La două zile de la publicarea știrii că regizorul Felix Alexa a fost angajat în luna octombrie la Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București, timp în care au apărut sute de reacții critice în spațiul online, doi actori angajați ai TNB vorbesc pentru prima dată public despre propriile experiențe de lucru cu Felix Alexa, denunțând un comportament pe care îl etichetează drept “abuziv”.

De altfel, după ancheta publicată de RISE PROJECT, în care mai multe femei denunțau abuzuri ale regizorului, este pentru prima dată când niște bărbați, actori cunoscuți, depun propriile mărturii despre Felix Alexa.

„Când aveam spectacolul, îmi era rău fizic numai din cauza atitudinii lui. Față de mine, mai ales pentru că eram tânăr, a avut un comportament îngrozitor de intimidare, de umilire de față cu ceilalți.”, povestește acum Conrad Mericoffer pentru Cultura la dubă. Avea 22 de ani când juca în spectacolul Livada de Vișini, regizat de Felix Alexa la TNB. Rolul respectiv, Trofimov, i-a adus lui Conrad chiar Premiul UNITER pentru cel mai bun debut în 2011. “Când am luat premiul și am urcat pe scenă, nici n-am putut să-i pronunț numele.”

Mihai Călin, unul dintre cei mai cunoscuți actori ai Naționalului, are o vastă experiență de lucru cu Alexa. Dar în urmă cu aproximativ 8 ani a decis să-i pună punct.

“Este abuziv pentru că în momentul în care tu apelezi la conflict aproape zilnic, la o mare parte din repetiții, din punct de vedere emoțional da, este abuziv. Mai ales că e un raport de putere. Trăiești într-o stare conflictuală, quasi permanentă, care la un moment dat pe mine m-a făcut, pe la vreo 50 de ani, să spun, nu mai am nevoie de așa ceva. Eu nu mai vreau să lucrez în stare de nervi, în ceartă, în conflict. Nu mai pot.”

Mihai Călin susține că i-a adus recent la cunoștință Adei Lupu Hausvater tot ce știa despre derapajele lui Felix Alexa, adunate de-a lungul anilor, atunci când a aflat de intenția acesteia de a-l include pe Alexa în Consiliul Artistic al teatrului.

Regizorul nu a mai fost până la urmă inclus în consiliu, ci, mai mult decât atât, a fost angajat.

Într-un răspuns pentru Cultura la dubă, managerul TNB, Ada Hausvater, a justificat angajarea astfel: „Felix Alexa este un regizor de teatru a cărui carieră este legată de TNB – a montat cel puțin 15 spectacole pe scenele Naționalului bucureștean. Consiliul artistic al teatrului a fost de acord cu angajarea sa pentru stagiunea în curs, stagiune în care va pune în scenă spectacolul Tartuffe de Molière.”

De cealaltă parte, Mihai Călin spune că decizia angajării i-a aparținut în totalitate managerei și că în consiliul artistic nu a existat niciun vot. Dar recunoaște că a semnat ulterior un proces verbal care cuprindea angajarea lui Alexa. “Regret. Am realizat apoi că a fost o capcană”, spune Mihai Călin.

Alți doi actori angajați ai TNB, Ionuț Toader și Istvan Teglas, se poziționează azi public împotriva angajării regizorului în cauză și se solidarizează cu victimele sale femei.

În schimb, actorul Ioan Andrei Ionescu, de asemenea un nume important la TNB, susține că “anularea” lui Felix Alexa e “inutilă și chiar paguboasă”: “În primul rând că nu putem să ne facem singuri dreptate. Nu avem acest drept. Avem un aparat de justitie care trebuie pus la muncă și pe care trebuie să ne bizuim.”

Am stat de vorbă și cu Felix Alexa. Referitor la acuzațiile lui Conrad Mericoffer și Mihai Călin, acesta spune că sunt „mincinoase” și că le-a făcut „numai bine artistic”. Despre toate reacțiile publice și acuzațiile din trecut la adresa sa, susține că este „o campanie orchestrată” împotriva sa și a Adei Hausvater.

***

CONRAD MERICOFFER, actor TNB: “Când girezi astfel de oameni, tu practic îi incurajezi și pe alții, poate mai tineri, să ajungă să facă aceleași lucruri care, în timp, au foarte mari implicații psihice.“

Conrad Mericoffer este angajat la Teatrul Național București pe contract determinat. Deși acest interviu ar putea să-i aducă pierderea colaborării, actorul nu are nicio reținere să se poziționeze public împotriva angajării lui Felix Alexa și denunță un comportament abuziv al regizorului, pe care l-a cunoscut din propria experiență. Totuși, ține să precizeze: „N-aș vrea să mă transform într-o victimă, pentru că nu sunt. Cred că au avut alții mai mult de suferit decât am avut eu. Pe mine doar m-a umilit în fața celorlalți. Pentru că ăsta este stilul lui.”

“Conrad, spune-mi, te rog, dacă tu ai lucrat vreodată cu Felix Alexa și dacă poți să-i descrii un pic modul de lucru și comportamentul.

Da, am lucrat. Al doilea spectacol pe care l-am făcut în teatrul profesionist, aveam 20 de ani și era în timpul anului 3 de facultate, cred, am lucrat la Teatrul Național București la Livada de vișini, regia Felix Alexa.

În ceea ce privește comportamentul, Felix încă de pe atunci avea un comportament abuziv de-a dreptul, verbal, un comportament de intimidare mai ales la adresa actorilor pe care el îi considera mai puțin importanți în economia spectacolului, pentru că, trebuie să spun și asta, nu se comporta în felul ăsta cu cealalte personaje de acolo, mă rog, mă refer la actori cunoscuți, față de care nu se putea exprima altfel decât cu bunăvoință și respect.

Poți să-mi dai niște exemple? țipa la tine, te-a înjurat vreodată sau…

Asta cu țipatul da, nu știu dacă o mai are acum, că n-am mai lucrat de atunci, pentru că am spus că nu mai vreau să lucrez de atunci pe el. Țipatul, crizele și mai ales te punea în postura în care să ai impresia că ceea nu funcționează pe scenă este din cauza ta, dar o făcea într-o manieră foarte agresivă, mai ales ca ton. Înjura. Mai rar înjura, ce-i drept. Dar înjura.

Pe tine te-a marcat într-un fel, la nivel personal?

Da, pe mine m-a marcat atitudinea lui în cele două-trei luni de repetiții. Pentru că, ți-am zis, fiind probabil cel mai tânăr, credea că poate să-și permită mai mult decât trebuie. Fiind, nu știu, supărat sau frustrat pe alte lucruri, le vărsa toate pe mine, evident.

Eu eram proaspăt absolvent, în contextul ăla cu niște mari actori, în Teatrul Național…îmi era și jenă să mă pot apăra.

Țin minte că, la un moment dat, la o vizionare, când erau acolo domnul Caramitru, Sanda Manu, Radu Beligan – comisia artistică venise la vizionare. Iar Felix Alexa mă tot oprea, cu o atitudine foarte agresivă. Și la un moment dat domnul Caramitru s-a ridicat și a spus: Felix, dacă-l mai oprești o dată pe Conrad, opresc vizionarea. Și atunci nu a mai făcut nimic. M-a lăsat în pace.

Care era raportul de putere între voi? Tu erai la început de drum, iar el deja regizor cunoscut, care monta la Național…

Fiind la Național, eu mă așteptam să fie altfel, aveam tot felul de așteptări. Și în contextul cu niște mari actori, eu venind de pe băncile facultății. Și m-a frapat atitudinea lui pentru că părea că vine din nimic.

Când aveam spectacolul ăla, îmi era rău fizic numai din cauza atitudinii lui. El avea obsesia asta, să vină la fiecare spectacol. Mă duceam acolo cu o crispare și o încordare, încât eu niciodată n-am putut să mă bucur de spectacolul ăla. De aceea, când am luat Premiul UNITER pentru debut cu spectacolul ăla, când am urcat pe scenă, nici n-am putut să-i pronunț numele.

Din punct de vedere emoțional cum te făcea să te simți?

Îngrozitor. Îngrozitor. Absolut îngrozitor. Atunci a fost ultima dată când am acceptat așa ceva. De atunci, mi-am promis nu numai față de mine, ci și când sunt alți colegi mătrășiți în felul ăsta, să spun, să reacționez.

Și cred că este necesar să spunem cu toții.

Ajungând în prezent, cum ai primit tu vestea că el urmează să monteze la TNB, la câțiva ani distanță de la apariția acelei investigații RISE, în care au fost numeroase mărturii despre comportamentul lui abuziv? Și cum te simți ca actor care lucrează la TNB, probabil ai în continuare niște așteptări de la această instituție, și vezi că el este invitat să monteze, ba mai mult decât atât, se eliberează un post de regizor și este angajat el.

Mi se pare frustrant pentru că girând pentru astfel de oameni, astfel de personaje, cumva normalizezi sau validezi un soi de comportament și de atitudine. Într-o meserie care, sigur, în 80% din cazuri orgoliul primează. Dar, până la urmă, este o meserie făcută pentru public, ca să bucure publicul.

Or faptul că girezi pentru astfel de oameni, tu practic îi incurajezi și pe alții, poate mai tineri, să ajungă să facă aceleași lucruri care, în timp, au foarte mari implicații psihice, mai ales pentru actrițe, care, de cele mai multe ori, ele sunt cele abuzate verbal sau fizic, pentru că… din păcate așa este croită lumea asta, cel puțin a teatrului. Și nu știu cât o să se mai perpetueze asta. Dar, iată, se perpetuează tocmai pentru că girezi un astfel de personaj.

Actrițele sunt cele mai vulnerabile tocmai pentru că suntem mulți, suntem ușor de înlocuit, bărbații oricum au o atitudine mai impunătoare prin statut, ceea ce e o tâmpenie, iar ele oricât de mult ar vrea să le facă față, le e foarte greu.

Îmi e îngrozitor numai să mă pun în pielea unei femei, unei actrițe, pentru că, din nou, suntem foarte mulți, e ușor să fim înlocuiți în vremurile care sunt.

Și problema imensă este că nici nu știi la cine să apelezi, că nu te apără nimeni. Și când vezi că genul ăsta de personaje ajung din nou în postura asta, mai ales la nivelul ăsta, evident că te timorează și oarecum te resemnează în raport cu meseria, cu felul în care îți practici meseria.

Conrad, tu acum ai contract determinat. Nu ți-e teamă că după ce o să apară interviul acesta nu ți se va mai prelungi contractul?

Nu, nu-mi e teamă. Până la urmă, din nou, fac meseria asta pentru că îmi place. Dar dacă ajung în context de genul ăsta, în care e totul crispare și angoasă, prefer să fac cu totul altceva. Până la urmă, creativitatea ține și de o anumită libertate de expresie și de o anumită manifestare emoțională și fizică.”, a declarat Conrad Mericoffer pentru Cultura la dubă.

FELIX ALEXA, regizor: “E o vorbă românească cu <facerea de bine…>, n-o fi apărut degeaba!”

L-am contactat pe Felix Alexa pentru a-i cere un punct de vedere. Regizorul a trimis reacția sa în scris și a precizat că dorește ca mesajul să fie redat întocmai, cu majusculele pe care le-a marcat.

“Ce poți răspunde la acuzatiile mincinoase ale unor colegi actori cărora le-ai făcut, evident, numai bine artistic? Acuzații proferate public cu indignare proletară, de parcă nu ar fi actori de valoare, care știu foarte bine nuanțele meseriei noastre, stările uneori firesc tensionate de la repetiții. Nu le răspunzi nimic concret la asemenea acuzații absurde și penibile….îi lauzi doar.

Și o fac cu sinceritate maximă pentru rolurile pe care le-au făcut, sub îndrumarea mea regizorală în multe spectacole de referință ale TNB, cum e cazul lui Mișu (nu pot să-i spun altfel, chiar în contextul în care acum mă înjură nefiresc) sau în cazul lui Conrad pentru “Livada de vișini”, unde făcea un rol grozav în Trofimov, pentru care a luat și Premiul UNITER de debut.

L-am adus la TNB pe Conrad, student fiind, și l-am distribuit alături de Maia Morgenstern, Mircea Albulescu, Marius Manole, Șerban Ionescu, Irina Movilă și alți actori importanți. N-am știut atunci că-i fac un rău…aș fi distribuit pe altcineva.

Dar “răul” de care, complet ciudat, vorbește el acum, era public, repetițiile erau la teatru, pe scenă, cu colegii, toți le-au văzut. Și nimeni nu cred că a avut impresia pe care o descrie el acum. Puteți să-i întrebați public.

Pot înțelege foarte bine ca în sufletul unui actor tânăr, pus într-un asemenea context, în regia unuia care cere performanță, pe care Conrad a și obținut-o, te simți sub presiune. Dar e FOARTE CIUDAT ca atunci să nu spui nimic, la Gala UNITER să-mi mulțumesti public (n.r. Condrad Mericoffer susține că nu i-a menționat numele pe scenă), și după 16 ani să te plângi că ai fost abuzat psihic și emoțional, fiind distribuit și repetând cu mine pentru Trofimov.

Sincer, n-am absolut, dar ABSOLUT NIMIC să-mi reproșez pe acest subiect! Dacă după 16 ani primesc înjurături și nu mulțumiri…MĂ MIR FOARTE TARE! DAR E O VORBĂ ROMÂNEASCĂ CU “FACEREA DE BINE..” – n-o fi apărut degeaba! Așa că îți mulțumesc eu acum, dragă Conrad!”, a declarat Felix Alexa pentru Cultura la dubă.

MIHAI CĂLIN, actor TNB: „I-am adus la cunoștință Adei Hausvater experiențele mele de lucru cu Felix Alexa și ancheta RISE. Decizia de angajare este a managerei. Consiliul Artistic a fost o capcană și regret că am căzut în ea. Azi mă voi retrage din Consiliul Artistic.”

Mihai Călin susține că de-a lungul anilor l-a confruntat de mai multe ori pe Felix Alexa, din cauza comportamentului său conflictual la repetiții, pe care îl numește “abuziv”, mai ales față de persoane pe care regizorul le-ar fi considerat mai vulnerabile.

Cunoscutul actor al TNB a devenit recent membru al Consiliului Artistic, creat de Ada Lupu Hausvater. Din el mai fac parte scenografa Liliana Cenean, actorul Gavril Pătru, Andrei Mărinescu – secretar literar și Cristiana Gavrilă – consilier artistic.

Mihai Călin susține că Felix Alexa deja repeta la TNB noul spectacol, Tartuffe de Molière, când s-a format consiliul. În cadrul consiliului, spune el, nu s-a dezbătut în niciun moment oportunitatea artistică a invitării sau angajării lui Felix Alexa, ci doar considerente de ordin financiar, subiectul fiind strecurat de managera la finalul unei ședinte în care s-au discutat pe larg cu totul alte subiecte.

“Mihai, care este experiența ta de lucru cu Felix Alexa și cum ai descrie stilul lui de lucru?

Am lucrat vreo 6 spectacole cu Felix Alexa la Teatrul Național, încă din tinerețe. Ce pot să spun este că e un tip conflictual, chiar cred că se hrănește din conflict, dintr-un fel de stare agresivă permanentă. Sigur, asta poate să fie o chestie subiectivă. Numai că de foarte multe ori certurile sunt obișnuite la repetiții.

Ultima experiență care a pus capac a fost la Orchestra Titanic, cred că acum vreo 8 ani.

Am observat că întotdeauna trebuie să găsească pe cineva pe care să-și verse nervii, fie actor, fie actriță, fie sufleor, fie tehnician, găsește o fisură pe cineva, să zicem, între ghimele, mai slab puțin.

Cum își varsă nervii?

Țipă, reproșează orice lucru, de multe ori exagerat.

Dincolo de țipete, au fost și jigniri, înjurături?

Au fost jigniri, umilințe de genul fie că actorii sunt de slabă calitate, că n-au ce căuta la Teatrul Național, că nu sunt în stare să facă nu știu ce lucruri. Cu mine nu s-a întâmplat direct chestia asta, pentru că nu avea loc de așa ceva. Ultima oară când s-a întâmplat și am fost extrem de deranjat, a fost la Orchestra Titanic, cu o distribuție puternică, în care nu prea a avut loc de așa ceva.

O singură dată s-a întâmplat, i-a spus niște lucruri foarte deranjante și umilitoare unei colege actrițe, și ea pur și simplu s-a enervat foarte tare încât s-a dus spre el să-l lovească, dar nu a ajuns să o facă. El i-a spus ei ceva de genul că felul ei de a fi o face să fie ocolită de regizori, ceva de genul ăsta.

Genul ăsta de comportament este normal la repetiții?

Nu este normal. Este normal la repetițiile lui sau cel puțin acolo unde am văzut eu. Eu, de vreo 8 ani nu am mai lucrat cu el. I-am și spus că nu mai lucrez cu el.

La Orchestra Titanic, văzând că n-are pe cine să-și verse nervii și că imediat actorii reacționează dur, punându-l la punct, a început își vărse nervii pe sufleor, pe diverse motive stupide.

Și o făcea să plângă. Eu i-am spus la un dat la o repetiție generală, deci în ultima parte a repetițiilor, că dacă mai face chestia asta, eu plec din repetiție. S-a liniștit, apoi mai târziu, într-un turneu, a făcut același lucru și i-am spus: noi am terminat-o. Pur și simplu.

Din ce spui, pare că e un comportament repetitiv. Nu l-a înfruntat nimeni în toți acești ani, de 20 ceva de ani, de când montează la TNB?

Ba da. Bineînțeles că da. Eu l-am înfruntat, am fost și la un pas de bătaie cu el. Pentru că tot timpul are un stil de a acuza. Noi sigur că lucrăm cu emoții, de multe ori stările sunt încordate, nervoase la lucru. Dar, îți dau un exemplu.

În momentul în care, să zicem, un actor nu face fix ce vrea el, din diverse motive, sau nu-și aduce aminte un lucru, sau nu-și aduce aminte foarte bine aminte textul. Poate nu l-a învățat perfect. Nu. De multe ori, nu tot timpul, dar de multe ori, el acuză lucrul ăla într-un mod exagerat. Înțelegi?

De multe ori acuză că vrei să-i strici spectacolul. Eu de multe ori i-am spus, Felix, noi suntem cei mai expuși, actorii. Noi suntem primii, alături de regizor, bineînțeles, care vrem să iasă un spectacol foarte bine.

Ai putea descrie comportamentul lui ca regizor la repetiții drept abuziv?

Da, este abuziv, pentru că în momentul în care tu apelezi la conflict aproape zilnic, la o mare parte din repetiții, din punct de vedere emotional este abuziv. Mai ales că e un raport de putere.

Trăiești într-o stare conflictuală, quasi permanentă, care la un moment dat pe mine m-a făcut, pe la vreo 50 de ani, să spun, nu mai am nevoie de așa ceva. Eu nu mai vreau să lucrez în stare de nervi, în ceartă, în conflict. Nu mai pot. Când ești tânăr, e posibil să mai treci peste chestiile astea.

Pentru că vrei să te afirmi, pentru că regizorul respectiv poate are o cotă bună și vrei să fii văzut. Și treci peste anumite lucruri. Sau le înghiți, le interiorizezi, nu reacționezi. Asta nu înseamnă că ele nu te ating.

Vorbind despre prezent, spune-mi, te rog, cum ai aflat tu că el urmează să monteze și ulterior chiar să fie angajat la TNB, mai ales că tu ești parte din Consiliul Artistic?

Asta este o chestie nouă, fac parte din Consiliul Artistic de două săptămâni. Am avut o singură ședință. Deci nu exista înainte consiliu artistic. Povestea este simplă. Am aflat din teatru că îl invită doamna manager să facă un spectacol.

S-a comentat între câțiva oameni, eu de exemplu, cu Diana Dumbravă, că nu e ok ca el să fie invitat la Teatrul Național. În primul rând, din cauza istoricului lui, conflictual în general, pe la repetiții. Dar, la fel, noi spunem ce am trăit, este alegerea actorilor mai departe, dacă se bagă sau nu. Cum a fost și povestea de la Odeon. Acolo actorii s-au împotrivit.

A fost ancheta de la Rise Project, care a scos la iveală niște lucruri despre care auzisem în diverse discuții. Și recunosc ceva din comportamentul lui abuziv, în care el este un fel de semizeu și ceilalți trebuie să execute tocmai ce spune el. Și am zis că nu e potrivit.

Dar cui ai zis? Adică ați zis voi la țigară sau ai zis direct managerei?

Știi care e faza? Eu ani de zile am fost cel care a comentat, a semnalat și a declanșat multe discuții, apropo de ce se întâmplă în Teatrul Național. De când Ada Hausvater a câștigat un concurs legal și are un mandat de 5 ani, am ales să nu acționez, să nu mă mai opun, să nu obiectez la orice mi se pare mie că este nepotrivit.

Ada Hausvater m-a sunat acum 3-4 săptămâni, aici mi se pare partea cea mai importantă din punctul meu de vedere, și a zis: vreau să fac un Consiliu Artistic, pe care eu îl numesc. Pentru că nu exista Consiliul Artistic deloc. Și a zis, uite, vreau să participe în Consiliul Artistic, XYZ, tu, Felix Alexa.

Atunci eu i-am spus: Ada, eu nu cred că Felix Alexa trebuie să facă parte din Consiliul Artistic al Teatrului Național. El fiind deja invitat să lucreze de către Ada Hausvater, atenție. Începând deja lucrul.

Eu nu i-am spus de ce l-a invitat. Este absolut responsabilitatea ei. Ea știa foarte bine.

Iar eu i-am spus mai multe: Ada, iată ce se spune. Ancheta asupra lui Felix. I-am adus la cunoștință experiențele mele cu el și faptul că eu personal am hotărât ca de vreo șapte-opt ani să nu mai lucrez cu el, faptul că atunci când s-a început să lucrez de la Odeon, am comentat și eu pentru actorii de la Odeon. Același lucru le-am spus:”Nu înțeleg de ce vreți să lucrați cu Felix, în afară de dorința de a vă afirma ca actor. Dacă vreți bullying, duceți-vă și repetați cu el.” Am spus lucrul ăsta și am comentat atunci.

Dar am lăsat-o să facă ce vrea. Este absolut responsabilitatea ei și dreptul ei. Bun. Și i-am spus: nu cred că trebuie să facă parte din Consiliul Artistic. Motivul principal este istoricul comportamentului. Doi, imaginea Teatrului Național. I-am spus Adei: va fi scandal. Și nu va fi declanșat de colegii noștri din teatru, cât va fi declanșat de oameni din afara Teatrului Național, care știu ce s-a întâmplat, îl știu pe Felix, știu istoricul, știu ancheta din RISE Project, știu ancheta de la UNATC și așa mai departe. Și va fi scandal și nu are nevoie Teatrul Național de așa ceva și nici tu ca manager n-ai nevoie de așa ceva la începutul mandatului. I-am spus lucrul ăsta.

Deci discuția asta a fost când ea te-a anunțat că vrea să-l includă în Consiliul Artistic. Nu era vorba de angajare la momentul ăla.

Nu. Deci eu i-am spus toate astea. Nu l-a luat în Consiliul Artistic. Dar apoi a convocat Consiliul Artistic, săptămâna trecută sau acum 10 zile aproximativ.

S-a discutat timp de o oră de mai multe proiecte, de ultima premieră și la un moment dat ne-a spus: Felix lucrează și trebuie plătit. Am găsit soluția ca postul de regizor pe care îl avem în teatru, care s-a vacantat, a fost Victor Frunză înainte, acum e liber, avem un post bugetat din bugetul de salarii, să-l angajez pe Felix. Pentru că în felul acesta nu-l plătesc din bugetul de bunuri și servicii. Și ne rămân bani ai teatrului pentru alte investiții, colaboratori, etc.

Eu am fost rezervat și am zis: Ada, tu hotărăști, eu ți-am spus deja părerea mea despre Felix.   Consiliul Artistic e strict consultativ, eminamente consultativ, n-are niciun fel de responsabilitate.

Acum nu pot să contest această motivație, aceste considerent strict financiar-administrativ. Pentru că el deja lucrează, trebuie plătit. Dar, e adevărat, eu nu i-am spus dă-l afară, asta e responsabilitatea strictă a managerului. Treaba mea ca actor al Teatrului Național de atâta vreme mi-am făcut-o.

I-am spus ce cred, i-am spus experiențele mele, i-am spus că va fi scandal și iată că este scandal. Mai departe, să tragă consecințele. Îmi pare rău.

Dar din punct de vedere artistic cum se justifică această decizie?

Părerea mea personală, în afară de faptul că e un tip conflictual, artistic vorbind, pe mine nu mă interesează. Dar asta este o chestie absolut subiectivă. Am lucrat destul cu el, vreau să lucrez cu regizori tineri, i-am spus și ei și cu alte ocazii că vreau să dăm șansa unor regizori tineri, unor scenografi tineri, să vină să lucreze la Teatru Național, să fie curajoși și așa mai departe.

Apoi, i-am mai zis un lucru și am întrebat-o în acel Consiliu Artistic: dar în felul acesta, angajându-l pe contract determinat, pe un an sau pe o stagiune, dacă aduni și s-a discutat despre cât e salariul, a fost așa puțin în ceață și cam 10.000 de lei net pe lună, într-un an de zile el poate să încaseze peste 20.000 de euro. Îl plătești cu 20 de mii de euro ca regizor angajat? Eu am ridicat problema asta. Nu cumva primește mai mulți bani decât ar lua în mod normal, dar a rămas în aer povestea asta…

Adică nu a dat un răspuns sau cum a rămas?

Nu, a rămas că, da, nu știu, să vedem, că nu știu exact cât e salariul. Și până la urmă, acesta a fost considerentul, că teatrul practic financiar e mai câștigat, poate folosi aceste sume de bani de mii de euro altfel mai eficient, folosind acei bani care sunt deja bugetați. Asta-i tot.

Deci în acest consiliu artistic s-a dezbătut în vreun moment oportunitatea invitării regizorului Felix Alexa de a monta un spectacol și apoi oportunitatea artistică de a-l angaja? Că rolul consiliului artistic e să dea un punct de vedere pe criterii artistice, nu?

Nu. El era invitat de luni de zile, mult înainte ca acest consiliu să existe. El începuse să lucreze de aproximativ o lună, în urma unui casting organizat de TNB. Discuția în consiliu a fost doar despre cum îl plătim. Angajat sau colaborator.

După ce am vorbit mult cu ea, anterior, despre fondul problemei, ce să-i mai spun? Când decizia e doar la manager? Ceea ce mă deranjează pe mine este că în răspunsul către Cultura la dubă, ea a pasat responsabilitatea pe consiliu.

Eu am semnat procesul verbal a doua zi și abia acolo am văzut și mi s-a părut ciudat că scria undeva, la final, unanimitate. Regret. Am realizat apoi că totul a fost o capcană.

Se pare că noi ne prevalăm de niște reglementări legale, fără să avem în vedere un profil uman al persoanelor cu care colaborăm, fără să avem în vedere o latură morală a lucrurilor.

Cineva din consiliu a spus chiar că nu putem să lovim într-un om căzut, că Felix Alexa are dreptul la muncă. Dar Felix nu este un om căzut, este un regizor care montează în multe teatre, este angajat la Teatrul din Pitești, este angajat la UNATC, deci avea deja două salarii, mai colaborează și în alte teatre.

De ce?

De ce? Pentru că, în primul rând, managerii asta au vrut, de-a lungul anilor, cel puțin în ultimii 25-30 de ani, au fost manageri autoritari, care au cam pus pumnul în gură oricărei încercări de critică. Orice încercare de critică a fost privită ca fiind defăimare, denigrare a teatrului, inclusiv de către colegi. E o chestie din cultura românească, în general. Da. Stai în banca ta, ciocul mic. Și mergi pe burtă, între ghilimele, cum se zice, și o să-ți fie bine. Mai mult de jumătate dintre angajați și actori sunt pe contract determinat și pur și simplu le este frică să nu fie dați afară.”, a declarat Mihai Călin pentru Cultura la dubă

Referitor la cele susținute de Mihai Călin, Felix Alexa comentează astfel:

„Despre Mișu și reacțiile lui “calme”, toate celebre, n-am de spus decât de bine. În “Nunta lui Krecinski” era grozav în repetiții, în rolul Feodor, când îți ieșea din minți artistic (își dădea în cap cu cizma pe care o lustruia febril, încât îi spuneam să înceteze, să nu se rănească)…era minunat actoricește când ajungea în febrilitatea personajului, vorbesc serios.

Avea o scenă genială cu Uritescu, amândoi formidabili. Iar în Chiriac din “O noapte furtunoasă” Mișu era foarte bun în isteria cu care juca nuanțat celebra scenă a geloziei cu Veta, amenințând-o cu șpanga, cum scrie Caragiale. Nu din calm absolut al repetițiilor se năștea asta, sigur.

Așa că le mulțumesc acum pentru toate mizeriile gratuite pe care le debitează despre mine la ani distantă, decenii, de la toate aceste realizări. De fapt NU, le mulțumesc pt rolurile realizate în spectacolele mele. Pentru mizerii ÎI IERT…cu milă sinceră!!!” – a transmis Felix Alexa pentru Cultura la dubă.

IONUȚ TOADER, ACTOR TNB: “De ce nu vorbește actorul din TNB? Pentru că la rândul lui are parte de o formă de abuz și control consimțite de Ministerul Culturii.“

Actorul Ionuț Toader, angajat al TNB, a publicat azi o postare publică pe pagina sa de facebook, în care se opune angajării lui Felix Alexa și se solidarizează cu victimele sale. De asemenea, el atrage atenția Ministerului Culturii că angajările pe contracte determinate sunt o formă de control care intimidează angajații să denunțe abuzurile.

“De ce nu vorbește actorul din TNB? Pentru că la rândul lui are parte de o formă de abuz și control consimțite de Ministerul Culturii. Se dorește ca actorii TNB să nu tacă și să aibă o poziție în legătură cu angajarea regizorului respectiv. De ce nu ne solidarizăm și nu spunem într-un cor că nu suntem de acord cu această angajare?

Vă explic. Deși mi-e puțin teamă.

Eu sunt actor angajat în TNB de 10 ani. Și încă am contract determinat. Ce înseamnă asta? Că în fiecare an contractul meu trebuie prelungit de managerul instituției. Acest contract poate înceta fără nicio justificare. Și în această situație sunt mulți dintre colegii mei actori, nu toți. Și atunci? Nu mai bine sunt cuminte și nu deranjez? Nu atrag atenția. Scap. Îmi pot vedea de viață și de familia mea.

Așa că eu aș vrea să atrag atenția și asupra acestui aspect Ministerului Culturii. E normal să fiu angajat pe perioadă determinată și să sper timp de 10 ani, și nu știu câți alții de acum înainte, că voi avea un loc în teatru și în anii următori? Această situație e o formă de control.

Mi-e teamă să-mi exprim opiniile pentru că depind de această prelungire. Și cred că asta nu aduce performanță. Actul artistic are nevoie de artiști liberi pentru a atinge performanța. Artiștii au nevoie să fie susținuți de cei care îi conduc.

În ceea ce mă privește vreau să fie clar că nu susțin abuzul de niciun fel și implicit nu sunt de acord cu angajarea regizorului respectiv.

Contractul meu urmează să fie prelungit la finalul anului. Dacă în viitor nu mă mai vedeți pe scena TNB, să știți de ce.”, a scris Ionuț Toader.

ISTVAN TEGLAS, ACTOR TNB: “Îmi pare rău că atunci când se întâmplau acele amenințări și agresiuni, deși tocmai lucram cu el, tot la TNB, nu am avut curajul să fac mai mult pentru prietena mea.“

Istvan Teglas, actor angajat la TNB tot pe contract determinat, a ieșit și el azi cu o poziționare publică pe acest subiect. Acesta mărturisește că este prieten cu una dintre victimele lui Felix Alexa și regretă lipsa de reacție din toți acești ani.

“Dacă atunci când am aflat că Felix e primul regizor care va monta stagiunea asta am fost șocat, ieri, când am aflat de pe fb (!) că este angajat la TNB, am fost revoltat. Sincer, nu mă interesează motivele angajării (că e mai viabil așa pentru teatru, din moment ce oricum monta; lucru pe care l-am aflat tot de pe fb…), atâta timp cât gestul în sine e un mesaj extrem de îngrijorător pentru persoanele care au avut de suferit de pe urma lui.

Dacă eu am atac de panică, odată cu scandalul de față, nu vreau să mă gândesc cum e pentru ele.

Îmi pare rău pentru prietena mea, care a trecut printr-un episod lung și extrem de tulburător cu regizorul în cauză. Îmi pare rău că atunci când se întâmplau acele amenințări și agresiuni, deși tocmai lucram cu el, tot la TNB, nu am avut curajul să fac mai mult pentru ea. Îmi pare rău pentru celelalte prietene care au fost hărțuite cu mesajele lui. Îmi pare rău pentru toate femeile care au trecut prin așa ceva.

Suntem aici, alături de voi, și chiar dacă uneori zgomotele pe lângă sunt mari, vă auzim.”, a scris Istvan Teglas.

IOAN ANDREI IONESCU, ACTOR TNB: “Sfătuiesc doamnele și domnișoarele tulburate de comportamente neadecvate și/sau de hărțuire sexuală sau de orice tip, să se adreseze în primul rând instituțiilor care ar trebui să le apere și să le facă dreptate.”

Ioan Andrei Ionescu, angajat al TNB, comentează la rândul său cazul Alexa. Acesta nu crede că regizorul ar trebui “anulat” și îndeamnă posibilele victime să apeleze la instanță.

“Eu nu am lucrat cu el, dar am o opinie. Felix Anexa (n.r. numele a fost înscris întocmai de către Ioan Andrei Ionescu) este ca valoare artistică un regizor puțin peste o stare de mediocritate general acceptată, care știe să își facă distribuțiile corect. Ceea ce îl face un regizor de succes. Mai știe și să fie corect ca profesor. Corect în sensul de a nu avea curajul să iasă din tipare clasice mai departe de cât îl împinge o scenografie cât de cât mai îndrăzneață sau un artist din distribuție.

Nu înțelege intervențiile făcute cu personalitate artistică în actul de creație. Atât despre el în lumea teatrală.

În ceea ce privește oportunitatea sau căderea de a monta la TNB, nu cred ca în “panoplia” de regizori români nu își găsește locul. După cum am spus, e ceva mai sus decât mediocritatea. Plus că îl recomandă și succesul la public, chiar dacă e datorat în special vedetelor de scenă din distribuții. Iar managerul poate să își facă politica artistică precum dorește.

Dar acum, când asupra lui planează, încă, niște acuzatii grave, interpretabile până la ignorare și înapoi, prezența lui oriunde în lumea civilizației de tip european, ca lucrator de teatru, poate fi chestionată.

Totuși, înțeleg că faptele nu sunt dovedite în nicio instanță și nici în cadrul UNATC nu au fost concluzii trase sau sancțiuni în urma vreunei anchete interne.

Întrebarea mea în contextul acesta este: dacă ar munci doar în teatre de provincie obscure, presupusele victime ar fi mai liniștite? Eu, dacă aș fi în locul lor, cu siguranță nu. Deci cred că ar fi bine să îl anulăm de peste tot, să nu mai poata face teatru vreodată. Nici macar în bâlciurile de octombrie de la sate. Dar nici atunci nu ar fi de ajuns și nici vreun exemplu social nu cred că ar fi.

De ce cred că e inutilă și chiar paguboasă anularea lui: în primul rând că nu putem să ne facem singuri dreptate. Nu avem acest drept. Avem un aparat de justiție care trebuie pus la muncă și pe care trebuie să ne bizuim, că altfel nu mai avem civilizația aia europeană, care de la dreptul roman se trage.

În al doilea rând, dreptul la muncă este un drept constituțional.
În concluzie, sfătuiesc doamnele și domnișoarele tulburate de comportamente neadecvate și/sau de hărțuire sexuală sau de orice tip, să se adreseze în primul rând instituțiilor care ar trebui să le apere și să le facă dreptate.”, a declarat Ioan Andrei Ionescu pentru Cultura la dubă.

IOANA CIOCAN, ministra Culturii: “Toleranță zero față de orice formă de hărțuire sau abuz“

Ministerul Culturii a publicat aseară, ca urmare a revoltei publice față de angajarea lui Felix Alexa la TNB, o adresă de mail la care angajații instituțiilor de cultură din subordinea ministerului pot trimite sesizări privind cazuri de abuz sau hărțuire. O comisie ar urma să le analizeze.

Cu toate acestea, concret, în privința angajării lui Felix Alexa, despre care RISE Project a scris încă de la finalul anului 2022, nu a anunțat nicio măsură.

„În mandatul meu, vom aplica o politică de toleranță zero față de orice formă de hărțuire sau abuz și vom urmări respectarea obligațiilor legale de prevenire și combatere a acestor fapte. Încurajez toate persoanele care se confruntă cu astfel de situații în cadrul acestor instituții să le semnaleze la adresa sesizarihartuire@cultura.ro. Comisia dedicată va analiza fiecare sesizare cu promptitudine și va propune măsurile prevăzute de lege. Nimeni nu trebuie să se teamă de consecințe profesionale pentru că a vorbit.

Deciziile de personal aparțin managerilor instituțiilor, însă toate instituțiile publice de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii vor fi monitorizate în ceea ce privește respectarea obligațiilor legale de prevenire și combatere a hărțuirii. Fiecare sesizare va fi tratată cu seriozitate și fermitate, cu respectarea drepturilor tuturor persoanelor implicate”, a transmis Ioana Ciocan, ministra Culturii.

FELIX ALEXA: “Este exclus să renunț la colaborarea cu TNB. N-am niciun motiv.“

Regizorul concluzionează că toate acuzațiile care i se aduc fac parte dintr-o campanie orchestrată și anunță că se gândește să se apere în instanță.

“E clar, e o campanie mizerabilă, orchestrată, la adresa mea și implicit a Adei Hausvater. O să ies și eu curând cu probe zdrobitoare în ceea ce privește declarațiile unor “victime” false, mincinoase  și lipsite total de caracter. Apoi, cu altii voi discuta în justiție…și ce se scrie pe facebook denigrator, fără probe, cu consecințe de imagine, trebuie asumat.”

Din distribuția spectacolului Tartuffe, la care Felix Alexa lucrează acum, la TNB, fac parte: Marius Manole, Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Alexandru Potocean, Emilia Popescu, Fulvia Folosea, Andrei Calu și Marcelo Cobzariu. I-am contactat pe câțiva dintre ei pentru a le cere un punct de vedere, dar până la ora publicării articolului niciunul nu a dorit să comenteze public.

L-am întrebat pe Felix Alexa dacă după toate reacțiile din spațiul public din ultimele două zile se gândește să renunțe la colaborarea cu TNB. “În niciun caz. Exclus așa ceva. Eu montez la Național de 35 de ani, nu am niciun motiv să renunț.”

UPDATE: TNB a transmis azi un comunicat de presă, ulterior publicării acestui articol. Ada Lupu Hausvater susține în continuare că în TNB este interzisă orice formă de abuz și că a făcut verificări înaintea angajării lui Felix Alexa.

“Sunt conștientă de gravitatea acestor acuzații și consider că orice mărturie privind posibile comportamente abuzive trebuie tratată cu seriozitate, responsabilitate și respect față de persoanele implicate. Din acest motiv, am făcut verificări prealabile.

În evaluarea situației, am avut în vedere și documentele disponibile referitoare la verificările desfășurate anterior de instituțiile competente. Hotărârea Comisiei de Etică a UNATC din 21.12.2022, votată în unanimitate de membrii comisiei, studenți și cadre universitare, nu a identificat încălcări ale Codului de etică, iar certificatul de integritate comportamentală emis de Inspectoratul General al Poliției Române confirmă că Felix Alexa nu figurează în registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Aceste documente au fost analizate în limitele și cu relevanța lor juridică.”, a transmis managerul TNB.

Comunicatul integral poate fi citit AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Patru actori ai TNB rup “cultura tăcerii” și se poziționează public împotriva angajării lui Felix Alexa. Doi dintre ei denunță un „comportament abuziv” al regizorului appeared first on Cultura la dubă.

Proiectul pornește de la identitatea Oborului, loc al comerțului, întâlnirilor, gastronomiei urbane și memoriei colective. Atmosfera pieței, poveștile Bucureștiului și imaginarul urban contemporan devin surse de inspirație pentru un traseu cultural construit chiar în mijlocul acestui spațiu viu.

Un element aparte îl reprezintă marionetele realizate în 1952, păstrate în patrimoniul Teatrului de Animație Țăndărică și readuse în fața publicului după mulți ani. Acestea se vor întâlni cu obiecte animate, muzică live, personaje inspirate de universul pieței și elemente de storytelling, într-un format accesibil copiilor, familiilor și publicului adult.

Publicul este invitat să urmărească întregul traseu al proiectului. Participarea la fiecare reprezentație va fi marcată printr-o ștampilă, iar cei care vor aduna toate cele cinci ștampile vor primi titlul simbolic de „Târgoveț cultural al Sectorului 2”. Astfel, fiecare spectacol devine o etapă a unei experiențe culturale care îi încurajează pe spectatori să revină și să descopere diferite zone ale Pieței Obor.

Programul spectacolelor

Sâmbătă, 10 octombrie 2026, ora 10:00 – GustObor
Duminică, 11 octombrie 2026, ora 10:00 – GustObor
Sâmbătă, 17 octombrie 2026, ora 14:00 – taraba de legume și fructe din exteriorul Pieței Obor
Duminică, 18 octombrie 2026, ora 17:00 – Balcon Obor – spectacol de marionete pop-rock
Sâmbătă, 24 octombrie 2026, ora 14:00 – zona dintre GustObor și Terasa Obor – spectacol dedicat întregii familii

Accesul la toate spectacolele este gratuit.

Realizat de Teatrul de Animație Țăndărică, cu finanțare nerambursabilă de la bugetul local al Sectorului 2 al Municipiului București, proiectul se desfășoară în perioada 10–24 octombrie 2026.

Prin apropierea teatrului de public și valorificarea unor spații familiare comunității, proiectul contribuie la activarea culturală a spațiului public, promovarea identității locale și accesul gratuit la experiențe artistice pentru publicuri diverse.

***

The post Weekendul acesta, Teatrul Țăndărică susține spectacole în Piața Obor. Intrarea este liberă appeared first on Cultura la dubă.

Știrea despre desființarea trupei de la Focșani a fost publicată în exclusivitate de Cultura la dubă la scurt timp după votul inițial și a stârnit un val puternic de reacții din partea oamenilor de cultură și a cetățenilor, care au criticat decizia de desființare a trupei.

PNL Vrancea, care votase proiectul alături de PSD, a cerut azi, într-un comunicat de presă, revocarea deciziei. De asemenea, a anunțat că nu va mai vota niciodată proiecte care schimbă organizarea unor instituții, puse pe lista suplimentară a ordinii de zi, așa cum s-a întâmplat în cazul teatrului.

În plus, un consilier local PSD a cerut în timpul ședinței extraordinare ca managerul interimar, Constantin Mîndrilă, să fie revocat din funcție, pe motiv că ar fi adus un prejudiciu de imagine PSD-ului. Și actorii teatrului au cerut același lucru. Momentan primarul nu a anunțat o decizie în acest sens.

Cristi Valentin Misăilă, primarul PSD al Focșaniului, i-a propus actorului Adrian Damian să preia funcția de director artistic. Acesta a refuzat, spunând că nu poate lucra cu un manager condamnat penal.

Actorii cer demiterea interimarului și numirea unui interimar din interiorul breslei, până la organizarea unui concurs public pentru ocuparea funcției de manager, așa cum prevede legea.

Cazul de la Focșani reprezintă un moment de cotitură în istoria recentă a teatrului românesc, stârnind numeroase reacții ale artiștilor și ale spectatorilor, care au realizat cât de importantă este pentru o comunitate existența unui teatru de repertoriu, dar și cât de fragilă a devenit ea, în actual context politico-economic.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Consiliul Local Focșani a revocat în unanimitate decizia de desființare a trupei de teatru, ca urmare a reacțiilor din societatea civilă appeared first on Cultura la dubă.

Consiliul Local Focșani, la inițiativa primarului PSD Cristi Valentin Misăilă, a votat azi, în regim de urgență, desființarea trupei de actori a Teatrului Municipal “Maior Gh. Pastia” din Focșani, prin reorganizarea instituției, din teatru de repertoriu în teatru de proiecte. Astfel, 20 de posturi ale teatrului vor fi desființate.

Desființarea trupei de actori a început, în realitate, acum aproximativ 15 ani, spun artiștii focșăneni cu care am stat de vorbă. Treptat, primăria a renunțat la posturi până când, în prezent, mai erau angajați doar 4 actori: Adrian Damian, Adrian Rădulescu, Cristiana Cristian și Roxana Lupu, care câștigase recent un proces împotriva primăriei, după ce fusese concediată abuziv.

Teatrul Municipal din Focșani este condus de mai bine de un an de interimarul Constantin Mîndrilă, condamnat penal în 2020 pentru că a prejudiciat Spitalul Județean Focșani, din funcția de manager, dar și în 2008, pentru că a furat din rezerva statului conserve cu carne de porc, dedicate sinistraților.

***

În ultimul timp, de când teatrul fusese comasat cu Ansamblul Folcloric Țara Vrancei și cu Ateneul Popular, în superba clădire istorică a teatrului aveau loc mai mult evenimente private. În schimb, managerul limitase producțiile propriei companii de teatru, astfel încât acum, primăria a invocat lipsa de activitate a actorilor – spun angajații cu care am stat de vorbă.

De altfel, pagina oficială de facebook a instituției ce poartă numele Teatrului Municipal “Maior Gh. Pastia” din Focșani abundă de fotografii de la evenimente folclorice și mai puțin spectacole de teatru.

Proiectul de reorganizare, care cuprinde peste 60 de pagini, a fost introdus pe ordinea de zi în această dimineață, cu scurt timp înainte de a fi suspus la vot.

Actorul Adrian Damian scrisese recent, pe 23 iulie, un text în care anticipa decizia primăriei de a distruge teatrul de repertoriu, numind demersurile din ultimii ani drept “un asasinat cultural”. Astăzi, acesta a scris:

​”Comedia absurdă pe care am anticipat-o a fost jucată cu o precizie chirurgicală:

​Au introdus proiectul pe ordinea de zi în ultimul moment, pe sub ușă, ca nu cumva cetățenii sau publicul să apuce să reacționeze.

​Au folosit drept „notă de fundamentare” propria lor incompetență: după ce ani de zile au blocat repetițiile, au tăiat promovarea și au refuzat să programeze stagiuni proprii, au ieșit la rampă și au votat că „actorii nu produc”!

​ Către cei care au ridicat mâna astăzi în Consiliul Local:

​Ați bifat o victorie politică de o zi. Ați executat un ordin de partid sau o ambiție de moment. Dar votul vostru nu a rezolvat nicio problemă — doar a deschis larg poarta instanțelor de judecată.

​Legea nr. 361/2022 privind Avertizorul în Interes Public, normele de contencios administrativ și Codul Muncii NU se votează în Consiliul Local. Ele se aplică în instanță. Iar acolo, pretextele fabricate peste noapte și antedatările din dosare se prăbușesc unul câte unul.

​Mandatele voastre trec, fotoliile se schimbă, dar pata rușinii de a fi votat desființarea trupei de teatru a orașului rămâne scrisă în procesele-verbale ale Focșaniului. (…)

​Bătălia pentru artă, pentru demnitate și pentru adevăr abia acum începe.”

Schema de trecere a unui teatru de repertoriu la unul de proiecte permite o gestionare diferită a fondurilor publice. Atât timp cât banii nu se mai duc pe salarii fixe, prevăzute printr-un cadru legiferat, libertatea de a jongla cu onorariile colaboratorilor este mult mai mare.

Managerul interimar al teatrului, Constantin Mîndrilă, un apropiat al baronului local Marian Oprișan, a fost condamnat în 2008 la 3 luni de închisoare cu suspendare pentru că în casa sa au fost găsite 150 de conserve cu carne de porc, furate din rezerva de stat, prin intermediul șoferului. Mîndrilă ocupa la momentul furtului, în 2005, funcția de secretar al Prefecturii. După acest caz, acesta a fost poreclit “Conservă”.

În 2020, același Mîndrilă a fost obligat de Curtea de Apel să restituie Spitalului Județean Focșani, pe care îl conducea la acea vreme, suma de 68.941 lei, alături de alți 4 angajați, după un raport al Curții de Conturi care arăta că Mîndrilă a încheiat cu o firmă privată un contract de „prestări de servicii de consultanță privind prevalidarea datelor clinice medicale ale spitalului”, în fapt o cheltuială nejustificată – scrie editiedevrancea.ro

Prima atestare documentară a unei reprezentatii teatrale la Focșani, susținută de trupa lui Matei Millo, datează de la 1851. Actuala clădire a teatrului a fost inaugurată în 1913, cu spectacole ale Teatrul Național din Iași, condus atunci de Mihail Sadoveanu.

Teatrul Municipal Focșani a fost înființat, ca teatru de repertoriu, în 1994 și desființat pe 30 iulie 2026.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Trupa de actori a Teatrului Municipal din Focșani a fost desființată azi prin votul Consiliului Local appeared first on Cultura la dubă.

Acesta spune că va pune în aplicare reforma Bolojan, ce prevede diminuarea cu 10% a posturilor din administrația centrală, precum și din cadrul primăriilor și consiliilor județene.

“Sunt patru instituții, centrul cultural, teatrul, muzeul, biblioteca județeană și mai avem și un spațiu expozițional. Doresc să venim cu o organigramă ca centrul cultural împreună cu teatrul să fie o singură entitate, muzeul și biblioteca fiind pe alte legi, nu se pot comasa.

Nu cred că este benefic nici pentru centrul cultural, nici pentru muzeu, nici pentru teatru, nici pentru bibliotecă să avem servicii de resurse umane separate, servicii suport juridice separate, servicii de contabilitate separate, servicii de achiziții publice separate. Cred că avem capacitatea de a avea un singur serviciu care să deservească toate aceste instituții, să avem cât mai multe economii, pentru cât mai multe proiecte. Este posibil să fie și reduceri de personal’, a detaliat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres.

La București, la inițiativa lui Ciprian Ciucu, au fost comasate azi 7 instituții cu activități culturale și educaționale – ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte. Programele lor vor fi preluate de o structură unică – Direcție Generală Arte și Evenimente Urbane, sub conducerea unui director numit de primarul general în primă fază, urmând ca ulterior să fie organizat concurs.

Proiectul de comasare inițiat de Ciprian Ciucu a primit de la consilierii generali 46 de voturi pentru, 5 abțineri și 0 voturi împotrivă.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Marcel Ciolacu vrea să comaseze Teatrul “George Ciprian” și Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău appeared first on Cultura la dubă.

Dar putem observa încă de pe acum că valurile au fost cauzate de un amestec de legislație învechită, orgolii exacerbate, mentalități retrograde și blazare a breslei teatrale.

Mai presus de toate, e limpede că după dispariția prematură și neașteptată a lui Ion Caramitru, nimeni nu a mai avut o viziune, o direcție pentru TNB. Cum ar trebui să fie și ce să producă un teatru național în secolul 21? Din păcate, nu ne-au ajuns aproape cinci ani ca să dezbatem, să ne consultăm unii cu alții și să găsim răspunsuri la această esențială întrebare. (n.r. O încercare în acest sens a făcut Liternet în 2022, ecourile rămân online aici)

Întâmplarea face că acum 20 de ani am fost în comisia care a desemnat-o câștigătoare pe Ada Lupu la concursul pentru direcția Naționalului din Timișoara.

Îmi amintesc cum doi dintre colegii de comisie – regizorii Mihai Măniuțiu și Cornel Todea – susțineau, cu cele mai bune intenții, dealtfel, fiindcă apreciaseră și ei proiectul tinerei regizoare, că ”nu are nici o șansă, o vor mânca de vie cei din teatru!”

La fel de bine îmi amintesc cum regretata doamnă Florica Ichim, fondatoarea și redactoarea șefă a revistei Teatrul Azi și cu mine am argumentat pe rând, apoi la unison, tot mai insistent, că dacă nu îi vom da o șansă acestui proiect bun și candidatei care l-a gândit nu vom ști niciodată dacă ea poate să-l pună în aplicare sau nu. Raționamentul logic a învins.

Douăzeci de ani mai târziu, am auzit aceleași argument – reprodus tot cu bunăvoință, dar și cu condescendență – în legătură cu candidatura altei regizoare, și anume Alexandra Badea, care a candidat la cel de al doilea concurs pentru postul de manager al Teatrului Național din București în 2025. ”Nu ar fi avut nici o șansă, ea trăiește în Franța, nu știe cum funcționează lucrurile la noi!”, a sunat variațiunea pe aceeași temă exprimată către mine la telefon de către un membru al comisiei de concurs, comisie care a decis că nici unul dintre proiecte nu merită o notă peste 7, astfel încât cei trei candidați nu au trecut la etapa de interviu. Din păcate, în acest caz, nu vom ști niciodată.

Același ”nici un proiect nu e destul de bun pentru TNB” l-am mai auzit și în 2022, la prima încercare de concurs pentru directoratul ”navei amiral” a teatrului românesc, cum a fost adesea numit acest teatru – ironia fiind că ”nava” pare de ani de zile să nu se mai lase navigată.

Am fost atunci în comisie alături de oameni de teatru ale căror merite le cunoșteam și le apreciam, chiar dacă proveneau din etape istorice diferite – regizorul Dinu Cernescu, regizorul și director la TNB Nicolae Scarlat, dramaturga Alina Nelega, care a condus Compania Română din cadrul Naționalului din Târgu Mureș. Nu-l cunoșteam personal pe cel de al 5-lea membru al comisiei, Petru Hadârcă, regizor și director al Naționalului din Chișinău, dar mi-am zis că e în minoritate, deci nu mi-am făcut griji. Mare greșeală.

Așa se explică cum același proiect poate fi notat mai întâi sub 7, apoi la altă rundă peste 8, cum notele trebuie mediate intens ca să nu aibă diferențe de peste 2 puncte (conform legii), iar în cadrul medierii se schimbă ierarhiile, sau cum un candidat precum neașteptatul Boris Focșa, răsărit din văzduh la runda cu numărul trei, asemeni candidatului-surpriză la alegerile prezidențiale din 2024, poate fi notat cu o notă peste 7 la scris și cu 1,47 la interviu (!?).

După ce în 2022 domnul despre care nu-mi făceam griji i-a îngenuncheat pe toți cei cinci candidați și a umilit întreaga comisie de concurs  – noi toți ne-am făcut lecțiile, am citit proiectele, le-am analizat, le-am notat, iar domnia-sa a apărut la ultima întâlnire anunțând că nu dă nici o notă fiindcă, citez, ”nici un proiect nu e destul de bun pentru TNB” – am fost mult mai circumspectă când am primit invitația să fac parte din comisia celui de al doilea concurs, organizat în 2025.

Nu am acceptat invitația când am aflat alături de cine ar fi trebuit să evaluez proiectele, fiindcă nu mi s-a părut firesc să noteze proiectele cineva care fusese cercetat penal pentru fapte petrecute în timpul mandatului de manager și altcineva care plecase de la conducerea teatrului în urma depunctării la evaluarea performanțelor manageriale.

Am citit, în schimb, proiectele celor două candidate, Ada Lupu Hausvater și Alexandra Badea, bucurându-mă că sunt doar nu una, ci două artiste care au curajul să candideze pentru acest post și constatând că amândouă aveau nu doar curaj, ci și idei foarte bune. Comisia a considerat – complet eronat după părerea mea – că nici unul din cei trei candidați nu meritau să treacă în etapa de interviu, iar concursul a rămas din nou fără rezultat. Am avut o senzație acută de deja-vu.

5-3-2: așa s-a redus numărul candidaturilor pentru TNB, odată cu disiparea încrederii lumii teatrale în ceea ce ar fi trebuit să fie un eveniment istoric: înnoirea de viziune și de direcție a Naționalului bucureștean prin intrarea lui într-o nouă etapă de existență, în acord cu secolul 21.

Coincidențele nu sunt întâmplătoare, iar ecourile acestor experiențe la care am fost martoră direct sau indirect de-a lungul istoriei recente rezonează cu sens, desenând ”the bigger picture”, care ne arată că teatrul românesc nu se lasă ușor reformat, nici măcar atunci când strigă sus și tare ”vrem reformă!”. Micile orgolii și aranjamente locale, ministeriale, administrative se ridică prea des deasupra interesului general, iar lipsa unei culturi instituționale solide și a termometrului civic permite jocuri de culise neamendate de o opinie publică indiferentă, neatentă, blazată.

Dar e momentul să ne uităm înspre viitor. Cred că două lucruri merită notate ca pozitive acum, când a treia încercare are ca rezultat o nouă conducere pentru TNB, în persoana regizoarei Ada Lupu Hausvater, care a condus deja 20 de ani Teatrul Național din Timișoara.

1. Ada Lupu Hausvater a demonstrat consecvență și perseverență, participând la toate cele trei concursuri și procedând cu diplomație pe parcursul acestor câțiva ani de tevatură organizațională, dovadă că are răbdare, tact și știe să navigheze apele tulburi ale administrației românești, ceea ce o va ajuta enorm în noul ei mandat.
2. Este un moment istoric pentru Naționalul bucureștean, care are pentru prima dată în istoria lui o femeie la conducere, o profesionistă cu pedigree demonstrat de manager. Din proiectul ei pentru TNB fac parte montări semnate de o serie de regizoare, cu promisiunea restabilirii unui echilibru de reprezentare și tematic de care TNB nu a avut parte, din păcate, până acum.

Comparând cu alegerile electorale, putem spune că a fost ales președintele, dar urmează parlamentul. E important ca lumea artistică să rămână în alertă, să se informeze și să participe în perioada următoare la luarea deciziilor privind organizarea concursurilor pentru conducerea teatrelor bucureștene: 15 instituții de spectacol se află de ani de zile în interimat, iar PMB a anunțat prin vocea noului primar general ales că va organiza, în sfârșit, în această primăvară concursuri. Ni s-a promis transparență și onestitate.

Din experiența mea, povestită parțial aici, totul ține de comisii. Condiția minimă este ca membrii acestora să fie integri moral, să nu fi avut probleme cu legea. Dar este esențial și ca membrii comisiilor să aibă cel puțin tot atâta experiență cât li se cere candidaților, să nu se lase manipulați și să fi demonstrat cunoaștere și deschidere către scena internațională, dacă vrem ca Bucureștiul să aibă o ofertă culturală demnă de o capitală europeană.

Dacă vor fi desemnate comisii de necontestat asta va da curaj mai multor candidați să participe, prin urmare se va putea alege dintr-un număr mai mare de proiecte.

Momentul unei înnoiri reale a infrastructurii instituțiilor publice de cultură, al înscrierii acestor instituții pe un drum european, deschis către lume, un drum al colaborărilor reale și cu sens, în loc de micile aranajamente locale practicate la scară largă până acum, care închid orizontul și frustrează publicul, aflat și el în proces de schimbare și înnoire.

Felul în care arată comisiile de concurs va dicta felul în care vor arăta conducerile teatrelor bucureștene de-acum înainte și, pe cale de consecință, calitatea vieții culturale a bucureștenilor. Oare ne dăm seama cât de mare e miza?

***

Cristina Modreanu este critic de teatru și cercetătoare la UAT Târgu Mureș, redactoare-șefă a revistei de artele spectacolului Scena.ro

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Lumea teatrală, în alertă: care este miza? appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a publicat inițial un document cu instrucțiuni care vor norma orele de lucru ale artiștilor din instituțiile publice la 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, fiind admise excepții și o distribuire inegală a timpului lucrat, în funcție de specificul stagiunii. Documentul a stârnit critici puternice din partea artiștilor, iar ministerul a revenit a doua zi cu noi precizări, spunând că normarea va fi obligatorie doar în instituțiile de spectacol din subordinea Ministerului Culturii, nu și în cele ale primăriilor/ consiliilor județene.

Cel de-al doilea comunicat are în continuare ambiguități în formulare. Pe de o parte spune că instrucțiunile sunt doar un îndrumar, apoi spune că au caracter obligatoriu.

• “Aceste instrucțiuni sunt propuneri și modele și reprezintă un îndrumar pentru instituții.“

• “Instrucțiunile au caracter obligatoriu pentru instituțiile subordonate Ministerului Culturii și caracter facultativ pentru celelalte instituții de spectacole.”

Apoi, după ce transmite că instrucțiunile sunt obligatorii pentru instituțiile subordonate ministerului, același minister lasă de înțeles că e vorba despre un proiect pilot, iar după analizarea rezultatelor pe câteva studii de caz, normarea ar putea deveni obligatorie și pentru celelalte instituții, gestionate de primării.

“Pentru cele din subordinea administrațiilor publice locale obligativitatea intervine după ajustările care se impun în urma evaluării rezultatelor studiilor de caz. Evident, aceste măsuri pot fi aplicate, voluntar, de către  autoritățile/instituțiile publice locale, de pe acum.” – susține un specialist al grupului de lucru în comunicatul ministerului.

Din comunicatul actorilor TNB reiese că “programul pilot le-a fost adus la cunoştinţă prin Circulara nr. 766/03.02.2026 – Instrucţiuni privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă pentru personalul de execuţie din instituţiile publice de spectacol sau concert,

Atât actorii, cât şi ceilalţi angajați în departamentele tehnic și productie ai TNB protestează faţă de faptul că această Circulară transforma munca de creație nenormată în domeniul artistic în muncă de birou si conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic , în scris, activitatea amănunţită pentru orele de lucru.

„Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine – începând în zori şi terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână”, iar o ora in scena presupune un consum emoțional greu de cuantificat”, spun actorii TNB.

„Din aceste motive, marţi, 10 februarie a.c., la ora 14.30, vom protesta paşnic în faţa teatrului nostru, pentru ca acest program pilot să nu fie aplicat. Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program”, anunţă actorii Naţionalului bucureştean.”

Lor li se vor alătura și actori de la alte teatre, după cum unii dintre ei au anunțat public pe social media.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Actorii TNB vor protesta marți față de normarea orelor de lucru appeared first on Cultura la dubă.

Instituțiile publice de cultură organizează evenimente dedicate Zilei Culturii, muzeele au intrarea liberă, politicenii țin discursuri la gale și evenimente exclusiviste.

În realitate, cultura rămâne cel mai slab finanțat domeniu din țara noastră. În 2025, a primit 0.07% din PIB, cel mai mic buget alocat unui minister.

Azi, Cultura la dubă publică un manifest apropiat de realitatea oamenilor care creează artă în România sau peste hotare, la cel mai înalt nivel, într-un context plin de obstacole, intruziuni politice sau nepăsare, prin propriile sacrificii și printr-o imensă iubire pentru frumos și adevăr.

16 oameni de cultură români răspund la întrebările “Ce mai înseamnă azi cultura?” și Ce ar trebui să sărbătorim de Ziua Culturii?”.

Un material realizat de Cultura la dubă și produs de Paradigma Film.

Cu participarea: Alex Bogdan, actor; Alex Călin, actor; Chris Simion, regizoare, fondatoarea Teatrului Grivița 53; Nicoleta Lefter, actriță; Dan Perjovschi, artist vizual; Alexandra Badea, dramaturgă și regizoare; Miruna Vlada, scriitoare; Iulian Postelnicu, actor; Ada Solomon, producătoare de film; Andrei Șerban, regizor de teatru și operă; Radu Vancu, scriitor; Francesca Velicu, balerină; Alexandra Dariescu, pianistă; Cătălina Mihai, actriță; Mădălina Voicu, restauratoare; Cornel Ilie, manager interimar MNIR

La rectificarea bugetară, cultura a primit mai puțini bani decât partidele politice.

În 1990, în România funcționau 400 de cinematografe. În 2026, doar 19 dintre ele mai sunt deschise. În tot acest timp, România a fost descoperită de occident prin cinema. Cineaștii români au obținut Palme d’Or la Cannes, trei Urși de Aur la Berlin, două nominalizări la Premiile Oscar și numeroase alte premii importante. Boardul Academiei Europene de Film este condus de o româncă – Ada Solomon.

Muzeul Național de Istorie a României este cea mai bogată instituție din țara noastră, după Banca Națională. Valoarea a doar 60% dintre obiectele evaluate se ridică la peste 1 miliard 300.000 de lei. Patrimoniul MNIR cuprinde piese arheologice cu o vechime de peste 20.000 de ani, bijuterii antice sau bijuterii cu diamante și pietre prețioase, purtate de reginele României, decorații, haine, tablouri, fotografii de arhivă, cadourile primite de familia Ceaușescu de la conducători din întreaga lume, cărți rare, hărți sau documente istorice care atestă întemeierea României.

Toate acestea ar putea dispărea pentru totdeauna dacă un mare cutremur va lovi Bucureștiul. MNIR este găzduit de Palatul Poștelor de pe Calea Victoriei, o clădire șubredă, cu o vechime de 120 de ani. Monumentul istoric a intrat în 2002 într-un proces de restaurare, care s-a dovedit a fi începutul agoniei în care patrimoniul nostru se zbate de 23 de ani.

De atunci, MNIR este deschis publicului doar în proporție de 20%. Cea mai mare parte a patrimoniului zace în lăzi, cutii sau alte ambalaje, în camere sigilate, departe de ochii copiilor și ai tinerilor care ar putea să le vadă și să înțeleagă ceva din istoria noastră.

***

Reporter: Alexandra Tănăsescu

Imagine: Cristian Tamaș

Montaj: Sorin Tănase

#CulturaLaDuba#scoatemculturadinduba#romania#ZiuaCulturii#manifest#artisti#arta#mesaje#cultura#teatru#film#cinema#carte#muzica#dans#artevizuale#arhitectura#istorie#muzee#MNIR#cinematografe

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post VIDEO Ce mai înseamnă azi cultura și ce ar trebui să sărbătorim de Ziua Culturii? Răspund artiștii români appeared first on Cultura la dubă.

Andrei Șerban, unul dintre cei mai importanți regizori de teatru români, semnează un editorial pentru Cultura la dubă pe tema concursului de management al Teatrului Național București.

“Ce fel de comisie pentru concursul de management al TNB ar fi ideală? Nu am un răspuns edificator. În multe teatre din lume în care am lucrat – fie la New York, Londra, Paris sau, mai aproape, la Budapesta, managerii erau numiți pe criterii politice sau artistice. Eu însumi, în singura funcție directorială pe care am deținut-o, am fost numit de ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu.

Am auzit că Ion Caramitru a fost cel care a adus ideea concursului pentru TNB, după ce au existat numiri considerate extrem de arbitrare, părtinitoare sau direct necinstite. Din păcate, nici concursurile nu au rezolvat problema, nu au convins vreodată. Asta nu înseamnă că pledez pentru numiri, ci pentru concursuri corecte. În realitate, însă, ele nu sunt niciodată corecte, fiindcă în spatele lor e o autoritate care decide din umbră.

Nu cred că s-ar putea obține adeziunea generală, nici măcar cea a majorității, dar dacă membrii comisiei ar fi persoane cu competențe dovedite și cu discernământ în domeniul teatrului și al managementului teatral, cred că s-ar putea crea un curent favorabil, cel puțin.

Ministrul Culturii alege acum membrii comisiei. Este poate prea restrictiv. Dacă propunerile ar veni din mai multe surse ar fi șanse pentru o mai mare acceptabilitate.  E greu ca un singur om să inspire încredere în cinstea, inteligența, gustul și capacitatea sa, decât dacă el însuși ar fi un André Malraux sau, la noi, un Pleșu (nu pentru că m-a numit pe mine!). 

Ar fi capabil actualul ministru Andras Demeter să ne surprindă în bine? Avem urgent nevoie de surprize bune, că s-au adunat destule catastrofale. E important să fie aleasă o comisie  “la crème de la crème”, o elită de personalități (scuze progresiștilor) care, chiar în dezacord, să fie deschise și să lucreze ca o echipă. Ar fi oare posibil ca acest miracol să aibă loc?

Până azi, George Călin a fost managerul interimar al TNB, dar a demisionat și țin să-l felicit că a reușit să se concentreze pe calitatea și valoarea artistică a producțiilor, după mult timp în care acest cuvânt “calitate” dispăruse cu desăvârșire.

În ceea ce mă privește, îi sunt recunoscător și pentru că a fost singurul care m-a invitat să revin să lucrez la Național după o absență de peste 30 de ani.

Eu demisionasem atunci pentru că eforturile de a revitaliza instituția erau înăbușite din toate părțile. Azi am, totuși, speranța că lucrurile se pot mișca. Pe mine George Călin m-a convins că are capacitatea de a fi un foarte bun manager. Sper că se va prezenta la următorul concurs, dacă e adevărat că data viitoare comisia va fi serios aleasă, fără aceleași suspiciuni că totul e iar aranjat dinainte sau că va fi, de fapt, aceeași farsă fără umor.”

***

Andrei Șerban este unul dintre cei mai importanți regizori din istoria teatrului românesc și totodată o personalitate de calibru la nivel internațional. După Revoluția din 1989, a devenit primul director al Teatrului Național București într-o Românie proaspăt eliberată de sub regimul comunist.

Cu o carieră excepțională în America, Europa și Japonia, Andrei Șerban revenea atunci acasă, după o lungă perioadă în care arta a fost permanent cenzurată. Era prima dată când un regizor cunoscut ca fiind un rebel al teatrului, avea libertate artistică deplină.

A montat la TNB Trilogia Antică – Medeea, Troienele și Electra, spectacole ce au reprezentat cu adevărat un șoc cultural față de ceea ce erau obișnuiți spectatorii bucureșteni să vadă.

A plecat în 1993, după doar 3 ani, dezamăgit de urmele comunismului rămase în sistemul de funcționare a teatrului și de atitudinea unor actori care „își cereau drepturi feudale cu pretenții total egoiste.”

32 de ani mai târziu de la ultima sa montare la TNB, Andrei Șerban a revenit anul trecut ca regizor la Național, cu spectacolul Mary Stuart, care a primit ulterior 7 nominalizări la Premiile UNITER.

Ministerul Culturii va organiza un nou concurs pentru managementul Teatrului Național București pe 19 ianuarie 2026, după ce ultimul nu a avut finalitate. Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Andrei Șerban: “La viitorul concurs TNB e important să fie aleasă o comisie “crème de la crème”, o elită.” appeared first on Cultura la dubă.

Biletele pentru spectacolele celei de-a 35-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru se vor pune în vânzare miercuri, 1 octombrie, ora 12.00, concomitent, pe toate platformele de vânzare ale fiecărui teatru gazdă, precum și la casele lor de bilete.

Pentru un acces ușor, UNITER recomandă să accesați reprezentațiile dorite din programul pe zile afișat pe site-ul fnt.ro și, apăsând cumpără bilete, veți fi redirecționat exact în pagina de achiziție a biletelor la reprezentația dorită.

La două dintre spectacolele FNT – „E doar sfârșitul lumii”, regia Eugen Jebeleanu și „În zori, lumina e mai aspră”, regia Radu Apostol, intrarea este LIBERĂ, în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere în pagina spectacolului.

Ediția de anul acesta cuprinde un FOCUS Radu Afrim, ce include spectacole aduse de la teatrele din Iași, Târgu Mureș și Constanța, spectacole invitate din Moldova și din Polonia, precum și spectacole semnate de Silviu Purcărete, László Bocsárdi, Alexandru Dabija, Leta Popescu, Eugen Jebeleanu, Andrei Măjeri, Radu Iacoban, Botond Nagy sau Alexandru Mâzgăreanu.

Pentru evenimentul de deschidere, care marchează 35 de ani de FNT, regizorul Radu Afrim și coregrafa Andreea Gavriliu au pregătit o producție specială, de teatru-dans, intitulată Gro(o)ve. Biletele disponibile la evenimentul de deschidere vor fi în număr limitat.

PROGRAMUL FNT 2025

Vineri, 17 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Alaska de Elise Wilk, Regia: Aba Sebestyén, Producători: Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Tompa Miklós” și Studio Yorick; Durata: 2h (fără pauză) – 12+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză

17.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Moarte la Teatrul de Revistă de Gabriel Sandu, Regia: Gabriel Sandu, Producător: Teatrul „Stela Popescu” București, Durata: 3h (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio #Spectacol invitat Grădina de sticlă, după Tatiana Țîbuleac, Regia: Petru Hadârcă, Producător: Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău, Durata: 2h 30min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

DESCHIDEREA OFICIALĂ A FNT35 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” Gro(o)ve Conceptul: Radu Afrim, Coregrafia: Andrea Gavriliu, Scenografia: Cosmin Florea, Video design: Andrei Cozlac, Producător: UNITER și FNT 2025, Durata: 1h 30min

Sâmbătă, 18 octombrie

#Spectacol invitat 16.00 și 21.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Toaca Un spectacol de dans de: Andrea Gavriliu, Mădălina Dan, Ștefan Lupu, Producător: Polski Teatr Tańca​​, Polonia, Durata: 1h 40min (fără pauză), 12+ Spectacol de teatru-dans

#Focus: RADU AFRIM 18.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Casa dintre blocuri de Radu Afrim, Regia: Radu Afrim, Producător: Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Durata: 4h (cu pauză), 16+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

18.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Un inamic al poporului de Henrik Ibsen, Regia: Radu Iacoban, Producător: Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”, Durata: 2h 20min (cu pauză), 14+, Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Duminică, 19 octombrie

#Focus: RADU AFRIM 18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Zi de bucurie de Arne Lygre, Regia: Radu Afrim, Producător: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Durata: 3h 20min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

18.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Un inamic al poporului de Henrik Ibsen, Regia: Radu Iacoban, Producător: Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”, Durata: 2h 20min (cu pauză), 14+, Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Richard al III-lea de William Shakespeare, Regia: István Albu, Producător: Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”, Durata: 3h (cu pauză) 14+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză  

21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Canin, adaptare liberă după filmul Kynodontas de Yorgos Lanthimos și Efthimis Filippou, Regia: Botond Nagy, Producător: Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză

ATENȚIE! Spectacolul conține limbaj licențios și scene cu impact emoțional, de violență fizică, verbală și psihică! În acest spectacol se folosesc lumini stroboscopice și fum de scenă inodor. Nu este recomandat persoanelor cu epilepsie, pacemaker, femeilor însărcinate și persoanelor cu dificultăți respiratorii.

Luni, 20 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” Nunta însângerată de Federico García Lorca, Regia: Hunor Horváth, Producător:Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu – secția germană, Durata: 1h 30min (fără pauză), Spectacol în limba germană cu traducere în limbile română și engleză  

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Canin, adaptare liberă după filmul Kynodontas de Yorgos Lanthimos și Efthimis Filippou, Regia: Botond Nagy, Producător: Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză, 16+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză

ATENȚIE! Spectacolul conține limbaj licențios și scene cu impact emoțional, de violență fizică, verbală și psihică! În acest spectacol se folosesc lumini stroboscopice și fum de scenă inodor. Nu este recomandat persoanelor cu epilepsie, pacemaker, femeilor însărcinate și persoanelor cu dificultăți respiratorii.

18.00 Teatrul ACT Don Quijote de James Fenton, după romanul „Don Quixote” de Miguel Cervantes, Regia: Alexandru Dabija, Producător: Teatrul ACT București, Durata: 2h 10min (cu pauză), 12+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

#Spectacol invitat 19.00 ARCUB, Sala Mare, Vicontele de Eugène Ionesco, Regia: Slava Sambriș, Producător: Teatrul Republican „Luceafărul”, Chișinău, Republica Moldova, Durata: 1h 30min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

20.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Regina nopții de Leta Popescu, Regia: Leta Popescu, Producător: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, Durata: 2h (fără pauză), Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Marți, 21 octombrie

#Spectacol invitat 18.00 ARCUB, Sala Mare – Vicontele de Eugène Ionesco, Regia: Slava Sambriș, Producător: Teatrul Republican „Luceafărul”, Chișinău, Republica Moldova, Durata: 1h 30min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Lungul drum al zilei către noapte, după Eugene O’Neill, Regia: Timofei Kuliabin, Producător:Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Durata: 2h (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

20.30 Teatrul ACT – Don Quijote de James Fenton, după romanul „Don Quixote” de Miguel Cervantes, Regia: Alexandru Dabija, Producător: Teatrul ACT București, Durata: 2h 10min (cu pauză), 12+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

20.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Regina nopții de Leta Popescu, Regia: Leta Popescu, Producător: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, Durata: 2h (fără pauză), Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Miercuri, 22 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Furtuna de William Shakespeare, Regia: Viktor Bodó, Producător: Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe, Durata: 1h 50min (fără pauză)16+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

17.00 și 21.00 Teatrul Odeon, Sala Majestic – Iona de Marin Sorescu, Regia: Silviu Purcărete, Producători: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Tokyo Metropolitan Theatre, Durata: 1h 15min (fără pauză)Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

18.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Incendii de Wajdi Mouawad, Regia: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul de Stat Constanța, Durata: 2h 30min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

19.00 Opera Națională București – Am bombardat New Haven de Joseph Heller, Regia: László Bocsárdi, Producător: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Durata: 3h (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză

19.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Atelier – Orașul comoară, Dramatugia: Petro Ionescu, Regia: David Schwartz, Producător: Reactor de creație și experiment Cluj, Durata: 2h (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Proorocul Ilie de Tadeusz Słobodzianek, Regia: Botond Nagy, Producător:Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Durata: 2h 05min (fără pauză)

Scene care pot afecta emoțional, limbaj licențios, scene cu conotație sexuală. Din cauza efectelor stroboscopice și de lumină, de scurtă durată și intensitate, spectacolul nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate și celor care suferă de epilepsie! În spectacol se folosește fum de scenă inodor! 18+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

Joi, 23 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Lecția de Eugène Ionesco, Regia: Bobi Pricop, Producător: Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Durata: 1h (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

18.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Incendii de Wajdi Mouawad, Regia: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul de Stat Constanța, Durata: 2h 30min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

18.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Atelier – Orașul comoară, Dramatugia: Petro Ionescu, Regia: David Schwartz, Producător: Reactor de creație și experiment Cluj, Durata: 2h (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

19.00 Teatrul Excelsior, Sala „Ion Lucian” – Mândrie și prejudecată (un fel de) De Isobel McArthur,după romanul lui Jane Austen „Mândrie și prejudecată”, Regia și light-design-ul: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul Excelsior București, Durata: 2h 30min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

19.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Trei surori de A.P. Cehov, Regia: Theodor-Cristian Popescu, Producător: Teatrul Tineretului Piatra Neamț, Durata: 2h 30min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Vineri, 24 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru”  Reconstituirea, Textul și regia: Catinca Drăgănescu, Producător: Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Durata: 1h 30min (fără pauză), Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Un înger soseşte la Babilon de Friedrich Dürrenmatt, Regia: László Bocsárdi, Producător: Teatrul „Teatrul Tamási Áron”, Sfântu-Gheorghe, Durata: 2h 40min (cu pauză), Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză

In spectacol se folosesc efecte de lumină foarte puternice!

18.00 Teatrul Excelsior, Sala „Ion Lucian” Mândrie și prejudecată (un fel de) De Isobel McArthur,după romanul lui Jane Austen „Mândrie și prejudecată”, Regia și light-design-ul: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul Excelsior București, Durata: 2h 30min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

19.00 Teatrul Odeon, Sala Majestic – NIJINSKI • Agonie și Extaz, Conceptul, regia, coregrafia, light-design-ul: Arcadie Rusu , Producător: Teatrul Odeon București, Durata: 1h 05min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

20.30 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Lina de Alexandra Felseghi , Regia: Adina Lazăr, Producător: Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Durata: 2h 40min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limbile engleză și maghiară 

Sâmbătă, 25 octombrie

17.00 Teatrul Metropolis, Sala Mare – Goodbye, Lenin! de Wolfgang Becker și Bernd Lichtenberg, Regia: Eugen Jebeleanu, Producător: Teatrul Tineretului Metropolis, București, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

19.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Lina de Alexandra Felseghi , Regia: Adina Lazăr, Producător: Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Durata: 2h 40min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limbile engleză și maghiară 

19.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio, Mary Stuart, adaptare de Robert Icke, după Friedrich Schiller, Regia: Andrei Șerban, Producător:Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Durata: 2h 40min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

19.30 Teatrul Evreiesc de Stat – Mesia de Martin Sherman, Adaptarea și regia: Andrei Măjeri, Producător:Teatrul Evreiesc de Stat, Durata: 1h 50min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

#Focus: RADU AFRIM 20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – TEATRO LÚCIDO la malul infinitului, Scenariul și regia: Radu Afrim, Producător:Teatrul de Stat Constanța, Durata: 3h 40min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Janovics, Dramaturgia: Nikolett Németh, Regia: Attila Vidnyánszky Jr., Producător: Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Durata: 3h (cu pauză), 12+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

Duminică, 26 octombrie

17.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Janovics, Dramaturgia: Nikolett Németh, Regia: Attila Vidnyánszky Jr., Producător: Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Durata: 3h (cu pauză), 12+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Mary Stuart, adaptare de Robert Icke, după Friedrich Schiller, Regia: Andrei Șerban, Producător:Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Durata: 2h 40min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

#Focus: RADU AFRIM 19.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – TEATRO LÚCIDO la malul infinitului, Scenariul și regia: Radu Afrim, Producător:Teatrul de Stat Constanța, Durata: 3h 40min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

19.30 Teatrul Evreiesc de Stat – Mesia de Martin Sherman, daptarea și regia: Andrei Măjeri, Producător:Teatrul Evreiesc de Stat, Durata: 1h 50min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

21.00 Teatrul Metropolis, Sala Mare – Goodbye, Lenin! de Wolfgang Becker și Bernd Lichtenberg, Regia: Eugen Jebeleanu, Producător: Teatrul Tineretului Metropolis, București, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

PROGRAMUL COMPLET AICI

***

Cea de-a 35-a ediție a Festivalului Național de Teatru, produs de UNITER – Uniunea Teatrală din România, va avea loc la București între 17 și 26 octombrie 2025. FNT este un proiect cultural strategic finanțat de Ministerul Culturii. Co-producător este Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.

Echipa curatorială a Festivalului Național de Teatru este formată din Raluca Cîrciumaru (critic de teatru), Alina Epîngeac (critic de teatru) și Ionuț Sociu (dramaturg și jurnalist cultural), iar regizor asociat este Radu Afrim.

Tema ediției curente este un îndemn: FNT 2025. Te privește!, iar imaginea este o creație a artistei scenograf Irina Moscu.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Azi, de la ora 12:00, se pun în vânzare biletele la Festivalul Național de Teatru. Vezi programul spectacolelor appeared first on Cultura la dubă.