliniază că marea problemă este lipsa de concursuri pentru managementul teatrelor bucureștene, ceea ce a dus la interimate instabile, interimari numiți politic și diminuarea bugetelor instituțiilor de cultură.

Am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul Bujduveanu, de la actrița Mariana Dănescu, de la George Ivașcu și de la Radu Nica. Până la momentul publicării articolului, doar Radu Nica și Adrian Cuculis, avocatul Marianei Dănescu, au răspuns solicitării Cultura la dubă.

Iată ce spune Radu Nica:

“Domnul Nica, spuneți-ne, vă rog, în ce context ați aflat că nu veți mai conduce Teatrul Metropolis?

În data de 15 septembrie mi-a expirat mandatul de manager interimar, am anunțat primăria în toate felurile că Teatrul Metropolis, o instituție din subordinea primăriei, nu mai are conducere și am fost întâmpinați cu ignoranță. Timp de o săptămână nu am putut face operații bancare, instituția a intrat în pauză.

Și până acum cum se întâmpla? Vi se prelungea mandatul interimar din trei în trei luni?

Nu din trei în trei luni, ci din șase în șase luni. Interimatul ăsta funcționa la Primăria Capitalei pe codul administrativ, nu pe legea specială 189 a managementului. Ceea ce e, sigur, una dintre multele anomalii ale acestei situații și probabil că aici vom ajunge la sfârșitul discuției, că aici este problema de bază, nu faptul că sunt eu într-o funcție sau altcineva.

Și ce s-a întâmplat de pe 15 până acum?

Nu s-a întâmplat nimic până luni, până ieri, când am fost anunțat întâmplător de cineva din primărie că va veni din nou domnul Ivașcu.

Cum adică ați fost anunțat întâmplător, nu pe calea oficială?

Nu. Am aflat întâmplător. N-a existat niciun fel de discuție prealabilă, n-a existat nici o notificare oficială. Întâmplător, cunoșteam pe cineva la primărie care a avut bunul simț să mă anunțe. Așa s-au petrecut lucrurile.

Deci, n-ați avut nicio discuție cu domnul primar Bujduveanu?

Am avut o discuție joi, în cadru informal, la Mița Biciclista, unde s-a organizat o întâlnire și unde, de asemenea, am încercat să mă întâlnesc cu dumnealui și să-i semnalez problemele prin care trece teatrul. Și mi-a spus că vineri sau luni se tranșează problema.

Pare că lumea teatrului e divizată acum între cei care susțin că este nedrept ce vi se întâmplă, dar, în același timp, că această problemă a lipsei de concursuri este, de fapt, cea mai importantă. Și cealaltă parte care vă acuză că ați abuzat, practic, o angajată prin felul în care ați terorizat-o, să fie izolată într-o cameră, că nu ați implicat-o în absolut niciun proiect. Puteți să ne spuneți ce s-a întâmplat cu doamna Dănescu?

Acest scandal a fost unul fals, nu întâmplător, după discuția pe care am avut-o eu cu domnul primar. Fix după aceea a apărut această poveste care este de la un cap la altul o minciună sfruntată.

Există, într-adevăr, niște probleme între conducerea teatrului și această angajată. În momentul când am venit la teatru, am constatat că foarte mulți angajați, doamna Dănescu era doar una dintre foarte mulți angajați care nu veneau cu lunile sau chiar cu anii la teatru și își încasau salariile. Lucru care mie mi s-a părut o anomalie și de aici au început problemele.

Eu pe doamna Dănescu am distribuit-o în două spectacole, în cei doi ani de mandat. A se nota faptul că între 2007 și 2023, când am venit eu, doamna Dănescu a interpretat doar patru roluri, iar cealaltă colegă a sa niciun rol.

După care, unul dintre spectacole, Conu Leonida față cu progresiunea, nu a mers, a ieșit din repertoriu destul de repede, pentru că publicul nu a fost interesat. După care cele două au jucat într-un spectacol lectură gândit să fie outdoor și a participat de mai multe ori la zilele Bucureștiului. Este o dramatizare după Apolodor de Gellu Naum. Și acest spectacol a fost de mai multe ori prezentat în cadrul evenimentului Străzi deschise.

Nu văd de ce noi, artiștii, nu am ieși pe stradă să jucăm spectacole. Nu este absolut nimic ilegal și toate teatrele fac acest lucru. În esență, orice ordin de serviciu, orice dispoziție de a lucra, practic, nu a fost primită cu receptivitate de doamna Dănescu și a ales să ne dea în judecată pentru abuz.

S-a afirmat în spațiu public că aceste procese au fost câștigate. Ele, într-adevăr, unele dintre ele au fost câștigate în prima instanță, dar fără excepție pe niște vicii de procedură, nu pe fond. Deocamdată, ele sunt încă active și nu ne putem formula o părere de partea cui este sau nu dreptatea.

Este adevărat ce a apărut în spațiul public, că ați trimis-o să stea zilnic într-o cameră din podul teatrului, singură, chiar și în zilele în care nu era nimeni la teatru?

Nu. După ce colega noastră a refuzat să lucreze în spectacole sau în activitățile adiacente, care sunt aceste recitaluri de poezie contemporană în licee, argumentând că nu vrea să facă asta, că nu e ok să prezinte poezie contemporană, că nu e etic în fața elevilor să le vorbești despre moarte, despre cancer, în fine, poezie contemporană.

În opinia mea era un demers potrivit, produs de Teatrul Tineretului, noi trebuie să lucrăm cu tineri și pentru tineri. Deoarece s-a refuzat cu consecvență îndeplinirea acestor activități de natură artistică, am luat o decizie internă ca aceste doamne să vină zilnic la program. Și nu sunt închise în podul teatrului, nu sunt în podul teatrului, în podul teatrului sunt celelalte birouri.

Dumneaei stă singură în birou, cu calculator, cu căldură, cu aer condiționat; nu este închisă pentru că poate ieși oricând de acolo. Deci, nimeni nu o ține cu forța, este opțiunea dumneaei când vine, când iese. Punct.

Deci, faptul că cineva vine la serviciu și stă într-un birou mare, de altfel, vă invit la teatru să vedeți biroul, nu consider căs unt condiții inumane de muncă.

Mie mi s-a părut imoral ca, mai ales în această perioadă, în care finanțarea pe cultură este mizerabilă, ca cineva să își ia un salariu fără nici măcar să nu vină la muncă. Până la venirea mea în 2023, aceste doamne, când nu aveau niciun fel de prestație artistică la teatru, și au fost ani de genul acesta, își justificau salariul doar printr-o declarație pe propria răspundere că fac anumite exerciții.

Exerciții pe care, în momentul când am dorit să le văd, n-au vrut să le arate.

Aici ajungem la o problemă mult mai profundă, vorbim despre sistemul în care funcționează teatrele din România, sunt zeci de angajați care nu au jucat de ani de zile și au primit salariile lunar.

Sunt cu sutele, din păcate, și o bună parte a colegilor noștri se solidarizează cu acest tip de abordare, pentru că le convine tuturor să nu vină cu anii la muncă, dar să primească un salariu destul de ok.

De-a lungul celor 2 ani și jumătate de interimat, ați solicitat vreodată Primăriei Capitalei să organizeze concurs, așa cum prevede legea?

Nu în mod direct. E ciudat ca eu să cer asta. Hei, tu, primărie, te rog, respectă legea. Adică asta cred că trebuie să știe primăria că trebuie să facă, este datoria ei. Dar în contextele artistice în care eu am apărut, întotdeauna am avut intervenții în care am susținut necesitatea concursurilor.

În plus, pe perioada destul de scurtă a mandatului meu au existat cel puțin două tentative de organizare a acestui concurs, care nu știu de ce nu s-au materializat. Deci, senzația noastră era că se dorește organizarea acestui concurs. Deci n-avea rost să depunem o sesizare, în contextul în care mesajele transmise erau că se dorește organizarea concursului.

Din cunoștințele dumneavoastră, de ce credeți că nu sunt organizate concursurile la teatrele bucureștene?

Cred că a fost un concurs nefericit de împrejurări. Adică, de obicei, aceste concursuri ale teatrelor se lasă cu scandal. Dar repet, este o părere personală, este o speculație, nu este o certitudine. Probabil că, de asemenea, au fost perioade destul de agitate cu alegerile. Presupun că s-a dorit amânarea acestor concursuri astfel încât să se creeze un mediu mai liniștit și mai just pentru a se lua niște decizii cât mai corecte, să nu se facă la cald, pe repede înainte. Asta este bănuiala mea, dar nu știu.

Trebuie întrebată autoritatea de ce n-a făcut-o. Nu pot să-mi dau cu părerea competent.”, a declarat Radu Nica pentru Cultura la dubă.

Directorul Direcției de Cultură și Învățământ din cadrul Primăriei Capitalei, cea care ar trebui să organizeze concursurile în teatrele bucureștene, tocmai a fost numit ieri secretar general adjunct al Ministerului Finanțelor. Este vorba despre George Bogdan Borună. Acum primarul interimar Bujduveanu ar trebui să numească un nou director.

Am solicitat PMB un punct de vedere cu privire la organizarea concursurilor. Până la această oră nu am primit un răspuns.

De-a lungul ultimilor 5 ani, Cultura la dubă a făcut solicitări în repetate rânduri către PMB cu privire la motivul pentru care concursurile nu sunt organizate. De fiecare dată, răspunsul oficial era că se lucrează la caietele de sarcini și că vor fi deschise apelurile “în curând”. În 5 ani, PMB nu a organizat niciun concurs pentru postul de manager al vreunui teatru din subordinea sa.

În ceea ce privește situația actriței Mariana Dănescu, avocatul său, Adrian Cuculis, declară pentru Cultura la dubă:

“Problematica pe care a ridicat-o actrița este una care poate să aibă chiar și conotații de natură penală, în contextul în care discutăm despre aducerea unor actori din afara teatrului pentru a juca exact aceleași piese în legătură cu care actrita era și este consacrată. Deși discutăm despre un funcționar public ce a ocupat postul printr-un concurs, presiunile și actele de intimidare nu au încetat nici după ce a câștigat în repetate rânduri procese în instanță ce arătau vădita discriminare a actriței.

În momentul de față discutăm despre un proces de mobbing la locul de muncă ce se desfășoară și se va desfășura pe o perioadă mai lungă de timp, iar la baza acestui proces se află deja hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea acesteia în trecut.”

Regizorul Eugen Jebeleanu declară într-o postare pe facebook că: “La « Goodbye, Lenin » actrita despre care se vorbeste a putut participa. Nu i-a interzis nimeni să facă asta. Dumneaei nu a fost prezentă la întâlnirea stabilită, dar a trimis un video cu un monolog, cerut de mine în urma absenței la întâlnire. Nu a fost distribuită ulterior, însă managerul institutiei, Radu Nica, nu a împiedicat posibilitatea distribuirii sale în spectacolul meu. Țin să menționez asta pentru că nu toate informațiile care circulă pe facebook reflectă adevărul situațiilor reale.”

George Ivașcu a condus Teatrul Metropolis de 15 ani, cu o pauză de 2 ani, când a fost ministrul Culturii în guvernul Dăncilă.

Ca ministru al Culturii, principala sa misiune a fost să organizeze Centenarul Marii Uniri și să distribuie fonduri către proiecte tematice.

Conform studiului realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat chiar în subordinea ministerului Culturii, anul Centenarului a fost un eșec din punct de vedere al impactului cultural asupra cetățenilor. Studiul a arătat că centenarul s-a bazat mai mult pe serbări și comemorări, nu pe proiecte culturale sau investiții.

În 2018, Sala Amfiteatru a Teatrului Metropolis a primit numele “Sala Centenar”, 100 de scaune fiind personalizate cu numele marilor și actori români.

Ca manager al Metropolis, Ivașcu se află și în spatele inițiativei „Aleea Celebrităţilor”. Potrivit site-ului teatrulmetropolis.ro, “34 de stele oferite până în acest moment, stau mărturie în Piaţa Timpului din Centrul vechi al capitalei, precum şi numele a peste 100 de personalităţi dăinuie aici pentru posteritate.”

George Ivașcu este și un important membru al masoneriei române. În 2021 el a fost ales Marele Maestru al Marii Loje Naționale a României.

Teatrul Metropolis se prezintă drept “primul teatru de proiecte din Bucureşti”, iar printre cele mai apreciate spectacole montate la Metropolis se numără cele realizate de regizorul Victor Ioan Frunză: Amadeus, Visul unei nopți de vară, Colivia cu nebune sau Titanic Vals, precum și Cine l-a ucis pe tata, regizat de Andrei Măjeri și premiat de UNITER.

Articolul este în curs de actualizare. Vom publica celelalte puncte de vedere, dacă acestea ne vor fi oferite.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Radu Nica, înlocuit cu George Ivașcu la conducerea Teatrului Metropolis. Nica: “Foarte mulți angajați nu veneau cu lunile sau chiar cu anii la teatru și își încasau salariile” appeared first on Cultura la dubă.

Premiul care desemnează cel mai bun spectacol al anului anterior a fost acordat aseară, la Gala Premiilor UNITER, spectacolului “Antologia dispariției”, regizat de Radu Afrim la Teatrul Național “Vasile Alecsandri” Iași.

Același spectacol i-a adus și actriței Mălina Lazăr premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar, pentru rolurile Copil, Fetiță, Ileana, Sabina, Daisy Johnson, Nina copil.

Trofeul pentru cea mai bună regie i-a revenit lui Andrei Măjeri, pentru spectacolul “Cine l-a ucis pe tata”, pus în scenă la Teatrul Metropolis din București.

Cea mai bună actriță în rol principal a fost desemnată Cerasela Iosifescu, pentru rolul Iocasta din “Oedip”, regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra.

Iar cel mai bun actor în rol principal este tânărul Tudor Cucu Dumitrescu, pentru rolul Hedwig din spectacolul „Hedwig and the angry inch”, regia Răzvan Mazilu, Teatrul „Stela Popescu” Bucureşti.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar a fost câștigat de Miklós Bács pentru rolurile Primarul / Secretar al primarului din spectacolul „Rubedeniile”, regia László Bocsárdi, Teatrul Maghiar de Stat Cluj.

Cel mai bun text românesc montat în premieră a fost desemnat „Lumânările dreptăţii” de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén.

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic a revenit proiectului „Vara în care mama a avut ochii verzi”, după romanul omonim de Tatiana Ţibuleac, dramatizarea și adaptarea radiofonică Magda Duțu, regia artistică Diana Mihailopol, Societatea Română de Radiodifuziune.

Trofeul pentru cea mai bună scenografie a fost câștigat de Velica Panduru pentru decorul spectacolului „Nelinişte” de Ivan Vîrîpaev, regia Theodor-Cristian Popescu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Liviu Rebreanu”.

Premiul British Council (premiu găzduit) a fost acordat Asociației Ferentari pentru proiectul PlayHood pentru susținerea incluziunii sociale și încurajarea implicării civice. Premiul a fost ridicat de Ionuț Oprea, coordonatorul proiectului.

Actorii Oana Pellea și Dan Condurache au primit trofeele UNITER pentru întreaga activitate artistică, iar Miruna Runcan a primit premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală. Premiul de Excelență „Ion Caramitru” i-a revenit actorului Valer Dellakeza, cunoscut pentru rolul profetul Ieremia din spectacolul „Bros”, în regia lui Romeo Castellucci.

Premiul „George Banu“ pentru Cel mai bun critic de teatru a fost câștigat de Oltița Cîntec.

Operei Comice pentru Copii, condusă de Felicia Filip, a fost premiată pentru coerența și consistența programelor de educație prin artă a publicului tânăr.

Un alt premiu special a fost acordat Centrului Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița pentru inițierea și realizarea proiectelor teatrale „La câțiva oameni distanță de tine”, spectacol în regia lui Radu Afrim și „Tinerețe fără bătrânețe”, workshop condus de Silviu Purcărete. Premiul a fost ridicat de domnul Gavril Țărmure, manager al centrului.

The post “Antologia dispariției”, regia Radu Afrim, cel mai bun spectacol la Premiile UNITER appeared first on Cultura la dubă.

Viorel Păunescu, unul dintre cei 3 actori angajați ai Teatrului Metropolis din București, a fost numit de către primarul Nicușor Dan manager interimar al instituției, după ce managerul general George Ivașcu și-a dat demisia.

Despre Viorel Păunescu nu am putut găsi informații pe site-ul oficial al Teatrului Metropolis, momentan cu probleme de funcționare, iar activitatea sa ca actor, potrivit cinemagia.ro, se concentrează mai mult pe dublarea de filme de animație.

Viorel Paunescu a absolvit IATC în 1989, la clasa lui Dem Rădulescu. 

Teatrul Metropolis rămăsese fără manager după scandalul dintre fosta conducere și primăria Capitalei.

George Ivașcu și-a anunțat demisia în fața presei, argumentând că a fost umilit de Primăria Capitalei și că nu poate conduce instituția dacă nu primește buget pentru colaboratori, Teatrul Metropolis neavând o trupă de actori angajați. La rândul său, PMB l-a acuzat pe Ivașcu de decizii defectuoase de management, care ar fi dus la acumularea unor datorii.

Momentan Primăria Capitalei nu a transmis argumentele din spatele numirii lui Viorel Păunescu.

The post Actorul Viorel Păunescu este noul manager interimar al Teatrului Metropolis appeared first on Cultura la dubă.

Chiar dacă a primit din partea comisiei de evaluare a PMB recomandarea de a își continua mandatul de manager, Ivașcu a acuzat o evaluare discriminatorie și, mai ales, imposibilitatea de a continua activitatea teatrului, fiindcă PMB nu a alocat anul acesta bugetul necesar.

Acesta s-a prezentat în fața presei, a angajaților teatrului și a mai multor colaboratori prezenți, cu hârtii care susțin că Teatrul Metropolis a înștiințat primăria cu privire la datoria de 1 milion de lei pe care a întregistrat-o la finalul anului trecut și a acuzat primăria că a mințit public în comunicatul de presă.

Iată câteva dintre declarațiile lui George Ivașcu:

“În acest teatru nu se poate juca deocamdată nimic. Era buget necesar de 8 milioane și ceva și am primit 7 milioane și ceva. PMB a dat o serie de comunicate flagrant inexacte la care am răspuns. Am venit în fața dvs să dau clarficări.

Să fie limpede, eu apăr un principiu. Teatrul Tineretului Metropolis a fost înființat ca primul teatru de proiect. Permite ca în baza proiectului să fie angajați pe durată determinată actorii tineri, independenți, care acum sunt în proporție de 82%. Nu apăr propriul meu scaun.

M-a întrebat o colegă, membră a comisiei – de ce vrei să fii director?

I-am răspuns – nu vreau să fiu director. Eu sunt profesor, mă uit în ochii studenților și nu știu ce să le promit. Nu mă leg de acest scaun.

Vă arăt această hârtie. Această hârtie este demisia mea, care este pregătită de mult timp, de când am suportat umilințelei doamnei Fedorca, directorul Direcției de Cultură din PMB, care a constituit o comisie și a luat la propriu cuvântul executiv și a orchestrat o execuție publică.

Am construit Teatrul Metropolis din 2007 dintr-o ruină. E muncă mea de 15 ani. Dar dacă omul care a pus bazele unui teatru a devenit o problemă, mă retrag fără nicio problemă.”

Ivașcu a spus că va trimite demisia azi către PMB, dar că se mai poate răzgândi dacă va fi chemat la o discuție și PMB va rectifica bugetul, astfel încât Metropolis să își continue activitatea.

“În pereții ăștia se află munca mea de 15 ani, nu am de gând să plec până nu știu ce se va întâmpla mai departe. În momentul în care PMB rectifică bugetul, în așa fel încât să își poată continua activitatea și în care va numi un profesionist care să conducă teatrul, mă voi retrage. Până atunci, mă voi lupta.

Am fost primul director care a cerut să fie evaluat online, în direct, ca să arăt că nu am nimic de ascuns. Nouă ne era acordată o oră. Se pare că sunt frumușel și au vrut să stea mai mult cu mine. Am stat două ore. Mi se pare discriminatoriu. Nu înțeleg de ce evaluarea discriminează. Alți colegi nu au stat nici o oră.

Vă citesc din scrisoarea primită de la PMB, în urma evaluării:

Comisia de avaluare recomandă continuare managementului. Comisia apreciază colaborarea cu UNATC și proiectele de încurajarea a tinerilor, apreciază misiunea și viziunea, dar strategia nu e în concordanță cu obiectivele. Nu are strategie și plan de marketing.

Mai bine mi se cerea demisia din prima, decât să fiu umilit. Cred că era mai corect.”

La conferința de presă fusese invitat și primarul Nicușor Dan, însă acesta nu s-a prezentat.

The post George Ivașcu: “Aceasta este demisia mea. Mai bine mi se cerea demisia din prima, decât să fiu umilit” appeared first on Cultura la dubă.

Săptămâna trecută, PMB a pus datoriile acumulate de Teatrul Metropolis pe seama unor decizii defectuoase de management și a transmis public mai multe cifre, contestate acum de Ivașcu.

Managerul Metropolis neagă că ar fi acordat 60.000 de gratuități la spectacole și susține că beneficiarii raportați se referă cei care au urmărit online evenimentele desfășurate de Teatrul Metropolis în pandemie și la studenții UNATC.

În încheierea scrisorii deschise transmise azi, Ivașcu îl invită pe Nicușor Dan la o conferință de presă care va avea loc joi, la ora 12.00, la Teatrul Metropolis.

Redăm mai jos răspunsurile lui George Ivașcu în oglindă cu fiecare punct al Primăriei Capitalei:

1. PMB: “Teatrul Metropolis nu se închide. Alocarea bugetară de anul acesta este de 10 milioane de lei (respectiv 2 milioane de euro) care sunt suficienți pentru plata cheltuielilor de funcționare, a salariilor și a datoriilor restante.”

George Ivașcu: “Informația furnizată public este INEXACTĂ.

Subvenția alocată Teatrului Metropolis, al cărui director sunt, este de 8.915.000 lei. Din aceasta, 3.016.000 lei reprezintă suma necesară pentru bunuri și servicii cu caracter funcțional și administrativ și 5.043.000 lei reprezintă salariile angajaților teatrului care NU sunt artiști.

Cu acest buget, Teatrul Metropolis poate doar să își plătească datoriile acumulate și să existe la nivel administrativ, dar NU poate juca spectacole, neîndeplindu-și astfel obiectul principal de activitate.

De altfel, prin bugetul alocat, la articolul bugetar 20.30.30, din care se asigură realizarea spectacolelor și plata artiștilor colaboratori, reiese clar decizia ordonatorului principal de credite, respectiv a Primarului General, de a diminua drastic tocmai resursele financiare necesare desfășurării activității Teatrului Metropolis.”

2. PMB: “Datoriile Teatrului Metropolis nu au fost comunicate către Primăria Municipiului București. La 31 decembrie 2021, Teatrul Metropolis nu a înregistrat vreo datorie sau, cel puțin, nu a comunicat-o către Primăria Municipiului București. În evidențele contabile ale PMB, teatrul figura la data de 28 februarie 2022 cu un excedent bugetar de 20 000 lei.”

George Ivașcu: “Informația furnizată public este INEXACTĂ.

Datoriile existente la 31.12.2021 au fost comunicate la începutul lunii ianuarie 2022 Primăriei Municipiului Bucuresti, în scris.

Acestea se regăsesc în situațiile financiare care se depun întotdeauna, periodic, de către toate instituțiile subordonate, la Ordonatorul principal de credite prin Direcția Generală Economică.

De altfel, acest fapt a fost CONFIRMAT în timpul ședinței de evaluare a managementului instituției, de către reprezentantul Direcției Generale Economice, respectiv Directorul Executiv din cadrul acesteia.

Sunt primul dintre directorii de teatre care AU CERUT ca această evaluare să fie transmisă live online, astfel că, în afară de actele care dovedesc adevărul spuselor mele, există și o filmare care a înregistrat explicit aceste declarații.

Aștept, ca mulți alți cetățeni, postarea publică a înregistrării acestor evaluări. Vă rog să o postați public așa cum ați promis.

3. PMB: “Primăria Municipiului București a aflat de datoriile Teatrului Metropolis în valoare de 1,1 milioane lei în preziua evaluării directorului instituției, George Ivașcu.

Datoriile către artiști sunt în acest moment de 483.292,10 lei, conform unui raport trimis de către managerul instituției în data de 5 aprilie 2022.

La acestea se adaugă datorii către colaboratorii Ziarului Metropolis de 22.504 lei.

În total, datoriile către artiștii colaboratori se cifrează la aproximativ 500 de mii de lei și nu 600 de mii de lei, așa cum au speculat unii colaboratori ai teatrului, în spațiul public.”

George Ivașcu: “Informația furnizată public este INEXACTĂ.

Reprezentantul Direcției Generale Economice al PMB, respectiv Directorul Executiv din cadrul acesteia, a confirmat limpede și fără echivoc, în cadrul ședinței de evaluare anuală a managementului Teatrului Metropolis că datoria ESTE de 1,1 milioane lei.

Această confirmare se regăsește atât în actele existente la Direcția Generală Economică, cât și în înregistrarea live a ședinței de evaluare. Înregistrare pe care aștept, tocmai de aceea, cu mare nerăbdare, ca PMB să o facă publică, așa cum ați promis.

4. PMB: “Această datorie nu ar fi trebuit să existe, dacă teatrul și-ar fi atins țintele de venit propuse pentru anul 2021.

În raportul depus, teatrul și-a asumat că va obține, conform proiecției bugetare, venituri proprii în valoare de 900 000 lei. În realitate, instituția a realizat, conform propriilor declarații, venituri proprii în 2021 în valoare de 491.164 lei.

Așadar, teatrul a realizat venituri mai mici cu 408.836 lei, sumă care este apropiată de datoria acumulată de teatru pentru plata artiștilor colaboratori.

Cu alte cuvinte, teatrul a cheltuit niște bani pe care nu îi avea, dar pe care a declarat ca îi va face. Când nu i-a făcut, a acuzat Primăria Capitalei că lasă instituția fără bani și că nu își poate plăti artiștii colaboratori. O astfel de abordare nu este una corectă, având în vedere că situația a fost generată de administrația teatrului și nu de către PMB.”

George Ivașcu: “Informația furnizată public este INEXACTĂ, domnule Primar General , deoarece țintele pe care teatrul și le-a propus pentru anul 2021 se bazau pe subvenția propusă de către dumneavoastră și APROBATĂ de către Consiliul General al Municipiului București, pe care Teatrul Metropolis NU a primit-o integral.

Ca să fie cât se poate de clar: pentru ca teatrul să-și poată atinge ținta de venituri, trebuia să poată programa spectacole, iar ca să poată programa spectacole, trebuia să primească suma pentru colaboratori APROBATĂ în Consiliul General al Municipiului București, ceea ce NU s-a întamplat.

Așadar, dumneavoastră, domnule Primar General, ca Ordonator principal de credite, NU ați respectat Hotărârea Consiliului General și NU ați virat subvenția aprobată, ci o subvenție mult mai mică.

Afirmați, de asemenea, ca “teatrul a cheltuit niste bani pe care nu ii avea”. În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ, deoarece Hotărârile Consiliului General al Municipiului București au caracter de LEGE și valoare de CERTITUDINE pentru mine ca director de instituție și de OBLIGATIVITATE pentru dumneavoastră ca primar.

Acesti bani se virează lună de lună, în funcție de necesități, în anvelopa sumei totale aprobate. Eu, ca director de teatru, deci ordonator terțiar de credite, nu puteam să prevăd că PMB VA IGNORA Hotărârea Consiliului General, mai ales că acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în cei 15 ani de existență ai Teatrului Metropolis.

Așadar, Teatrul Metropolis și-ar fi putut atinge obiectivele propuse pentru anul 2021, ca în fiecare an, DACĂ subvenția aprobată de către Consiliul General al Municipiului București ar fi fost virată integral.”

5. PMB: “Argumentul că teatrul nu și-a îndeplinit țintele de venit propuse din cauza pandemiei nu este unul valid. În condiții egale, alte teatre din București cu un număr mai mic de locuri disponibile, cu spectacole mai puține în repertoriu, cu o mai mică notorietate, au realizat încasări din bilete de 10 ori mai mari decât Teatrul Metropolis.”

George Ivașcu: “Informația furnizată public este INEXACTĂ, deoarece compară în mod tendențios un TEATRU DE PROIECTE cu TEATRELE DE REPERTORIU. Așa cum se știe, teatrele de proiecte NU au personal artistic angajat, în timp ce teatrele de repertoriu au.

Pe cale de consecință, în momentul în care dumnevoastră nu virați banii pentru colaboratori nici unui teatru din București, teatrele de repertoriu pot să își continue activitatea, deoarece au actori, regizori și scenografi angajați cu carte de muncă, pe salariu, în timp ce un teatru de proiecte care NU își poate plăti colaboratorii devine, de facto, un teatru NEFUNCȚIONAL.

6. PMB: “Costurile pentru un spectacol, care reies din rapoartele teatrului, sunt foarte mari. 

Teatrul a cheltuit pentru a prezenta cele 40 de spectacole care îi aparțin suma de 8.158.165 (respectiv, bugetul alocat de către PMB pentru 2021), peste care a mai făcut datorii de 1,1 milioane lei (menționate mai sus).

Un calcul matematic arată că: 9.260.000 lei împărțiți la 40 de spectacole este egal cu 231.500 lei cheltuieli per spectacol.

Pe de altă parte, teatrul a avut încasări în medie per spectacol de 1750 lei. Așadar, în termeni strict bugetari, teatrul a cheltuit în medie 46.000 de euro pe fiecare spectacol și a încasat înapoi 350 de euro.”

George Ivașcu: “Afirmați în mod TOTAL INEXACT că o reprezentație a unui spectacol la Teatrul Metropolis costă 46.000 de euro (!!!), iar încasările sunt de 350 de euro (!!!).

În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ deoarece folosiți o metoda de calcul intenționat deformată și acuzatoare pentru a stabili costurile și încasările unei reprezentații.

Metoda dumneavoastră halucinantă de calcul este de a lua ÎNTREGUL BUGET acordat instituției pe un an și a îl împărți apoi la numărul de reprezentații (40, în cazul Teatrului Metropolis).

Ba chiar adunați si datoria de 1,1 milioane lei la acest buget, datorie pe care o contestați, dealtfel, câteva paragrafe mai sus. În total, 9 milioane și ceva, pentru 40 de reprezentații. În realitate, doar acei 1,1 milioane lei au mers la colaboratori. Sau ar fi trebuit să meargă, dacă i-ați fi virat.

Restul de 8 milioane sunt, așa cum am menționat, cheltuieli pentru plata utilităților, cheltuieli de întreținere și funcționare administrativă și cheltuieli pentru plata personalului angajat.

În realitate, dacă adunăm costurile DIRECTE aferente tuturor reprezentațiilor din anul 2021 și împărțim la cele 40 de reprezentații susținute, costul unei reprezentații reiese a fi de 5500 euro, cu precizarea că acest cost este unul excepțional datorat restricțiilor survenite din cauza pandemiei (limitarea drastică a capacitații sălilor și pe cale de consecință a numărului de bilete vândute și de reprezentații susținute). În condiții normale costul mediu al unei reprezentații este mult mai mic.

7. PMB: Numărul de bilete vândute este infim în raport cu beneficiarii neplătitori.

În 2021 Teatrul Metropolis a vândut pe tot parcursului anului 2.170 de bilete. Asta, în condițiile în care a avut la dispoziție 4 săli de spectacole care, cumulat, au 750 de locuri.

Totodată, teatrul a raportat, pe lângă cele 2.170 de bilete un număr de 53.934 de beneficiari neplătitori.

În legătură cu aceștia, teatrul nu a prezentat niciun fel de date cum au fost măsurați și nu există un mecanism clar de cuantificare al acestor persoane.

Un calcul bugetar arată că din cei 9.260.000 lei cheltuiți și 2.170 de bilete vândute în 2021, costul per beneficiar plătitor este de 4.267 lei. Sau altfel spus, pentru fiecare spectator care a cumpărat un bilet de 35 de lei, teatrul a cheltuit 4.267 lei.”

George Ivașcu: Asta ar fi însemnat ca la fiecare dintre aceste reprezentații ar fi încăput în cele două săli care însumează 250 de scaune, nu mai puțin de 1348,35 de spectatori.

În realitate, NU poate fi vorba despre 53.934 de invitații gratuite la cele 40 de reprezentații, lucru absolut imposibil deoarece, un calcul simplu ar duce la faptul că la fiecare reprezentație ar fi fost 1348 de invitați, în condițiile în care capacitatea maximă totală ale celor două săli ale Teatrului Metropolis și a sălii Gloria este de 650 de locuri, ci de toți participanții la activitățile ONLINE culturale, educaționale și artistice ale Teatrului Metropolis, desfășurate pe perioada pandemiei.

La acestea s-au adaugat beneficiarii spectacolelor susținute în parteneriat cu UNATC, parteneriat pe care doresc să îl detaliez pentru a evita și alte interpretari eronate în spațiul public.

După cum am declarat și în cadrul ședinței anuale de evaluare a activității manageriale, Teatrul Metropolis are un parteneriat cu UNATC (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică) prin care oferă posibilitatea spectacolelor de licență și masterat susținute de studenți la actorie să se desfășoare în cele două săli ale Teatrului Metropolis și în sala Gloria.

Una dintre misiunile Teatrului Metropolis, asumată încă de la înființare prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București a fost de a oferi o platformă de lansare pentru tânăra generație de creatori.

Astfel, acest PARTENERIAT este absolut firesc, necesar și benefic, având ca scop familiarizarea viitorilor actori cu rigorile unei scene profesioniste, schimbul de experiență cu artiști din toate generațiile și, nu în ultimul rând, de a da spectatorilor șansa întâlnirii cu noua generație de artiști încă de la primii pași pe scenă.

Tinerii studenți actori NU sunt remunerați pentru aceste reprezentații, considerate parte din procesul educațional, iar participarea spectatorilor a fost cu desăvârșire gratuită și liberă pe toată durata anului 2021, legea nepermițând încasare de venituri dintr-un act ce ține de procesul educațional.

Toate aceste manifestări artistice s-au contorizat în Raportul de activitate la ceea ce am numit “beneficiari neplătitori”.

Afirmați, de asemenea, domnule Primar, că Teatrul Metropolis are 4 sali. În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ. Teatrul Metropolis are două săli în sediul din Mihai Eminescu 89 (una cu o capacitate de 140 de locuri și una cu o capacitate de 110) și, în afară de acestea, un acord cu Primăria Sectorului 3 prin care Sala Gloria ne este cedată câteva zile pe săptămână în cazul în care Primăria nu are propriile evenimente acolo.

Am folosit ȘI această sală care are o capacitate de 400 de locuri, tot pentru spectacolele UNATC, acelea despre care am precizat deja că sunt cu intrare gratuită și am explicat și motivele legale pentru acest fapt.

Afirmați că “în anul 2021 Teatrul Metropolis a plătit 4.267 de lei pentru fiecare spectator care a plătit un bilet de 35 de lei”, împărțind întreg bugetul teatrului pentru un an de zile la numărul de bilete vândute.

În realitate, numărul de bilete vândute a rezultat din LIPSA subvenției care a generat un număr foarte mic de reprezentații programate, precum și din restricțiile impuse în pandemie (35%-50% din capacitate) care au generat un număr foarte mic de bilete vândute, iar această situație a fost una general valabilă în toate instituțiile de cultură din subordinea PMB.

Este știut faptul că, în toți anii anteriori pandemiei, Teatrul Metropolis a susținut zilnic spectacole în ambele săli cu casa închisă.

În anul 2019, de exemplu, s-au susținut la Teatrul Metropolis 339 de spectacole însumând un total de 43.988 de spectatori plătitori și rezultând un cost per plătitor de peste 15 ori mai mic.”

8. PMB: “Obiectivul pe care și-l propune PMB este să elimine treptat invitațiile la teatrele de stat. Primăria Capitalei susține, în continuare, nevoia de a avea un preț scăzut al biletului, respectiv un preț redus pentru categoriile de public cu venit mic.

PMB dorește să descurajeze obiceiul gratuității, deoarece acest lucru distorsionează piața culturală și generează concurență neloială teatrelor independente.”

George Ivașcu: În realitate, Teatrul Metropolis și-a atins demult acest obiectiv, existând de mulți ani o decizie internă prin care se interzice orice gratuitate la spectacolele din repertoriul Teatrului Metropolis (nu ne referim aici la spectacolele UNATC la care am explicat deja că intrarea e gratuită, legea nepermițând încasare de venituri dintr-un act ce ține de procesul educațional) și cu excepția derogărilor prevăzute de lege (cf. legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și prin HCGMB305/2016).

9. PMB: “Veniturile spectacolelor jucate în regim online s-au dus către terți care au vândut biletele și nu în bugetul teatrului.

Nota trimisă de managerul Teatrului Metropolis în data de 5 aprilie arată că au fost jucate cu mare succes trei spectacole online, s-au vândut 406 bilete, iar suma încasată a fost de 12.992 lei.

Totodată, informațiile comunicate public de actorii colaboratori, arată că la un singur spectacol au fost vândute 3.700 de bilete, care la valoarea de 35 de lei per bilet înseamnă 129.500 de lei.

Practic, dintr-un singur spectacol, un privat care a vândut biletele teatrului a încasat de 10 ori mai mult decât a reușit instituția pentru 3 spectacole jucate.”

George Ivașcu: “Teatrul Metropolis NU a suportat niciun fel de cheltuieli pentru spectacolele difuzate în regim online cu vânzare de bilete.

Costul unui asemenea spectacol s-a ridicat la 6000 de euro.Trebuie precizat că teatrul Metropolis NU AR FI PUTUT susține aceste reprezentații din resurse proprii, nedeținând echipamentele tehnice necesare, o platformă de streaming, specialiști în filmare și montaj live, drepturile de autor necesare difuzării în regim online și nici fondurile necesare pentru plata colaboratorilor.

În schimb, teatrul a realizat VENITURI din închirierea sălii pentru aceste evenimente, într-o perioadă de LOCK DOWN, în condițiile în care niciun teatru nu producea venituri.”

10. PMB: “Conducerea teatrului a alocat sume enorme unor producții de teatru, în condițiile în care nu-și îndeplinea țintele de venit propuse. 

Teatrul Metropolis a cheltuit anul trecut pe producția unui spectacol în care au jucat 3 actori consacrați și o tânără actriță suma de 265.117 lei.

Onorariile plătite acestor actori pentru repetiții au fost de 64.490 lei, onorariul pentru cele 9 spectacole jucate a fost de 58.047 lei și onorariul pentru premieră, de 6.443 lei. Practic, într-un an pandemic, teatrul a decis să cheltuie o sumă enormă, care nu putea fi acoperită din încasările propuse.”

George Ivașcu: “Teatrul avea OBLIGAȚIA, prin programul minimal agreat împreuna cu PMB să producă un spectacol în anul 2021 și toate cheltuielile au fost sub cota de piață a tuturor artiștilor implicați.

Producția unui spectacol este o investiție pe termen lung și acel spectacol rămâne în repertoriul teatrului timp de ani buni, uneori chiar și 10 ani, amortizarea costurilor pentru orice spectacol făcându-se în timp, prin vânzarea de bilete la reprezentații succesive.

Din distribuția spectacolului “O casă de păpuși” fac parte și doi dintre cei mai bine cotați actori ai României din acest moment.

Din cauza pandemiei, repetițiile au durat luni de zile, astfel că remunerația per lună a fost sub salariul mediu al unui actor și categoric sub nivelul de salarizare pe categoria lor.

De asemenea, costurile totale ale acestui spectacol au acoperit cheltuielile de regie, scenografie, creație costume, asistență scenografie, producție decor și costume, traducere, adaptare, light design, sound design, drepturi de autor, concept afiș și recuzită consumabilă, realizare accesorii, achiziție decor și dacă faceți o defalcare pe fiecare categorie bugetară veți constata că această angajare per proiect face, de fapt, o economie bugetului primariei și NU o risipa așa cum ați afirmat.

În concluzie, domnule Primar General Nicușor Dan, consider că afirmațiile inexacte pe care le faceți în spațiul public sunt extrem de periculoase, ele având efectul de a radicaliza opinia publica prin acuzația de risipă pe care o aduceți unor instituții de cultură din subordinea dumneavoastră.

Cu 15 ani în urmă, eu am început să construiesc, dintr-o ruină, un teatru de succes. Și-am reușit. Miile de artiști valoroși din toate generațiile care au dorit sa lucreze la Teatrul Metropolis și cele peste 500 de mii de spectatori care ne-au trecut pragul, stau mărturie.

Dumneavoastră de ce vreți să-l distrugeți? Și ce doriți să puneți în loc?

Domnule Primar General, vă invit cu toată sinceritatea să avem o discuție deschisă despre viziunea dumneavoastră asupra teatrului bucureștean în conferința de presă care se va ține joi la ora 12, la Teatrul Tineretului “Metropolis”, în prezența jurnalistilor interesați, a artiștilor și a publicului spectator.

Cu stima, George Ivașcu,Director fondator al Teatrului Metropolis”

Cultura la dubă a prezentat AICI contextul în care au apărut acuzațiile dintre Teatrul Metropolis și Primăria Capitalei.

The post George Ivașcu, managerul Teatrului Metropolis, îl invită pe primarul Nicușor Dan la o conferință de presă, joi, la ora 12.00 appeared first on Cultura la dubă.

Primăria răspunde acuzațiilor publicate pe paginile de facebook ale mai multor artiști și transmite că datoriile acumulate de Metropolis ar fi fost cauzate de deciziile de management, de investițiile nejustificate și de o diferență uriașă între numărul biletelor vândute și al celor de invitații oferite gratuit.

Mai mulți artiști, colaboratori ai teatrului, l-au acuzat pe Primarul Nicușor Dan că bugetul alocat anul acesta va duce la închiderea instituției de cultură, fiindcă acesta nu a prevăzut bani pentru colaboratori, deși teatrul nu are o trupă angajată.

Nume cunoscute din teatrul românesc, precum regizoarea, scenarista și actrița Lia Bugnar, actorul Marius Manole sau actrița Oana Pellea i-au cerut primarului capitalei să evalueze corect situația de la Metropolis și să ia măsurile necesare pentru ca activitatea teatrului să continue.

Aceștia au vorbit despre o datorie veche de luni de zile pe care Teatrul Metropolis o are față de colaboratori, datorie care nu ar fi putut fi achitată din cauză că PMB nu ar fi alocat teatrului bugetul necesar.

Iată răspunsurile primăriei:

“1. Teatrul Metropolis nu se închide. Alocarea bugetară de anul acesta este de 10 milioane de lei (respectiv 2 milioane de euro) care sunt suficienți pentru plata cheltuielilor de funcționare, a salariilor și a datoriilor restante.

2. Datoriile Teatrului Metropolis nu au fost comunicate către Primăria Municipiului București. La 31 decembrie 2021, Teatrul Metropolis nu a înregistrat vreo datorie sau, cel puțin, nu a comunicat-o către Primăria Municipiului București. În evidențele contabile ale PMB, teatrul figura la data de 28 februarie 2022 cu un excedent bugetar de 20 000 lei.

3. Primăria Municipiului București a aflat de datoriile Teatrului Metropolis în valoare de 1,1 milioane lei în preziua evaluării directorului instituției, George Ivașcu.

Datoriile către artiști sunt în acest moment de 483.292,10 lei, conform unui raport trimis de către managerul instituției în data de 5 aprilie 2022.

La acestea se adaugă datorii către colaboratorii Ziarului Metropolis de 22.504 lei.

În total, datoriile către artiștii colaboratori se cifrează la aproximativ 500 de mii de lei și nu 600 de mii de lei, așa cum au speculat unii colaboratori ai teatrului, în spațiul public.

4. Această datorie nu ar fi trebuit să existe, dacă teatrul și-ar fi atins țintele de venit propuse pentru anul 2021.

În raportul depus, teatrul și-a asumat că va obține, conform proiecției bugetare, venituri proprii în valoare de 900 000 lei. În realitate, instituția a realizat, conform propriilor declarații, venituri proprii în 2021 în valoare de 491.164 lei.

Așadar, teatrul a realizat venituri mai mici cu 408.836 lei, sumă care este apropiată de datoria acumulată de teatru pentru plata artiștilor colaboratori.

Cu alte cuvinte, teatrul a cheltuit niște bani pe care nu îi avea, dar pe care a declarat ca îi va face. Când nu i-a făcut, a acuzat Primăria Capitalei că lasă instituția fără bani și că nu își poate plăti artiștii colaboratori. O astfel de abordare nu este una corectă, având în vedere că situația a fost generată de administrația teatrului și nu de către PMB. 

5. Argumentul că teatrul nu și-a îndeplinit țintele de venit propuse din cauza pandemiei nu este unul valid. În condiții egale, alte teatre din București cu un număr mai mic de locuri disponibile, cu spectacole mai puține în repertoriu, cu o mai mică notorietate, au realizat încasări din bilete de 10 ori mai mari decât Teatrul Metropolis.

6. Costurile pentru un spectacol, care reies din rapoartele teatrului, sunt foarte mari. 

Teatrul a cheltuit pentru a prezenta cele 40 de spectacole care îi aparțin suma de 8.158.165 (respectiv, bugetul alocat de către PMB pentru 2021), peste care a mai făcut datorii de 1,1 milioane lei (menționate mai sus).

Un calcul matematic arată că: 9.260.000 lei împărțiți la 40 de spectacole este egal cu 231.500 lei cheltuieli per spectacol.

Pe de altă parte, teatrul a avut încasări în medie per spectacol de 1750 lei. Așadar, în termeni strict bugetari, teatrul a cheltuit în medie 46.000 de euro pe fiecare spectacol și a încasat înapoi 350 de euro.

7. Numărul de bilete vândute este infim în raport cu beneficiarii neplătitori.

În 2021 Teatrul Metropolis a vândut pe tot parcursului anului 2.170 de bilete. Asta, în condițiile în care a avut la dispoziție 4 săli de spectacole care, cumulat, au 750 de locuri.

Totodată, teatrul a raportat, pe lângă cele 2.170 de bilete un număr de 53.934 de beneficiari neplătitori.

În legătură cu aceștia, teatrul nu a prezentat niciun fel de date cum au fost măsurați și nu există un mecanism clar de cuantificare al acestor persoane.

Un calcul bugetar arată că din cei 9.260.000 lei cheltuiți și 2.170 de bilete vândute în 2021, costul per beneficiar plătitor este de 4.267 lei. Sau altfel spus, pentru fiecare spectator care a cumpărat un bilet de 35 de lei, teatrul a cheltuit 4.267 lei.

8. Obiectivul pe care și-l propune PMB este să elimine treptat invitațiile la teatrele de stat. Primăria Capitalei susține, în continuare, nevoia de a avea un preț scăzut al biletului, respectiv un preț redus pentru categoriile de public cu venit mic.

PMB dorește să descurajeze obiceiul gratuității, deoarece acest lucru distorsionează piața culturală și generează concurență neloială teatrelor independente.

9. Veniturile spectacolelor jucate în regim online s-au dus către terți care au vândut biletele și nu în bugetul teatrului.

Nota trimisă de managerul Teatrului Metropolis în data de 5 aprilie arată că au fost jucate cu mare succes trei spectacole online, s-au vândut 406 bilete, iar suma încasată a fost de 12.992 lei.

Totodată, informațiile comunicate public de actorii colaboratori, arată că la un singur spectacol au fost vândute 3.700 de bilete, care la valoarea de 35 de lei per bilet înseamnă 129.500 de lei.

Practic, dintr-un singur spectacol, un privat care a vândut biletele teatrului a încasat de 10 ori mai mult decât a reușit instituția pentru 3 spectacole jucate.

10. Conducerea teatrului a alocat sume enorme unor producții de teatru, în condițiile în care nu-și îndeplinea țintele de venit propuse. 

Teatrul Metropolis a cheltuit anul trecut pe producția unui spectacol în care au jucat 3 actori consacrați și o tânără actriță suma de 265.117 lei.

Onorariile plătite acestor actori pentru repetiții au fost de 64.490 lei, onorariul pentru cele 9 spectacole jucate a fost de 58.047 lei și onorariul pentru premieră, de 6.443 lei. Practic, într-un an pandemic, teatrul a decis să cheltuie o sumă enormă, care nu putea fi acoperită din încasările propuse.”

Într-o scrisoare publicată acum trei zile de echipa Teatrului Metropolis, instituția susține că “Prima afirmație falsă este că Teatrul Tineretului „Metropolis” își mai poate susține activitatea în continuare după acordarea bugetului pe anul 2022 de către Consiliul General al Municipiului București. În realitate, la finele anului 2021, Teatrul Tineretului „Metropolis” avea o datorie de 626.079,48 lei, generată de activitatea de bază (artiști, producție, drepturi de autor și conexe, colaboratori etc.), restul de 489.262,90 lei fiind către alte entități care au legătură cu activitatea curentă. Deci, un total de 1.115.342, 38, la finalul anului 2021.

Această datorie este generată de către conducerea Primăriei Municipiului București,  care nu a respectat bugetul aprobat de către Consiliul General al Municipiului București în anul 2021.”

Nicușor Dan a demarat în această perioadă seria anuală de evaluare a managerilor instituțiilor de cultură aflate în subordinea capitalei și le-a propus acestora ca evaluările să fie transmise online. Managerul Teatrului Metropolis, George Ivașcu, a putut fi urmărit în transmisiune live, iar evaluarea sa a stârnit opinii diferite în lumea teatrului românesc.

Criticul de teatru Cristina Modreanu a susținut că o parte dintre evaluatori se află în conflict de interese, fiindcă în alte instituții sunt subordonații managerilor audiați. De exemplu, actrița Teatrului Bulandra, Anca Sigartău, este în subordinea managerului interimar al Bulandra, Vlad Zamfirescu, care va fi de asemenea audiat.

De cealalată parte, Marius Manole a contestat prezența în comisiile de evaluare a reprezentatelor primăriei, care nu au experiență în management cultural. Acesta a postat pe pagina sa de facebook:

“Să vă fie rușine, Diana Pungă (nr. city manager PMB), Liliana Maria Toderiuc-Fedorca (nr. directorul Direcției de Cultură din cadrul PMB). E penibil că am ajuns ca două parvenite să controleaze cultura în București. O profesoară de matematică membră PNL, fostă membră ALDE și doamna Pungă, fosta șefă de campanie a lui Nicușor Dan, fără nici un fel de expertiză in domeniul culturii… Asta e managmentul “performant “ promis de Nicusor Dan.”

George Ivașcu conduce Teatrul Metropolis de 15 ani, cu o pauză de 2 ani, când a fost ministrul Culturii în guvernul Dăncilă

În toată această poveste, managerul Teatrului Metropolis, George Ivașcu, nu a avut nicio reacție publică. Cultura la dubă i-a solicitat acestuia un punct de vedere, însă managerul nu a răspuns până la momentul publicării articolului.

George Ivașcu se află în fruntea Teatrului Metropolis din 2007, de la înființare, fiind director fondator. Între timp, a avut o pauză de aproape 2 ani, pentru că a ocupat funcția de ministru al Culturii în guvernul PSD Dăncilă. De altfel, scandalul dintre Primăria Capitalei și Teatrul Metropolis are, inevitabil, și o conotație politică, Ivașcu fiind un apropiat al PSD și al Gabrielei Firea, cel mai vehement constestatar al lui Nicușor Dan.

Ca ministru al Culturii, principala sa misiune a fost să organizeze Centenarul Marii Uniri și să distribuie fonduri către proiecte tematice.

Conform studiului realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat chiar în subordinea ministerului Culturii, anul Centenarului a fost un eșec din punct de vedere al impactului cultural asupra cetățenilor. Studiul a arătat că centenarul s-a bazat mai mult pe serbări și comemorări, nu pe proiecte culturale sau investiții.

Altfel, chiar în 2018, Sala Amfiteatru a Teatrului Metropolis a primit numele “Sala Centenar”, 100 de scaune fiind personalizate cu numele marilor și actori români.

Ca manager al Metropolis, Ivașcu se află și în spatele inițiativei „Aleea Celebrităţilor”. Potrivit site-ului teatrulmetropolis.ro, “34 de stele oferite până în acest moment, stau mărturie în Piaţa Timpului din Centrul vechi al capitalei, precum şi numele a peste 100 de personalităţi dăinuie aici pentru posteritate.”

George Ivașcu este și un important membru al masoneriei române. În 2021 el a fost ales Marele Maestru al Marii Loje Naționale a României.

Teatrul Metropolis se prezintă drept “primul teatru de proiecte din Bucureşti”, iar printre cele mai apreciate spectacole montate la Metropolis se numără cele realizate de regizorul Victor Ioan Frunză: Amadeus, Visul unei nopți de vară, Colivia cu nebune sau Titanic Vals.

Nicușor Dan, între “închiderea robinetului risipei” și politizarea PMB

De când a devenit primarul capitalei, cu sprijinul USR, dar mai ales al PNL, Nicușor Dan a “reușit” să piardă relativ repede încrederea și susținerea propriului electorat.

În ceea ce privește domeniul culturii, deși acesta s-a erijat în apărătorul patrimoniului și al artiștilor independenți, încă de la începutul mandatului său a dat de înțeles că are de achitat datorii politice pentru susținerea primită de la PNL în campania electorală și pentru continuitatea sprijinului primit de la PNL în Consiliul General al primăriei.

În primele sale zile de mandat, în noiembrie 2019, a numit-o consilier personal pe cultură pe Liliana Fedorca, pe atunci membru PNL și fostă membră ALDE, inspector școlar și profesoară de matematică, fără nicio experiență în cultură.

Doar două luni mai târziu, aceasta devenea Director al Direcției de Cultură din PMB, după câștigarea unui concurs organizat chiar în timpul sărbătorilor de iarnă, cu o urgență greu de explicat, dacă ținem cont de faptul că postul era vacant de mai bine de un an.

Luna trecută, la publicarea bugetului pe 2022, în timp ce scandalul privind Metropolis era în toi, Cultura la dubă a descoperit că Nicușor Dan a acordat o sumă inexplicabil de mare centrului educațional PROEDUS, condus de o traseistă politic, cu carieră la PNL și ALDE de 20 de ani.

De altfel, deși conduce PMB de 2 ani, Nicușor Dan nu și-a arătat sprijinul promis artiștilor independenți și a acordat cele mai mici bugete din istorie instituțiilor de cultură din subordine.

La rândul ei, PMB are trei centre culturale mari, care însumează bugete de aproape 50.000.0000 de lei, deși activitățile lor sunt similare. CREART, ARCUB, Expo Arte înseamnă sedii diferite, echipe de management diferite și, evident, mai mulți salariați plătiți din bani publici.

Nicușor Dan nu a oferit niciodată un punct de vedere cu privire la numirie controversate din PMB sau la existența și organizarea acestor centre, atunci când s-a referit la risipă în domeniul cultural.

The post Primăria Capitalei: Teatrul Metropolis a raportat aproape 60.000 de spectatori, dar a vândut doar 2000 de bilete appeared first on Cultura la dubă.