În centrul pavlionului B2, italienii au construit un stand impresionant, înconjurat de măslini înfloriți și de cale care redau culorile drapelului italian. Dincolo de eleganța binecunoscută, Italia a adus, însă, la Bookfest, ceva și mai important – un model de succes care face ca piața de carte să fie lider în topul vânzărilor înregistrate de industriile culturale, cu o cifră de peste 3 miliarde de euro.

Așadar, italienii dau mai mulți bani pe cărți decât pe abonamente TV, cinema, teatre, concerte sau expoziții, depășind chiar și industria jocurilor pe calculator.

De cealaltă parte, România, țară gazdă, se confruntă cu noi statistici îngrijorătoare – 42% dintre români nu au citit o carte în ultimul an, iar dintre cei care nu citesc, cei mai mulți sunt tineri între 18 și 24 de ani – 51%.

8 edituri italiene și-a prezentat ieri strategiile și oferta de carte în fața colegilor de breaslă din România. Pentru a înțelege mai bine ce funcționează în piața de carte din Italia și ce ne lipsește nouă, am stat de vorbă cu mai mulți profesioniști din domeniu.

***

Cel mai recent studiu, finalizat zilele trecute de D&D Reserch, arată că 42% dintre români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an. Iar cifrele sunt optimiste, dacă ținem cont de faptul că studiul a fost realizat în cele mai mari 20 de orașe din România, cu o populație de peste 100.000 de locuitori, localități unde există cel puțin o librărie sau o bibliotecă.

Dintre cei care nu citesc cărți, 23.8% au între 35 și 49 de ani, 26.5%: 25 – 34 de ani, 29.4%: 50 – 65 de ani, iar 51% au între 18 și 24 de ani. Așadar, tinerii citesc cel mai puțin. Alternativele mai bune sunt principalul motiv invocat de cei care nu citesc. 27.4% au spus că pur și simplu nu au obiceiul de a citi, 25.9% au declarat că există surse mai bune de a se informa, iar 25.6% spun că există forme mai bune de relaxare. Alți 7.9% spun că nu citesc pentru că niciun prieten nu face asta.

De cealaltă parte, italienii vin cu niște cifre impresionante. Pe parcursul anului, există două perioade de vârf în vânzările de carte – Crăciunul și luna februarie. Ce se întâmplă, mai exact, în februarie?

De 7 ani încoace, tinerii care împlinesc 18 ani primesc de la guvernul italian un voucher cultural în valoare de 500 de euro. Aproximativ 70% din sumă este cheltuită de tinerii italieni pe cărți, deși au posibilitatea să folosească voucherele și la cinema, teatre, muzee sau la concerte.

“Aceste vouchere au adus un boost uriaș în piața noastră de carte, au fost cu adevărat un game changer. E interesant de remarcat și că ele se oferă la nivel național, nu sunt niște ajutoare sociale pentru cei cu venituri mici, ci pur și simplu o metodă de a apropia tinerii de cultură, de a o face accesibilă pentru toată lumea. Este o metodă de a îi face să devină mai buni ca adulți. Și nu există formă mai bună decât a aduce cultura aproape de ei.”, ne explică Bruno Giancarli, cercetător la Biroul de Studii al Asociației Italiene a Editorilor.

Și în România au existat mai multe inițiative venite din societatea civilă pentru introducerea voucherelor culturale, însă parlamentarii care ar trebui să legifereze asta au lăsat proiectele la stadiul de promisiuni.

“Nu au fost niște simple discuții, au fost proiecte de lege care voiau să introducă aceste vouchere și au fost respinse în Parlament. Și într-o piață mare, precum cea a Italiei, e nevoie de susținerea statului pentru acest sector cultural, ca să îl faci un ajutor pentru populația generală. La noi suntem obligați să ne descurcăm singuri, mai mult,ni se pun și obstacole, precum timbrul cultural”, spune Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor din România.

Pe lângă voucherele culturale, Italia se bucură și de un aport uriaș adus de TikTok în rândul tinerilor. Noii trendsetteri vin de jos în sus, de la simpli utilizatori către mase, nu de la marii influenceri, cum se întâmplă încă în România. De exemplu, un simplu adolescent care vorbește despre o carte pe TikTok poate crea reacții în lanț și determina mii de alți tineri să citească acea carte. Fenomenul e explicat chiar de reprezentantul editorilor italieni.

“Nu ne-am așteptat niciodată ca TikTok să aibă o asemenea influență pozitivă. Foarte foarte mulți tineri au intrat pentru prima dată într-o librărie pentru că au văzut ceva pe TikTok și pentru că vor să împărtășească aceleași interese cu prieteni din rețea. E vorba despre ceva foarte organic și oarecum magic.”

Copiii care citesc acum sunt copiii părinților care citesc

În rândul editurilor, la nivel internațional, Italia este cunoscută drept regina cărților pentru copii. Iar asta nu se întâmplă de ieri. Probabil și voi ați avut în biblioteca familiei Cuore, inima de copil, de Edmondo de Amicis.

Așadar, având o vastă istorie a literaturii pentru copii, Italia a făcut din acest segment o industrie extrem de profitabilă. Dincolo de literatură, editurile italiene se concentrează și pe volume care prezintă metode de educație, benzi desenate, ce se bucură de o creștere uriașă în ultimii ani, sau pe titluri dedicate copiilor cu dizabilități.

De altfel, la standul Italiei puteți descoperi Reggio Children, un centru internațional pentru apărarea și promovarea drepturilor și a potențialului tuturor copiilor, ce publică proiecte și lucrări despre Reggio Emilia Approach sau Editura Erickson, care publică volume despre metodele educative Montessori sau vinde materiale de lucru Montessori.

Și în România se întrevede o speranță dinspre cei mici. Dar pentru ca acea speranță să crească este nevoie de o schimbare în profunzime a sistemului educațional și a accesului la educație și cultură.

“Uneori, la o anumită vârstă, este prea târziu să introduci unei persoane un obicei pe care nu l-a avut niciodată. Cea mai importantă muncă trebuie depusă în școli, fiindcă acest obicei trebuie creat din copilărie.”, spune Bruno Giancarli.

“Consumul de carte de copii stă bine, dar în interiorul acelei anvelope de consumatori de carte, care e foarte mică. De circa un deceniu crește consumul de carte de copii în România, eu îmi explic asta și prin conștientizarea de către părinți a eșecului educațional.

Dacă vezi că la școală Ministerul Educației îți pune pe bancă aceleași manuale învechite, cu programa atât de densă, îți dai seama că dacă vrei să nu îl pierzi, trebuie să îi cumperi tu cărți. Pe lângă asta, e importantă și creșterea numărului de autori români. E foarte sănătos și pentru piață și pentru copii, au ocazia să întâlnească autorii pe care îi citesc.”, completează Mihai Mitrică.

Succesul Italiei, o sinergie între grupurile mari și editurile mici, guvern, societate civilă și familii

În 2021, în Italia au fost publicate peste 81.000 de volume, iar țara se află pe locul 4 în Europa, după Germania, UK și Franța, ca vânzări înregistrate pe piața de carte.

Reprezentanții editurilor susțin laolaltă că acest succes nu ar putea exista fără colaborarea dintre mai multe entități, de la școli, la părinți, guvern sau mediul privat. Cu toții au înțeles că investiția în cultură înseamnă, de fapt, investiția în viitorul societății în care trăiesc.

Apoi, odată armonizată această înțelegere nescrisă, editurile mici și mari sunt încurajate să publice titluri cât mai diverse, care acoperă o paletă largă de interese. De exemplu, Editura Edra Publishing, prezentă la Bookfest sprijină dezvoltarea studenților la Medicină, fiind lider în domeniul manualelor universitare, iar Editurii Hoepli, prezentă și ea la standul Italiei, este specializată în cărți tehnico-științifice, inginerie, arhitectură și design, afaceri și finanțe, marketing și management sau dicționare.

Editura Il Castoro se ocupă de publicarea de cărți pentru copii de toate vârstele, distinse cu numeroase premii,
Editura Keller publică volume de narațiune, eseistică, reportaje și cărți ilustrate, iar Editura White Star e specializată în albume foto și volume ilustrate pentru copii.

De la Salonul de carte nu lipsește celebra editură Mondadori, cu o istorie de peste 100 de ani și o largă ofertă.

Până duminică, 28 mai, publicul are ocazia să descopere la Bookfest cele mai populare titluri italiene traduse în limba română, iar profesioniștii din domeniu se întâlnesc pentru a lega noi colaborări.

“Scopul prezenței aici este să promovăm excelența în rândul editurilor și să prezentăm posibile noi oportunități de traducere a autorilor italieni în România, dar și să familiarizăm cititorii români cu volumele deja existente pe piața din România. Nu în ultimul rând, ne dorim să punem în contact autori români cu edituri italiene”, explică Micaela Soldini, directorul Agenției Italiene pentru Comerț Exterior.

În zilele ce urmează vor avea loc mai multe întâniri cu autori italieni și români și dezbateri pe teme diverse, cum ar fi scrierea în secolul 21, Sicilia literară, universul lui Dante sau istoria graffiti-ului.

Intrarea la Bookfest este liberă.

The post Cum reușește Italia să facă din piața de carte cea mai profitabilă industrie culturală appeared first on Cultura la dubă.

Azi, de la ora 15.00, ei se vor întâlni cu ministrul Culturii Lucian Romașcanu. Conform ONB, balerinii au contactat instituția pe email și au cerut sprijin.

Momentan, ei vor participa la cursurile de studiu alături de maeștrii ONB, dar este luată în calcul și posibilitatea oferirii unor audiții, în urma cărora ar putea fi angajați. Mai multe informații în acest sens vor fi transmise în viitor.

ONB face apel la celelalte teatre din România să preia acest exemplu și să integreze artiștii nevoiți să fugă din calea războiului.

Un balerin ucrainean s-a alăturat armatei

Pe de altă parte, povestea unui balerin ucrainean a devenit cunoscută zilele acestea, după ce pe internet a apărut o fotografie cu el îmbrăcat în haine militare. Publicația The Telegraph a scris că balerinul Oleksiy Potyomkin s-a alăturat armatei ucrainene, în lupta cu atacatorii ruși.

The post 5 balerini ucraineni refugiați în România vor fi integrați în programele de studiu ale Operei Naționale București appeared first on Cultura la dubă.

Conform unui studiu realizat în decembrie 2021 de compania GroupM, deși consumul de tv este în scădere, iar mediul online în creștere, românii petrec în continuare aproximativ 5 ore în fața televizorului. Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât timpul petrecut în fața televizorului crește, fiind asociat cu o viață sedentară și cu lipsa unei ocupații.

În același timp, cei care se uită la tv sunt invadați de reclame la medicamente, industria farmaceutică fiind cea care investește cel mai mult în publicitatea pentru televiziuni.

În pandemie, cea mai mare creștere a sumelor investite în reclame tv s-a înregistrat la companiile de pariuri sportive, urmată de e-commerce.

În schimb, tinerii români petrec în medie 6 ore pe zi pe internet.

Studiul Group M arată că una din patru reclame tv este din industria farmaceutică. În 2020, sumele investite de companiile pharma în televiziuni au crescut cu 18% față de 2019, în timp ce firmele de pariuri sportive au cheltuit cu 119% mai mult decât în 2019 pentru difuzarea reclamelor de către televiziuni.

Comerțul online a investit cu 63% mai mult, creșterea fiind direct asociată cu pandemia și cu timpul petrecut acasă.

Românii cu vârste de peste 65 de ani petrec aproximativ 475 de minute pe zi în fața televizorului, în timp ce tinerii cu vârste între 18-24 de ani se află la polul opus, cu 150 de minute pe zi.

Statisticile indică cifre îngrijorătoare și în ceea ce privește comportamentul copiilor.

Cei care au vârste între 4 și 11 ani petrec aproape 200 de minute pe zi la televizor, adică peste 3 ore.

În schimb, consumul de radio a scăzut în pandemie, fiindcă oamenii au rămas acasă și a dispărut principalul mediu în care sunt ascultate posturile de radio – în mașină.

În ceea ce privește cosmumul de internet, studiul arată că 72% din populația României are acces la internet, cu rate de 40% în mediul rural și 60% în mediul urban.

Facebook rămâne cea mai populară platformă de social media printre români, 81% dintre utilizatorii de internet având cont de facebook. 32% folosesc Instagram, 13% Snapchat, 12% Pinterest, 10% Linkedin, 8% Twitter și 36% altele.

Dintre platformele cu conținut video, YouTube este lider, cu un procent de 82%, urmat de Netflix – 20%, HBO Go – 12%, Antenaplay – 6%, Amazon Prime – 4% și Voyo 3%.

72% dintre românii cu acces la internet îl folosesc pentru a căuta informații pe Google/Bing, 63% pentru a citi știri, 55% pentru emailuri, 43% pentru a uploada poze/video, 43% pentru a căuta informații despre produse și servicii, 40% pentru mica publicitate, 40% pentru a citi bloguri și 31% pentru a juca jocuri online.

Tinerii români între 14-24 de ani petrec aproximativ 6 ore pe zi pe internet.

Studiul tratează și îngrijorătorul fenomen fake-news, în creștere în ultimii ani, și direct legat de fuga după click-uri pentru că publicitatea în mediul online este dependentă de cifre, nu de calitatea conținutului.

Realizatorii studiului GroupM susțin că asta va pune o presiune pe branduri în viitor, fiindcă vor avea responsabilitatea de a încuraja conținutul curat și a lupta, în felul acesta, cu site-urile care vor să obțină vizualizări cu orice preț, inclusiv prin promovarea știrilor false.

De asemenea, este preconizată o schimbare de comportament și în relația dintre branduri și influenceri. Vor fi încurajate colaborările pe termen lung mai degrabă decât cele punctuale, pe proiect, iar numărul de followeri va conta din ce în ce mai puțin, în raport cu calitatea conținutului și cu credibilitatea influencerilor.

Topul influencerilor români pe Instagram arată astfel:

1. Inna – 3 mil
2. Antonia – 2,7 mil
3. Delia – 2,6 mil
4. Andra – 2,6 mil
5. Dorian Popa – 2,3 mil
6. Nicole Cherry – 2,2 mil
7. Smiley – 2,1 mil
8. Alina Eremia – 2 mil
9. Andreea Mantea – 2 mil
10. Selly – 1,8 mil

În ciuda cifrelor uriașe care apar lângă numele vedetelor, cei care se bucură de cel mai mare engagement sunt nano-influencerii (1k-5k) – 6,23%  și micro-influencerii (5k-20k) – 2,41%, spre deosebire de marii influenceri (peste 1 milion de followeri), care au o rată de engagement cu publicul de 1,47%.

Specialiștii în marketing estimează că brandurile se vor concentra mai mult pe asocierea cu micro și nano-influnecerii, nișați pe un anumit domeniu, mai degrabă decât pe influencerii cu număr foarte mare de followeri, care postează despre orice și nu mai au neapărat credibilitate atunci când recomandă un produs, o experiență.

The post Românii petrec în medie 5 ore pe zi în fața televizorului, iar publicitatea e dominată de industria farmaceutică appeared first on Cultura la dubă.

“Speranța de viață a românilor crescut, dar este cu aproape șase ani mai scăzută decât media UE”, arată raportul citat. În date conctrete, speranța de viață la naștere în România a crescut cu
mai mult de patru ani în perioada 2000-2017 (de la 71,2 ani la 75,3 ani). Însă în Uniunea Europeană media este cu aproape 6 ani mai mare, aşa că valoarea din România este printre cele mai scăzute din UE.

Citește articolul integral pe EduPedu.ro

The post Nivelul de educaţie influenţează speranţa de viaţă a românilor: bărbaţii cu studii elementare mor cu 10 ani mai repede decât cei cu facultate – edupedu.ro appeared first on Cultura la dubă.

Față de anul 2016, a crescut consumul de concerte și de divertisment de la 43% la 57% în 2018.

Mersul la cinema a crescut cu 6%: de la 33% în 2016 la 39% în 2018.

În schimb, consumul de teatru a scăzut de la 37% în 2014, la 33% în 2018. Specialiștii susțin că infrastructura (lipsa sălilor de spectacole), precum și prețurile biletelor și calitatea slabă a spectacolelor sunt principalele cauze.

Totuși, întrebați ce fel de teatru preferă, românii au raspuns astfel:

• Comedie 58%
• Stand-up comedy 20%
• Dramă 11%
• Teatru de stradă 7%
• Teatru pentru copii 5%

În prefața barometrului, antropologul Vintilă Mihăilescu trage un semnal de alarmă și vorbește despre problema infrastructurii culturale în România.

“În percepția populației, în 66% din cazuri nu există spații pentru spectacole de balet, opera sau filarmonică, iar în 60% nu există teatru. Nu este de mirare astfel că, după cum rezultă din alt studiu, dintre cei care au participat în anul în curs la evenimente culturale (teatru, expoziții), 70% provin din urban și doar 30% din sate: poate că ar merge mai mulți dacă ar avea pur și simplu unde…”

Același barometru ne arată că 84% dintre respondenți nu au încredere în oamenii din jur, iar 34% consideră că în Romania oamenii nu sunt liberi să spună ce gândesc fără să le fie frică de consecințe.

Un capitol este dedicat și analizei modului în care a fost sărbătorit centenarul în România, adică între serbări și comemorări.

Dintre 640 de proiecte finanțate de Ministerul Culturii, 340 au fost manifestări de tip spectacol, 101 – proiecte de restaurări sau contrucții de monumente, 83 de expoziții, 73 de lansări de carte și albume aniversare, 26 de conferințe și simpozioane și 17 proiecte interdisciplinare.

„Pentru că s-a ratat o întreagă perioadă de pregătire, nu s-a putut construi ceva semnificativ sau durabil, iar fondurile alocate, deloc puține, s-au risipit în acțiuni efemere greu de identificat pe agenda publică.” Carmen Croitoru, directorul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală

Prezent la evenimentul de lansare a Barometrului Cultural, directorul Institutului Național de Statistică a vorbit și despre cultura ca business. În România, șansele ca o firmă din domeniul cultural să supraviețuiască mai mult de 5 ani sunt de doar 40%.

Iar, conform acestuia, o problemă a domeniului cultural în țara noastră este și forma de contract dintre angajați și instituții. În România, majoritatea lucrează pe contracte nedeterminate, ceea ce duce la dificultatea schimbării unor persoane din funcție și la blazare, pe când în țările vestice, foarte mulți oameni din domeniul cultural lucrează fie cu contracte de colaborare pe perioade determinate sau pe proiecte.

The post Barometrul Cultural pe 2018: 78% dintre români vor să râdă atunci când merg la teatru appeared first on Cultura la dubă.