Sâmbătă dimineața, pe o vreme ploioasă, aproximativ 50 de oameni de teatru au participat, la ARCUB, la dezbaterea inițiată de primarul general Ciprian Ciucu pe tema concursurilor de management din teatrele bucureștene, pe care intenționează să le organizeze anul acesta, după o pauză de aproximativ 5 ani.

A fost pentru prima dată în istorie când un primar al capitalei a organizat o astfel de dezbatere, inițiativă apreciată la unison de către vorbitori, chiar dacă rezultatul a fost mai degrabă vag.

La eveniment au participat figuri importante precum regizorul Eugen Jebeleanu, Tudor Chirilă, regizoarea Leta Popescu, regizorul Andrei Grosu, directorul interimar al Teatrului Bulandra, Vlad Zamfirescu, vicepreședintele UNITER, Aura Corbeanu, precum și doi foști miniștri ai Culturii, Corina Șuteu și George Ivașcu.

Doar câțiva dintre cei prezenți au luat cuvântul, iar discuția s-a dus în mai multe direcții, de la nevoia unei legislații îmbunătățite privind instituțiile de cultură, la nevoia unei strategii culturale ori a rescrierii regulamentelor unora dintre teatre care, în timp, și-au schimbat misiunea artistică și socială.

Cu toții și-au exprimat dorința pentru organizarea unor concursuri corecte, transparente. Pentru asta e esențială numirea în comisii a unor oameni de specialitate integri, agreați de toată lumea – ceea ce pare mai degrabă o misiune imposibilă, ținând cont de subiectivitatea specifică domeniului și de scindările din interiorul breslei.

Fiindcă nu doar politicienii au probleme de credibilitate, ci chiar și lumea teatrului. Măcinată de bugete din ce în ce mai limitate, de propriile nesiguranțe sau divergențe de opinii, breasla teatrului românesc duce povara propriilor bătălii, unele pierdute, altele în desfășurare.

Nimeni nu a atins în această dezbatere subiectul momentului, la care primarul este în măsură și trebuie să ofere explicații – comasarea a 7 instituții cu profil cultural și educațional: ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte ar urma să fie desființate, iar unele dintre programele lor păstrate și gestionate de o structură unică.

Peste weekend a apărut o petiție publică semnată de mai mulți oameni de cultură, pentru a-i cere primarului să renunțe la comasări.

Într-un interviu exclusiv pentru Cultura la dubă, realizat la finalul dezbaterii, Ciprian Ciucu a vorbit pe larg despre argumentele sale privind comasarea, dar și despre alte probleme care vizează cultura urbană, de la consolidarea clădirilor cu risc seismic, la dezbaterea privind graffitiul.

Totoadată, Ciucu anunță în premieră intenția de a concesiona clădiri de patrimoniu mediului privat, în contextul în care recunoaște incapacitatea financiară a primăriei de a consolida pe măsura nevoilor orașului.

***

Ciprian Ciucu: “Sunt undeva la 30-40% din a înțelege complexitatea lumii teatrului.”

“Domnule primar, cu ce gânduri ați inițiat această întâlnire și cu ce gânduri plecați în urma ei?

Am început această întâlnire ca un proces normal de consultare și toate intervențiile pe care le-am auzit astăzi au fost cu adevărat revelatoare pentru mine. Sunt undeva, mă autoevolez acum, la 30-40% din a înțelege complexitatea lumii teatrului.

Chiar dacă nu am avansat foarte mult, avem aceste concluzii: vom face două grupuri de lucru pe care le vom instituționaliza prin decizia mea. Unul pentru a selecta membrii viitoarelor comisii, care la rândul lor îi vor evalua pe cei care vor concura pentru postul de manager de teatru.

Și al doilea pentru a scrie niște caiete de obiective clare, care să fie în concordanță cu misiunea teatrelor noastre.

Și, după ce vom trece de această etapă și vom avea și oamenii care să selecteze viitoarele comisii, putem să și anunțăm înscrierea pentru comisii. Pentru mine este un pas înainte.

Am aflat și foarte multe lucruri despre teatrul din București, despre lumea teatrului, despre nevoile teatrelor și despre consumul cultural. Deci de aici plecăm.

În ce măsură veți ține cont de anumite opinii care au adus în discuție nevoia unei strategii culturale, nevoia schimbării legislației, astfel încât, în mod normal, ar fi amânat, de fapt, procesul de organizare a concursurilor? Ce este, de fapt, prioritar dintre toate aceste nevoi?

Eu trebuie să mă asigur că vom avea un proces corect, dar totodată să nu dureze foarte mult și să nu mai avem finalitatea de a avea manageri la teatre.

Voi acționa politic, în concordanță cu ceea ce vor spune specialiștii, pentru a susține o legislație în cultură relevantă pentru ziua de astăzi.

Dar rămâne în continuare o prioritate pentru dumneavoastră să organizați concursurile? fiindcă interimatele și-au pierdut de mult timp legitimitatea, iar teatrele sunt conduse de oameni numiți de primar, fie că unii sunt agreați de breaslă, fie că nu.

Da. Se pare că sunt și rezultate bune ale interimatelor, așa cum au fost prezentate astăzi, dar nu este normal să ai trei ani, cinci ani, un provizorat pentru orice instituție, că este vorba despre o școală, un teatru, un club sportiv. Oricare altă instituție are nevoie de un management stabil și asumat.

Ați vorbit la un moment dat în această întâlnire și despre nevoia de a restructura Direcția de Cultură din cadrul primăriei și știu că de-a lungul timpului, în solicitări oficiale pe care le-am făcut, ca jurnalistă, am primit inclusiv explicația că nu se pot organiza concursuri, fiindcă nu există un director al Direcției de Cultură. Care e situația acum și ce intenționați să faceți pentru această direcție, pentru reformarea ei?

În acest moment toată primăria este într-un proces de restructurare. După ce vom finaliza procesul de restructurare al primăriei, atunci vom avea și concursuri pentru mai multe posturi de director, nu doar pentru directorul de cultură.

În ceea ce privește aceste concursuri din primărie, pot spune că eu am fost președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Așa cum este legea și cum este tradiția să se organizeze astfel de concursuri, ele nu țin foarte mult cont de specificitatea domeniului. Că dacă dai concurs la direcția de transporturi sau la direcția de cultură, omul trebuie să învețe cam aceeași bibliografie, ceea ce este stupid, în sensul să știe legislația muncii, să știe legislația codului administrativ, pentru că sunt funcționari publici.

Și atunci va trebui să vedem cât de mult putem pe fiecare zonă ca în concursuri să introducem cât mai puțin din codul administrativ sau din legislația muncii și cât mai mult din specificul direcției respective.

“Prefer să am o instituție mai mare, cu mai mulți oameni, cu o capacitate administrativă mai bună, din care să dăm la o parte ceea ce nu era eficient în termeni de impact și să avem programele deja consacrate, cerute de către cetățeni.”

Apropo de restructurare, deja ați anunțat intenția de a comasa 7 instituții de cultură. Puteți să ne spuneți ce stă la baza deciziilor, dacă ați făcut niște studii sau cu cine v-ați consultat? Cum primarul ia efectiv decizia de a uni o instituție cu alta?

În primul rând am avut o analiză și ne-am dat seama că programele noastre culturale nu au un impact suficient de mare raportat la resursele care sunt destinate. În momentul de față pot spune că cel puțin din sutele de milioane care merg la cultură, și vorbim despre sute de milioane, la instituțiile noastre merge cam cel puțin jumătate, dacă nu chiar o sumă cât de cât apropiată cu cât merge la teatre.

Adică la trei instituții merg foarte mulți bani, poate ar fi mai bine să meargă mai mult la teatre sau la alte instituții de cultură.

Și atunci, ceea ce mi-am propus prin această comasare, care aduce împreună șapte instituții în acest moment, este să respectăm legea, pentru că avem o lege. Aceste instituții sunt ca niște administrații. Ele nu au statutul de teatre, în sensul de instituții de cultură care au legislație specială.

În acest context am nevoie de o coerentizare și de un control al costurilor și, vă zic sincer acest lucru, pentru că toți acești mulți bani care se toacă pe diferite mici progrămele ale uneia sau ale alteia, sau pe diferite cursuri, ele trebuie să fie livrate pentru număr cât mai mare de cetățeni, la o calitate cât mai bună și cât mai bine organizată. De multe ori, fiind micuțe, nu se aude despre ele.

E nevoie de această restructurare impusă de reforma din administrație, dar și pentru că legea nu mai permite azi să ai instituții mai mici de 50 de oameni. De exemplu, dintre cele 7 pe care le comasăm, 5 nu mai aveau 50 de oameni. Deci, oricum, eram forțați legal să se întâmple acest lucru.

Prefer să am o instituție mai mare, cu mai mulți oameni, cu o capacitate administrativă mai bună, din care să dăm la o parte ceea ce nu era eficient în termeni de impact și să avem programele deja consacrate, care sunt cerute de către cetățeni. ARCUB are programele lui. Cel puțin 50-60% din ceea ce merge trebuie să rămână. Adică nu am venit să destructurăm totul. Păstrăm ceea ce este bun.

La fel are și CREART. iMapp (n.r. festival de videomapping organizat în Piața Constituției), de exemplu, este un program foarte cerut de către bucureșteni, el trebuie să continue.

La fel și programele celorlalte instituții, astfel încât ceea ce avem mai bun să păstrăm, să creștem impactul și cât mai mulți dintre bucureșteni să simtă.

Puteți să-mi spuneți, vă rog, de ce considerați că iMapp este un program important care ar trebui păstrat?

L-am dat ca exemplu. Știu că are notorietate. Dar evident că va urma o analiză de coerență pe care viitorul management al acestei instituții o va face și vom prioritiza împreună și în raport cu strategia a culturală a Bucureștiului, care acum nu există. Avem nevoie de ea.

Treaba mea prin această reorganizare este să avem cele mai bune proceduri cu cei mai buni oameni și cu o instituție care să aibă impact efectiv.

Vă întrebam despre iMapp pentru că, de exemplu, vorbeam cu niște artiști care au spectacole la Centrul Lumina și ei suferă pentru că urmează să fie desființat acest centru. Și se întreabă de ce un eveniment precum iMapp este mai important decât un centru artistic, unde se joacă spectacole pe tot parcursul anului?

Aici a fost o mare neînțelegere. Centrul Lumina are 5 angajați. Acei 5 angajați nu mai pot rămâne pe lege în formula actuală. Și am încă 5-6 astfel de instituții.

Am înțeles că este recunoscută valoarea programului de la Centrul Lumina, inclusiv de comunitatea artistică și de către public. Ideea este că nu o să mai fie un director. Pentru această instituție, acest director, dacă vrea să continue, poate să vină foarte bine și să se ocupe de același lucru în cadrul viitoarei structuri. Nu se va desființa ceea ce merge.

Dacă proiectul Lumina este valoros, el va continua.

Ca spațiu cultural finanțat de primărie, dar coordonat prin altă direcție. Asta să înțelegem?

Bun. Eu, ca primar, trebuie să mă uit la mai multe lucruri. Inclusiv la infrastructură. Foarte multe instituții ale primăriei funcționează pe spații închiriate, ceea ce nu este eficient. Prefer, decât să închiriem spații, să investim în niște spații sau să le dăm niște spații pe care deja le avem la Administrația Fondului Imobiliar, pe care să le amenajăm.

Orice serviciu public, inclusiv în cultură, trebuie să aibă și această condiție minimală – să fie suportabil bugetar. Și atunci, dacă sunt foarte, foarte multe disparate, nu mai sunt suportabile bugetar.

Pentru Lumina, de exemplu, am și discutat, să fie preluat fostul Cinema Lumina de către Administrația pentru Consolidări, să fie consolidat, pentru că acolo e o problemă de siguranță, în primul rând, după care programul să poată continua, nu neapărat ca o instituție, dar ca un program.

Cartografierea patrimoniului capitalei și concesionarea unor clădiri istorice mediului privat, pentru consolidarea lor

Urmează să intre în consolidare niște clădiri importante, cum ar fi Teatrul Bulandra de la Izvor, știu că e cuprins în PNRR. Ce se va întâmpla cu trupa de teatru care are activitate acolo, unde va juca pe perioada desfășurării lucrărilor?

Nu pot să vă răspund la această întrebare pentru că nu sunt pregătit și nu am soluția în acest moment. O să văd la ce s-au gândit colegii mei. Am venit doar de trei luni primar, deci nu pot să vă zic în acest moment, dar ce pot să vă zic este că o să mă preocup de subiectul acesta, să caut niște soluții.

De exemplu, un spațiu care va fi foarte generos și nu este acum pe harta mentală a nimănui, este fostul Cinema Favorit din sectorul 6, Drumul Taberei, care într-un an, doi, va fi gata.

Vorbim despre o sală cu capacitate foarte mare, care va putea găzdui nu una, poate chiar mai multe trupe de teatru, bine programate și bine cu un management foarte bun acolo.

Și ce trebuie să fac ca primar, obligatoriu, este să pun ca prioritate în programul de consolidare în special teatrele care, prin natura lor, atrag un număr foarte mare de oameni. Adică sunt pericol public. Vă dați seama, nu vorbim despr o clădire cu 2-3-5 oameni.

Despre blocul Patria puteți să ne oferiți un update? Și Nicușor Dan în mandatul său anunțase că va fi consolidat, știu că Cinema Patria fusese transferat la un moment dat la Primăria Sectorului 1, tot cu promisiunea că va fi consolidat blocul și modernizat cinematograful. Care este realitatea acum?

Are mai multe componente. Vă spun ce am reușit eu să aflu în această foarte scurtă perioadă. În acest moment suntem blocați în decizia proprietarilor de a se muta. Au fost prezentate niște costuri maximale. Nu înseamnă că aceste costuri vor rămâne. În sensul în care, în timpul licitațiilor, sunt niște indicatori tehnico-economici, cât costă să consolidezi și să renovezi blocul. Lor li se pare mare și mie mi se pare mare acest cost. Și atunci avem de făcut următoare lucruri. Plafonăm costul pe care ei îl pot suporta, deci să intre mai mult în partea primăriei, astfel încât să le garantăm că nu se ajungă la sumele de 80.000 de euro, cota lor parte, din consolidare și renovare, ci să fie niște costuri relativ suportabile, nu știu, 20.000-25.000 de euro.

Este o situație delicată pentru că odată cu consolidarea, ei rămân cu proprietatea, va crește destul de mult valoarea proprietăților și a imobilului. Și, de obicei, aceste costuri trebuie să fie recuperate de către primărie.

Deci va trebui să găsim acest cadru legal prin care să și plafonăm, dar cumva să avem și o întoarcere a investiției care să fie corectă pentru sistemul public, pentru banul public, pentru că vorbim despre proprietăți private. Și de aici a apărut blocajul.

Și mai este barul Melody din interior, de sub bloc, care trebuie să fie expropriate (n.r. proprietarul barului Melody este Adrian Mutu). Și am vorbit cu domnul primar Tuță să-l exproprieze. Nu se poate consolida fără Melody. Acum este o parte privată și va fi expropriată. Durează. Noi nu avem nici acum bugetul votat, deci va mai dura.

Un alt cinematograf istoric, Cinema București, de pe Bulevardul Elisabeta, foarte aproape de primărie, este scos la vânzare de aproximativ 2 ani pentru suma de 5 milioane de euro. Fiind monument istoric, Ministerul Culturii ar avea drept de preemțiune, dar presupun că și Primăria Capitalei ar putea face o ofertă. Există în planurile dumneavoastră vreun demers pentru astfel de exemple? Ar putea fi o soluție un parteneriat public-privat, astfel încât să salvați astfel de monumente istorice și să le redați comunității?

Este fezabil doar dacă îl vezi ca un caz singular. Dar dacă înmulțești cu 20 sau 25 de astfel de clădiri, nu mai este fezabil. Adică noi deja am prioritizat clădirile pe care le vom consolida și pentru care trebuie să avem bugete semnificative.

Dacă achiziționez o astfel de clădire cu 5 milioane de euro, care înseamnă 25 de milioane de lei, va trebui să mai bagi încă poate 50 de milioane de lei în ea. Multiplicarea este fabuloasă.

Dar noi nu ne oprim aici, vă zic cumva într-o oarecare premieră, au publicat și colegii mei pe Facebook, dar nu cred că s-a înțeles amploarea a ceea ce vrem să facem.

Am citit că vreți să faceți o cartografiere a patrimoniului capitalei.

Exact, vă pot da acum detalii. În primul rând, noi nu avem o bază unică cu clădirile din București, cu patrimoniul Bucureștiului. Avem ceva la AFI (n.r. Administrația Fondului Imobiliar). Sunt clădiri care au și nu au statut de patrimoniu.

AFI are și apartamente pe Bulevardul Iuliu Maniu, în blocuri comuniste, dar are și clădiri cu valoare istorică. Avem iarăși la Direcția de Patrimoniu altă bază de date. Avem date la primăriile de sector.

După ce vom avea acest inventar va trebui să dezvoltăm niște politici coerente. De exemplu, avem fostul Hotel Bristol, pe diagonală cu Universitatea din București. E o clădire foarte importantă.

Această clădire a fost văruită de către doamna Firea ca să nu mai arate ca și cum ar fi degradată. Dar ea nu este consolidată. Banii pe care primăria ar trebui să-i pună în consolidare se ridică iar la zeci de milioane, poate chiar sute de milioane de lei. Și atunci, ideea care este? Acolo a funcționat un hotel. Cine ar fi interesat sau ce funcție ar trebui să aibă această clădire?

O mai faci un centru cultural, un centru social, educațional, sau pentru că este într-o zonă foarte bună, o transformi dintr-un pasiv care îți consumă fonduri, într-un activ care îți produce taxe și impozite?

De exemplu, un lanț mare hotelier poate să ia această clădire, să o consolideze. Și când vor veni cu proiectul de consolidare, îl vor adapta special pentru hotel, vor fi bani privați puși acolo, încă o dată, repet, ultratransparent, ca să fie clar, să nu se înțeleagă că avem nu știu ce agendă ascunsă cu proprietatea Bucureștiului. Se va concesiona pe un număr de nu știu, 30-35 de ani, asta reiese din evaluarea proprietății, și în loc să se degradeze aceste tipuri de clădiri pe mai departe, vor fi reintroduse în circuitul economic și țesutul urban, per asamblu, va avea doar de câștigat.

Dar aceste tipuri de politici le putem creiona după ce vedem pe ce stăm. Pentru că sunt clădiri în București cu statut incert. Unele au litigii, dar măcar să știi care este statutul.

Vă garantez că sunt clădiri pe care statul nu știe dacă le are sau nu le are. Și treci pe lângă ele și te întrebi ce este aici.

De aceea am făcut un grup de lucru în nivelul primăriei. Și sper eu ca până la 15 iulie acest grup de lucru să ne producă baza de date, de la care noi vom clădi politici. E pentru prima dată când se face acest lucru, la inițiativa mea, după 35 de ani. Pentru că nu știm pe ce stăm. Și dumneavoastră ați  spus așa, domne, lăsați graffitiul, că sunt lucruri mai importante, cad clădirile pe noi. Absolut corect.

Dar ca să ajungem să rezolvăm, primul pas este această bază de date. Sunt sute de clădiri. Trebuie să avem o politică inclusiv economică sustenabilă.

Ca să consolidezi aceste clădiri te costă foarte, foarte, foarte mult. Ne împrumutăm deja de la Banca de Dezolvatare a Consiliului Europei pentru astfel de proiecte. Și atunci, obiectivul meu este să le reintroducem în circuitul economic cât mai repede. Adică mediul privat să contribuie.

Ciprian Ciucu: “Când vii și dai cu spray-ul la întâmplare, cu diferite culori, cu diferite forme, atunci ce faci? Le uniformizezi.”

Clădiri importante de patrimoniu sunt afectate grav zilnic de această practică a tagging-ului mai degrabă, ca să deosebim graffiti de tagging, în care cineva trece rapid cu un spray și dă cu el acolo, asta nu e o formă de protest. Asta e o formă de marcare a teritoriului, mi se pare chiar foarte primitivă.

Ce face Banksy înțeleg că este o formă de protest. Eu însumi vin dintr-o generație care a ieșit la proteste, am protestat și împotriva Guvernului și nu combat cultura protestului. Dar tu când ajungi să vandalizezi, că așa le numesc și nu mi-e frică de acest cuvânt, când treci repede și bagi un tag pe o clădire de patrimoniu și ai acest fenomen pe kilometri întregi de bulevarde principale…

Intervenția de curățare fiind practic imposibilă din motive legislative, dar și din motive financiare, vă dați seama cât de mult costă să vii cu un proiect pentru o fațadă doar ca să ștergi un graffiti – ai nevoie de proiect de arhitectură, de un anumit tip de intervenție pe un monument.

Mulți artiști stradali au reacționat la dezbaterea inițiată de dumneavoastră invocând teoria ferestrei sparte, în ideea că cele mai multe tagg-uri sunt date pe clădiri deja degradate. Adică mai rare sunt situațiile în care se dau peste fațade de patrimoniu îngrijite.

Este fals. Nu există în București ceva în zona centrală să nu fie de patrimoniu. Zona protejată asta înseamnă. Și de aceea noi nu putem interveni. Dacă o clădire este de patrimoniu în zona protejată, toată plinta stradală de 2-3 kilometri ia aceeași legislație. Tu când dai pe clădirea de lângă care, ok, poate nu are cea mai bună formă, tu afectezi întreaga infrastructură a zonei istorice.

Vorbim de artiști. Cei care au lucrat aceste clădiri de patrimoniu au fost la rândul lor artiști. Expresia lor artistică trebuie să fie respectată. Cei mai mulți oameni din zona culturală își doresc ca aceste manifestări artistice să rămână în identitatea noastră pe o perioadă partea cât mai lungă de timp. Sunt anumite clădiri care sunt efectiv reprezentative și ne este drag de ele și nu doar că nu le vrem dispărute de acolo, ci nu le vrem nici măcar afectate.

Și atunci când vii și dai cu spray-ul la întâmplare, cu diferite culori, cu diferite forme, atunci ce faci? Le uniformizezi. Tagging, tagging, tagging.

Cum va decide primăria ce trebuie șters și ce nu trebuie șters?

Statul trebuie să facă tot ce poate să își protejeze patrimoniul cultural și istoric. Din punctul meu de vedere, orice clădire din patrimoniu pe care se dă cu șpray trebuie protejată.

Primăria Capitalei, care are și ea cred, câteva urme de spray, este obiectiv de patrimoniu. Și multe alte clădiri au același statut. Ce vreau să spun este că acest fenomen, superficial de foarte multe ori, le omoară spiritul pe care artiștii vremurilor l-au pus în ele. Nu le mai vezi. Și n-am nimic cu ideea de a protesta. Și înțeleg și paradoxul de a protesta în mod organizat.

Dar dreptul de a protesta nu trebuie să fie superior dreptului unor artisti care s-au manifestat în trecut pentru a crea ceva. Este normal ca aceste clădiri de patrimoniu să fie protejate și pentru generațiile următoare.

Și ce faceți dacă veți investi mulți bani pentru curățare și vor veni din nou și vor da cu sprayul peste?

Pot să nu fac nimic, să continue să arate ca acum. Asta este opțiunea cea mai facilă pe care o abordau toți primarii de până acum, să nu faci nimic e cel mai lejer. Și când îmi vor reproșa oamenii care își doresc să vadă cădirile în forma lor reală, o să-i trimit la dreptul de a protesta al unor tineri, cărora nu am ce să le fac. E foarte facil.

Strict financiar vorbind, primăria va cheltui niște bani cu curățarea acestor fațade. Ce faceți dacă veți cheltui acei bani și vor veni și vor da altele peste? La cheltuirea banului public mă refer.

Vom relua procesul. În orașele civilizate, Viena, Paris, respectul pentru proprietate este mult mai mare. Politica este de a zădărnici eforturile. Adică dacă intervin în 24 de ore, cel care a făcut graffiti nu va mai reveni. Dar dacă constant ai același comportament, care îți consumă niște resurse, poți să-l pui la vandalism, din punctul meu de vedere.

Sunt singurul primar care a organizat un festival de graffiti în București ever. Primul și singurul din istoria Bucureștiului. Am încurajat această cultură a protestului și am oferit un spațiu public de manifestare.

Dacă dumneavoastră organizați festival de street art, nu înseamnă automat că încurajați cultura protestului, pentru că este un mediu controlat.

E un principiu în neoliberalismul acesta care este clamat. Sunt liber să fac ceea ce vreau, atâta timp cât nu îngrădesc libertatea celuilalt. Dar oamenii aceștia protestează afectând proprietățile altor oameni. Cu alte cuvinte, să zicem că vreau să protestez și eu cu cheia pe mașina dumneavoastră. Este ok? Eu cred că este artă. Fac o steluță.

Totuși, avem o manifestare a autorității și respectăm legile sau putem să lăsăm orașul într-o ideologie ultra de stânga, non-intervenționistă, a anarhiei, pentru că și anarhia este definită foarte clar în științele politice – avem o zonă în care autoritatea nu trebuie să mai existe și să nu afecteze niciun fel dreptul protestului. Toți protestăm, toți sunt niște protestatari. După care o să avem un mediu urban conform propriilor noastre decizii și acțiuni.

Mai am o singură întrebare pe subiectul acesta. Ați spus deseori că luați orașul la pas. Ați văzut acum câțiva ani, când era Florin Cîțu premier, stencil-urile cu “Cîțu salvează economia”, răspândite prin tot orașul? Ele au fost date inclusiv pe Ateneul Român, monument inclus în patrimoniul UNESCO.

Și pe blocul în care stau eu, în Drumul Taberei.

Aceste stencil-uri cu mesaj politic au fost cumva încurajate, plătite de PNL?

Mi-ar fi rușine dacă ar fi așa ceva. Să aflu așa ceva. Nu știu cum au apărut. Am văzut și cu Ciolacu, am văzut și cu alții. Și cu Ciucă erau la un moment dat.

Deci nu aveți cunoștință că PNL ar fi plătit vreodată pentru astfel de mesaje?

Doamne ferește! Adică am conștiință că nu s-a plătit, că s-ar vedea în documentele contabile. Alea mi se par niște mizerii.

Un alt subiect care are legătură cu patrimoniul orașului și nu are încă o rezolvare este Cathedral Plaza. Știu că exista o decizie judecătorească pentru demolare, Nicușor Dan a dat la rândul său o dispoziție de demolare, dar ea a fost atacată de proprietari. Care este situația în prezent?

Este doar o hotărâre judecătorească atacată în instanță, la apel. Și există o decizie a primarului general deja semnată pentru demolarea clădirii. Și mai există o contestație, de aceea nu s-a demolat clădirea. A fost atacată decizia primarului general de demolare, deci încă nu avem o decizie definitivă. Al doilea motiv cred că este economic. Și mai este un motiv. Unii spun așa – nu este soluția tehnică cea mai bună de a o demola de tot, pentru că deja cu actuala configurare s-ar mișca și-ar afecta și mai mult biserica catolică. Și atunci sunt două ipoteze.

Cum poți da niște costuri rezonabile pe care să le suporți tot tu, stat, să nu afectezi clădirea monument. Cealaltă gândire ar fi să duci, totuși, clădirea în niște parametri urbanistici corecți ai zonei, adică ce spune acum legea? Spune că poate să aibă acolo maxim patru etaje. Atunci o dai jos până la patru etaje și o lași într-un registru urbanistic corect.

Problema este că nu ai legislație în România care să-ți permită să faci așa ceva, deși soluția tehnică mai corectă ar fi aceasta.

Deci avem această tensiune între soluția juridică, voința politică, care este aceeași cu soluția juridică de a o demola și să vedem care este soluția tehnică pentru a demola. Din păcate, pe termen scurt de un an, doi, trei, nu văd, vă zic sincer, o soluție. 

Urmărind activitatea dumneavoastră de când ați devenit primar, postările pe care le faceți, pare așa că ați găsit un dezastru la Primăria Capitalei. Care este realitatea? precedentul primar a fost Nicușor Dan, ales președintele României.

Nicușor Dan a făcut cât de mult a putut să facă în contextul pe care l-a avut. N-am ce să-i reproșez.

Puteți dumneavoastră mai mult? aveți același context, dacă nu unul și mai dificil, ținând cont de criza politică, economică.

Nu știu, asta rămâne să demonstrez, dacă o să mai merit un mandat. Dar am zis că am nevoie de puțin 2-3 mandate. Orașele care s-au schimbat, luminat la față, în care există ordine, cum ar fi Parisul, Viena, Barcelona, au avut primari care au stat mai mult de un mandat acolo. Și orașele din România, care sunt cât de cât puse la punct, au avut primar că au stat două, trei mandate minim. Unii au stat, cum este Emil Boc, și cinci mandate. Și arată mai bine pentru că ai o coerență pe o perioadă lungă de timp.

Aici vorbim despre un oraș cu o guvernanță schizoidă în care ai 7 primari. Și, cu atât mai mult, inerția este mai mare și timpul necesar pentru a acționa sistemic și concentrat, cu efecte vizibile,  este mai mare.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post INTERVIU Ciprian Ciucu: “Nu am venit să destructurăm totul. Păstrăm ceea ce este bun. De exemplu, iMapp.” appeared first on Cultura la dubă.

Robin Ujfaluši, unul dintre tinerii manageri culturali care au adus în România o mentalitate occidentală, își încheie mandatul de director al Centrului Ceh București, după 5 ani. Prima dată i-am spus povestea în 2021, când instituția pe care o conducea ne arăta o altă perspectivă asupra ideii de Străzi Deschise.

De altfel, modelul său, inspirat din Praga, se regăsește acum și în inițiativa Primăriei Municipiului București, iar weekendurile pietonale nu mai înseamnă doar terase deschise, alcool, înghețată și mâncare, ci și evenimente culturale care au ajuns atât pe Calea Victoriei, cât și în cartiere mărginașe.

Robin și soția lui, româncă, au ajuns în București ca un cuplu tânăr și pleacă azi, la final de mandat, cu doi copii născuți în România.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, cel care a condus Centrul Ceh vorbește despre experiența sa în țara noastră și despre moștenirea pe care o lasă vieții culturale din România.

***

Robin, în primul rând, cum te simți la finalul experienței tale la Centrul Ceh din București?

Simt că a fost o experiență foarte intensă, diversă și interesentă, sunt recunoscător pentru oamenii pe care i-am întâlnit și pentru proiectele pe care am reușit să le livrăm și să le sprijinim. Sunt și puțin obosit pentru că am combinat un job foarte solicitant cu responsabilitățile de familie, așa că probabil este timpul potrivit pentru o schimbare și pentru puțină liniște.

Cum ai descrie cei 5 ani petrecuți aici?

Un drum divers și grozav, cu provocări la toate nivelurile. Am ajuns aici cu jumătate de an înainte de COVID, m-am așezat puțin, m-am orientat cât de cât, apoi pandemia a schimbat totul.

După 2 ani de restricții impuse de COVID, când în sfârșit acestea nu se mai impuneau, a început războiul din Ucraina, care a adus alte provocări neașteptate în munca noastră. Per total, simt că au fost 5 ani de adaptare constantă la noi condiții pe care presupun că mulți dintre noi le-au experimentat.

Ce ți-a plăcut cel mai mult în mandatul tău aici?

Diversitatea muncii, libertatea de a contura programul Centrului Ceh și șansa de a colabora cu oameni foarte creative din diverse domenii.

Ce mai este interesant este că prin acest job îți poți (re)descoperi propria țară prin ochii partenerilor locali. Îți dau două exemple recente: Din ultimul număr al Revistei Zeppelin am aflat atât de multe despre arhitectura cehă contemporană!

Sau, în luna iunie, pianistul Dragoș Cantea a prezentat lucrările muzicale ale lui Leoš Janáček într-o complexitate pe care nu am mai auzit-o înainte.

Ai menționat și că ai întâlnit obstacole, e firesc. Care sunt principalele obstacole pe care le-ai întâlnit în organizarea proiectelor culturale sau educaționale?

Marele obstacol a fost pandemia, bineințeles. Alt considerent care ne afectează munca sunt finanțele și resursele – avem o echipă relativ mică, un buget limitat, în timp ce domeniul cultural este nelimitat. Așa că e foarte important să avem niște priorități clar stabilite.

Care sunt realizările de care de bucuri cel mai mult?

Voi începe cu o concluzie generală: cred că în ciuda provocarilor, am reușit să menținem spiritul Centrului Ceh din București deschis, prietenos, să fim o instituție inovativă, bine conectată cu partenerii locali.

Printre proiectele specifice aș menționa Festivalul Cinemascop, în cadrul căruia în 2018 am redeschis un cinematograf de vară abandonat, iar azi poți găsi acolo un hub cultural care funcționează de sine stătător, sub proiectul Eforie Colorat.

De asemenea, sunt mândru de proiectul nostru fotografic prezentat în cadrul Timișoarei Capitală Europeană a Culturii. Roman Franc a prezentat portretele sale colective din toată lumea și a pregătit un ciclu special pentru România, documentând comunitățile cehe din Banat într-un mod creativ și amuzant.

În primul nostru interviu, spuneai că ți-ar plăcea ca mai mulți scriitori români să fie traduși în limba cehă. Ai reușit să faci ceva în această privință?

Sincer, a fost greu să găsesc timp pentru asta, fiind stabilit în București și ocupat full time cu Centrul Ceh. Văd chestiunea asta ca pe ceva pe termen lung, odată ce mă voi să ajut niște proiecte la nivel de relații culturale româno-cehe, care să includă literatura.

Știu că s-au întâmplat câteva traduceri valoroase de când am vorbit noi atunci. O colecție de poeme ale Anei Blandiana au fost publicate în cehă, iar câteva opere semnate de Claudiu Komartin, Cosmin Perța și Simona Goșu au fost invitate la cel mai mare festival de carte din Praga în acest an.

Deci există deja o cooperare începută, dar ea este de lungă durată.

Festivalul Cinemascop a fost unul dintre marile proiecte ale Centrului Ceh în ultimii ani. Care a fost contribuția instituției în proiect și cum va continua Eforie Colorat?

Da, cu siguranță Festivalul Cinemascop a fost unul proiectele noastre reprezentativ din 2018 încoace. De când am redeschis cinematograful de vară, în fiecare lună august au avut loc evenimente multiculturale.

Ceea ce e esențial este că spațiul a primit un patronaj local, datorită Eforie Colorat, care coordonează cinematograful toată vara. Anul acesta am făcut festivalul împreună și sper foarte tare să continue această colaborare.

Rolul nostru este să co-organizăm festivalul în toate aspectele, să ajutăm cu strângerea de fonduri, să contribuim cu conținut cultural ceh, precum și să implicăm alți parteneri europeni, alte institute culturale (EUNIC Romania), deci, pe scurt, ajutăm să aducem mai mult conținut internațional publicului de la Eforie Sud.

Ce sfat ai avea pentru următorul manager al Centrului Ceh din București?

Nu aș face recomandări specifice nimănui, dar mi-ar plăcea să văd că spiritul despre care am vorbit mai devreme va continua. Este ceva la care Centrul Ceh a lucrat în ultimele decenii, cred că funcționează și acum culegem roadele.

Ai doi copii mici, ambii născuți în România. Ce urmează pentru tine și familia ta din România?

Vom merge în Cehia, ne vom reconecta cu țara mea, prietenii noștri, familia, avem nevoie să ne așezăm ca familie acolo și eu îmi voi lua o scurtă perioadă sabatică.

Odată ce voi simți că ne-am așezat acolo, mă voi gândi la noi oportunități de muncă.

De asemenea, cred că experiența de la Centrul Ceh din București a fost atât de intensă, încât am nevoie de timp pentru a o procesa, de timp să mă liniștesc, să petrec momente cu familia mea, iar încetul cu încetul vom vedea ce urmează.

The post Robin Ujfaluši, directorul Centrului Ceh București, la final de mandat: “Aș vrea ca spiritul de aici să continue” appeared first on Cultura la dubă.

„Străzi deschise” ajunge pentru prima dată în cartierul Rahova, în weekendul 8-9 octombrie. Mai exact, traseul pietonal va fi deschis pe strada Bârcă, pe segmentul cuprins între Calea Rahovei şi Strada Dumbravă. În acest weekend, Calea Victoriei și şoseaua Kiseleff nu devin pietonale.

Copiii vor putea vedea spectacole ale Teatrului de Animaţie Ţăndărică, momente artistice ale Circului Metropolitan Bucureşti, statuile vivante ale Teatrului Masca şi concerte, spectacole de dans, percuţie şi ritm ale Şcolii de Artă Bucureşti.

De asemenea, vor fi active zonele de joacă şi mişcare pregătite de Proedus.

Program:

SÂMBĂTĂ, 8 OCTOMBRIE 2022

11:00 – 20:00 Activități sportive, zone de joacă și mișcare (PROEDUS)

16:30 – 16:50 Momente artistice (Circul Metropolitan București)

17:00 – 17:40 The Best of Living Statues (Teatrul Masca)

17:00 – 20:00 Momente de teatru (Teatrul de Animaţie Ţăndărică)

• 17:00 – 17:04 Simina Constantin – „Mimarionet”
• 17:04 – 17:08 Florin Mititelu – „Dans la radio”
• 17:08 – 17:12 Ștefan Craiu – „Figaro”
• 17:12 – 17:16 Cristina Tane – „Voodoo”
• 17:16 – 17:20 Monalisa Toncu – „Dirijorul”
• 17:35 – 17:39 Simina Constantin – „Raţa dansatoare”
• 17:39 – 17:43 Florin Mititelu – „Contele şi musca”
• 17:43 – 17:47 Ştefan Craiu – „Gunoierul”
• 17:47 – 17:51 Cristina Tane – „Perna”
• 17:51 – 17:55 Monalisa Toncu – „Pointy”
• 18:05 – 18:09 Simina Constantin – „Neanderthal Dday”
• 18;09 – 18:13 Florin Mititelu – „Hip-Hop”
• 18;13 – 18:17 Ştefan Craiu – „Nostalgia”
• 18:17 – 18:21 Cristina Tane – „Pisicatrenul”
• 18:21 – 18:25 Monalisa Toncu – „Figaro”
• 18:40 – 18:44 Simina Constantin – „Bunica”
• 18:44 – 18:48 Florin Mititelu – „Dodo Meseriaşul”
• 18:48 – 18:52 Ştefan Craiu – „The Sad Clown Rejected”
• 18:52 – 18:56 Cristina Tane – „Lullaby”
• 18:56 – 19:00 Monalisa Toncu – „Strings”

17:30 – 18:00 Trupa de dans (Școala de Artă București)

18:00 – 19:00 Recital de muzică pop Viviene Clement (Școala de Artă București)

18:00 – 18:40 The Best of Living Statues (Teatrul Masca)

DUMINICĂ, 9 OCTOMBRIE 2022

11:00 – 20:00 Activități sportive, zone de joacă și mișcare (PROEDUS)

12:00 – 12:20 Momente artistice (Circul Metropolitan București)

16:30 – 17:30 Spectacol de percuție și ritm (Școala de Artă București)

17:00 – 17:40 The Best of Living Statues (Teatrul Masca)

17:30 – 18:00 Trupa de dans (Școala de Artă București)

17:00 – 20:00Momente de teatru (Teatrul de Animaţie Ţăndărică)

• 17:00 – 17:04 Daniel Stanciu – „Vasilache – Artist din lume”
• 17:04 – 17:08 Monalisa Toncu – „Dirijorul”
• 17:08 – 17:12 Ana Maria Bălescu – „Besame mucho con Dolores”
• 17:12 – 17:16 Daniela Ruxandra Mihai – „Bătrâna”
• 17:16 – 17:20 George Simian – „Pictorul”
• 17:35 – 17:39 Daniel Stanciu – „Vasilache şi Mărioara – Dansatori de bâlci”
• 17:39 – 17:43 Monalisa Toncu – „Pointy”
• 17:43 – 17:47 Ana Maria Bălescu – „Radio Gaga”
• 17:47 – 17:51 Daniela Ruxandra Mihai – „Balerina Nina”
• 17:51 – 17:55 George Simian – „Michael Jackson”
• 18:05 – 18:09 Daniel Stanciu – „Mărioara – Talente culinare”
• 18:09 – 18:13 Monalisa Toncu – „Figaro”
• 18:13 – 18:17 Ana Maria Bălescu – „Nasul roşu”
• 18:17 – 18:21 Daniela Ruxandra Mihai – „Marea”
• 18:21 – 18:25 George Simian – „Bob Marley”
• 18:40 – 18:44 Daniel Stanciu – „Vasilache şi musafirii nepoftiţi”
• 18:44 – 18:48 Monalisa Toncu – „Strings”
• 18:48 – 18:52 Ana Maria Bălescu – „The Flower”
• 18:52 – 18:56 Daniela Ruxandra Mihai – „Puck”
• 18:56 – 19:00 George Simian – „Zborul”

18:00 – 19:00 Recital de muzică pop Viviene Clemeny (Școala de Artă București)

18:00 – 18:40 The Best of Living Statues (Teatrul Masca)

The post Cartierul Rahova devine pietonal în weekendul 8-9 octombrie, în cadrul programului “Străzi deschise” appeared first on Cultura la dubă.

Pe parcursul celor două zile, respectiv pe 18 și 19 iunie, vor avea loc spectacole de teatru, recitaluri instrumentale, concerte de muzică populară și pop, spectacole de percuție și ritm, momente de dans contemporan sau de atelierele de joacă pentru copii.

Zone pietonale / Străzi deschise 18-19 iunie 2022, între orele 09:00 şi 22:00:

• Calea Victoriei între Piaţa Victoriei şi Splaiul Independenţei;
• Șoseaua Kiseleff între str. Arh. Ion Mincu și str. Monetăriei;
• Bd. Unirii între Splaiul Independenței și Bd. Dimitrie Cantemir și între Bd. Dimitrie Cantemir și Bd. Mircea Vodă (sensul de mers spre Piața Alba Iulia);
• Drumul Taberei între Valea Ialomiței și Valea Argeșului.

Evenimente conexe

Din seria evenimentelor conexe de weekendul acesta fac parte Concertul caritabil extraordinar pentru sprijinirea Ucrainei „Life Will Win”, care va avea loc în Piața „George Enescu” sâmbătă de la ora 19:00, dar și Food Truck Festival care are loc în sectorul 6, în ambele zile de weekend.

PROGRAM ARTISTIC WEEKEND #6 | 18 – 19 iunie 2022

Sâmbătă, 18 iunie 2022 – Zona centrală

Calea Victoriei, nr. 155, Sediul Entertix – Zona Pipera

19:00-21:30: „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” (Teatrul Apropo) – eveniment finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul programului Burse de idei pentru „București RE:imaginat” (6 reprezentații consecutive, o reprezentația durează 30 de minute);

Calea Victoriei – Piațeta Teatrului Odeon

09:00-21:00: Standuri de promovare a ofertelor educaționale ale universităților din București (PROEDUS)

Calea Victoriei – Magazinul Muzica

19:00-21:00: Instalaţie participativă – faţada magazinului Muzica (ARCUB)

Calea Victoriei – Muzeul Național de Artă

18:00-20:25: Spectacole de teatru (Teatrul de Animație Țăndărică)                                                                     

• 18:00-18:05 Florin Mititelu – „Dans la radio”
• 18:05-18:10 Liliana Gavrilescu – „Rosina”
• 18:10-18:15 Alina Teianu – „Fluierul vesel”
• 18:15-18:20 Ioana Chelaru – „Viva Mexico”
• 18:20-18:25 Simina Mititelu – „Mimarionet”  
• 18:25-18:40 PAUZĂ                                                      
• 18:40-18:45 Florin Mititelu – „Contele si musca”
• 18:45-18:50 Liliana Gavrilescu – „Baba Veta”
• 18:50-18:55 Alina Teianu – „Îndrăgostitul”
• 18:55-19:00 Ioana Chelaru – „Paloma”
• 19:00-19:05 Simina Mititelu – „Rața dansatoare”                                                                                 
• 19:05-19:20 PAUZĂ                                                       
• 19:20-19:25 Florin Mititelu – „Hip-Hop”
• 19:25-19:30 Liliana Gavrilescu – „Lady C”
• 19:30-19:35 Alina Teianu – „Cu Țăndărică la pas”
• 19:35-19:40 Ioana Chelaru – „N&G”
• 19:40-19:45 Simina Mititelu – „Neandertal day”  
• 19:45-20:00 PAUZĂ                                                         
• 20:00-20:05 Florin Mititelu – „Dodo Meseriasul”
• 20:05-20:10 Liliana Gavrilescu – „Bailarin”
• 20;10-20:15 Alina Teianu – „Pănușa”
• 20:15-20:20 Ioana Chelaru – „Cele două cuvinte”
• 20:20-20:25 Simina Mititelu – „Bunica”    

Calea Victoriei – Casa Filipescu Cesianu

10:00-17:30: Expoziție permanentă – „În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani” (Muzeul Municipiului București)

10:00-17:30: Expoziție – „Piatra în epoca omului” (Muzeul Municipiului București)

Şoseaua Kiseleff

09:00-21:00: Activități sportive, zone de joacă și mișcare (PROEDUS)

——

EVENIMENTE CONEXE

19:00-22:00: Turneul European de Caritate pentru Sprijinirea Ucrainei “Life Will Win”

Sâmbătă, 18 iunie 2022

Sectorul 6: Drumul Taberei între Valea Ialomiței și Valea Argeșului

17:00-21:00: Activități sportive, zone de joacă și mișcare (PROEDUS)

17:00-18:10 / 19:00-20:10: „O crimă perfectă (Îngerii de la Văcărești)” (Teatrul Masca)

17:00-18:00: Concert de muzică populară (Școala de Artă București)

18:00-18.45: Spectacol de teatru pentru copii „Cei trei purceluși” (Teatrul Ion Creangă) – zona stației de metrou Constantin Brâncuși

18:00-20:30: Spectacole de teatru (Teatrul de Animație Țăndărică)

• 18:00-18:05 Adrian Lefter – „Piratul Hopkins”
• 18:05-18:10 Roxana Visan – „On ice”
• 18:10-18:15 Apostol Gabriel – „Impro 1”
• 18:15-18:20 Ana Maria Bălescu – „Besame mucho con Dolores”
• 18:20-18:25 Ioan Paduraru – „Maimu Elvis”             
• 18:25-18:40 PAUZĂ
• 18:40-18:45 Adrian Lefter – „Spiridușul la volan”
• 18:45-18:50 Roxana Vișan – „Când iubesc”
• 18:50-18:55 Gabriel Apostol – „Impro 2”
• 18:55-19:00 Ana Maria Bălescu – „Radio Gaga”
• 19:00-19:05 Ioan Păduraru – „Badea Gheorghe” 
• 19:05-19:20 PAUZĂ
• 19:20-19:25 Adrian Lefter – „Master Winnie”
• 19:25-19:30 Roxana Visan – „Marlyn Monroe”
• 19:30-19:35 Gabriel Apostol – „Impro 3”
• 19:35-19:40 Ana Maria Bălescu – „Nasul roșu”
• 19:40-19:45 Ioan Păduraru – „Tenor-Contratenor” 
• 19:45-20:00 PAUZĂ
• 20:00-20:05 Adrian Lefter – „Ilie din Norvegia”
• 20:05-20:10 Roxana Vișan – „Balet la masă”
• 20:10-20:15 Apostol Gabriel – „Impro 4”
• 20:15-20:20 Ana Maria Bălescu – „The Flower”
• 20.20-20:25 Ioan Păduraru – „Street Singer”  

18:30-19:30: Spectacol de percuție și ritm (Școala de Artă București)

19:00-19.45: Spectacol de teatru pentru copii „Turtița năzdrăvană” (Teatrul Ion Creangă) – zona stației de metrou Constantin Brâncuși

19:00-20:00: Recital instrumental „Duo Monique” (CREART)

19:30-20:00: Dans contemporan (Școala de Artă București)

20:00-20:45: Atelier de joacă (Teatrul Ion Creangă) – zona stației de metrou Constantin Brâncuși

20:15-21:15: Parada personajelor (Circul Metropolitan București)

21:00-22:00: Concert muzică pop (Școala de Artă București)

Evenimente conexe

14:00 – 22:00: Food Truck Festival (Livada Advertising)

Duminică, 19 iunie 2022 – Zona centrală

Calea Victoriei – Piațeta Teatrului Odeon

09:00-21:00: Standuri de promovare a ofertelor educaționale ale universităților din București (PROEDUS)

Calea Victoriei – Magazinul Muzica

19:00 – 21:00: Instalaţie participativă – faţada magazinului Muzica (ARCUB)

Calea Victoriei – Muzeul Național de Artă

18:00-20:25: Spectacole de teatru (Teatrul de Animație Țăndărică)                                                             

18:00-18:05 Grațiela Ene  – „Pescarul amator”

18:05-18:10 Dora Dumitrescu –  „Fetița”

18:10-18:15 Alina Petrescu – „Gore știe tot”

18:15-18:20 Mihai Dumitrescu – „Balerina”

18:20-18:25 Monalisa Toncu– „Dirijorul” 

18:25-18:40 PAUZĂ                                              

18:40-18:45 Grațiela Ene – „ Bublle Monkey”

18:45-18:50 Dora Dumitrescu – „Verzuliul spune…”

18:50-18:55 Alina Petrescu– „ Alice din Țara Minunilor”

18:55-19:00 Mihai Dumitrescu „Maimuța credincioasă”

19:00-19:05 Monalisa Toncu– Pointy”                                                                                                                              

19:05-19:20 PAUZĂ                                                       

19:20-19:25 Gratiela Ene – „Carmen”

19:25-19:30 Dora Dumitrescu – „Sirtaki”

19:30-19:35 Alina Petrescu – „Aria calomniei”

19:35-19:40 Mihai Dumitrescu – „Blugi sportivi”

19:40-19:45 Monalisa Toncu – „Figaro”                                                                                                                                                                                             19:45-20:00 PAUZĂ                                                           

20:00-20:05 Gratiela Ene – „Chanel”

20:05-20:10 Dora Dumitrescu – ”Scufița”

20:10-20:15 Alina Petrescu – „Lolo”

20:15-20:20 Mihai Dumitrescu – „Jumătatea cântăcioasă”                                                              

20:20-20:25 Monalisa Toncu – „Strings”       

Calea Victoriei – Casa Filipescu Cesianu

10:00-17:30: Expoziție permanentă – „În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani” (Muzeul Municipiului București)

10:00-17:30: Expoziție – „Piatra în epoca omului” (Muzeul Municipiului București)

Şoseaua Kiseleff

09:00-21:00: Activități sportive, zone de joacă și mișcare(PROEDUS)

Duminică, 19 iunie 2022

Sectorul 6: Drumul Taberei între Valea Ialomiței și Valea Argeșului

11:00-21:00: Activități sportive, zone de joacă și mișcare (PROEDUS)

17:00-18:00: Concert de muzică populară (Școala de Artă București)

17:30-18:10/18:30-19:10: The Best of Living Statues (Teatrul Masca)

18:00-18:45: Spectacol de teatru pentru copii „Fata babei și fata moșului” (Teatrul Ion Creangă) – zona stației de metrou Constantin Brâncuși

18:00-20:30: Spectacole de teatru (Teatrul de Animație Țăndărică)

• 18:00-18:05 Daniel Stanciu – „Vasilache, artist din lume”
• 18:05-18:10 Roxana Vișan – On ice”
• 18:10-18:15 Daniela Ruxandra Mihai – „Bătrâna”
• 18:15-18:20 Cristina Țane – „Voodoo”
• 18:20-18:25 Ștefan Craiu – „Nostalgia”                                                                      
• 18:25-18:40 PAUZĂ    
• 18:40-18:45 Daniel Stanciu – „Vasilache și Mărioara – Dansatori de bâlci”
• 18:45-18:50 Roxana Vișan – „Când iubesc”
• 18:50-18:55 Daniela Ruxandra Mihai – „Balerina Nina”
• 18:55-19:00 Cristina Șane – „Perna”
• 19:00-19:05 Ștefan Craiu – „Gunoierul”       
• 19:05-19:20 PAUZĂ                                                                                                               
• 19:20-19:25 Daniel Stanciu – „Mărioara – Talente culinare”
• 19:25-19:30 Roxana Vișan – „Marilyn Monroe”
• 19:30-19:35 Daniela Ruxandra Mihai – „Marea”
• 19:35-19:40 Cristina Țane – „Pisicatrenul”
• 19:40-19:45 Ștefan Craiu–„ Figaro”      
• 19:45-20:00 PAUZĂ         
• 20:00-20:05 Daniel Stanciu – „Vasilache și musafirii nepoftiți”
• 20:05-20:10 Roxana Vișan – „Balet la masă”
• 20:10-20:15 Daniela Ruxandra Mihai – „Puck”
• 20:15-20:20 Cristina „Țane – „Lullaby”
• 20:20-20:25 Ștefan Craiu – „The sad clown rejected”

18:30-19:30: Spectacol de percuție și ritm (Școala de Artă București)

19:00-19:45: Spectacol de teatru pentru copii „Gheața carbonică” (Teatrul Ion Creangă) – zona stației de metrou Constantin Brâncuși

19:00-20:00: Recital Bossa Nova „Duo Manaf” – voce și chitară (CREART)

19:30-20:00: Dans contemporan (Școala de Artă București)

20:00-20:45: Ateliere de joacă (Teatrul Ion Creangă) – zona stației de metrou Constantin Brâncuși

20:00-21:00: Concert de muzică pop (Școala de Artă București)

20:30-22:00: Spectacol de teatru „Oglinda neagră” (Teatrul Nottara)

21:00-21:45: Fanfara (Damian Drăghici)

The post Evenimentul “Străzi deschise” ajunge weekendul acesta în cartierul Drumul Taberei appeared first on Cultura la dubă.

Primăria Capitalei transmite într-un comunicat de presă că peste 15.000 de oameni au luat parte la evenimentul bucureștean “Străzi deschise” în acest weekend.

Diferit față de anul trecut este că la ediția de anul acesta PMB a prevăzut și o serie de activități culturale și sportive, dedicate în special copiilor.

Astfel, sâmbătă și duminică au avut loc ateliere de dans organizate de Opera Comică pentru Copii, spectacole de teatru în aer liber, susținute de Teatrul Masca sau activități sportive, organizate de centrul educațional al PMB – Proedus.

„Străzi deschise” continuă în zona centrală în weekendul 14-15 mai, când segmente din Calea Victoriei şi Bulevardul Unirii vor deveni pietonale şi vor găzdui o nouă serie de activităţi artistice şi pentru copii.

Proiectul „Străzi deschise” care presupune pietonizarea mai multor străzi din zona centrală a Capitalei (Calea Victoriei și străzile adiacente, Piața „George Enescu”, Piața Universității, Bulevardul Unirii și Șoseaua Kiseleff) și crearea unor spații de promenadă și relaxare în centrul orașului se va desfășura în mai multe weekenduri, până pe 16 octombrie.

Dacă mulți bucureșteni se bucură de promenadă, pe de altă parte, alți locuitori ai capitalei și-au exprimat nemulțumirea pe pagina de facebook a primarului Nicușor Dan, cu privire la mizeria lăsată pe străzi de participanții la Străzi Deschise, lipsa unor toalete publice, precum și față de gălăgia din zonă. Deși programul oficial era anunțat până la ora 22.00, la mai multe terase de pe Calea Victoriei, petrecerea a continuat până la 1 noaptea.

The post Peste 15.000 de participanți la primul weekend de “Străzi deschise” – PMB appeared first on Cultura la dubă.

Dacă ați trecut în weekend pe Strada Ion Ghica din fața Centrului Ceh din centrul Bucureștiului, ați descoperit probabil o altfel de abordare a ideii “Străzi deschise”.

Spațiul public a fost readus la viață prin concerte, dans, desene pe asfalt sau recitări de poezie. În spatele evenimentelor de weekend de la Centrul Ceh stă tânărul manager care conduce această instituție culturală de un an și jumătate – Robin Ujfaluši.

Pe Robin l-am întâlnit într-o seară la Green Hours. Prospețimea și atitudinea sa degajată sunt complet inedite într-un peisaj cultural românesc, dominat mai degrabă de manageri împământeniți în funcții publice de peste 20 de ani, cărora apropiații li se adresează cu apelativul “maestre”.

Apoi ne-am regăsit la Centrul Ceh, pentru interviu. Centrul Cultural Ceh împarte aceeași clădire cu Ambasada Cehiei, dar accesul în imobil este mult mai prietenos decât e în mod normal la o ambasadă.

Zâmbitor, Robin își începe povestea sa din România.

“Cred că București e un oraș care te surprinde neîncetat, e foarte divers, găsești combinații neașteptate în arhitectură, dar și un parc natural precum Văcărești, ceva la care nu te-ai aștepta în mijlocul unui oraș.”

Robin Ujfaluši este căsătorit cu o româncă, iar acesta a fost unul dintre motivele pentru care a ales să lucreze în România. Până să devină directorul Centrului Ceh din București, a lucrat în ong-uri din domeniul educației și a predat istoria modernă a Cehiei pentru străinii din țara sa.

Dar legătura sa cu România începe chiar după al Doilea Război Mondial. Bunicii săi erau membri ai minorității cehe din Bihor, iar după război au emigrat în Cehoslovacia.

Acum încearcă să aducă în România propria viziune asupra culturii, dar și asupra libertăților și drepturilor omului.

“Ceea ce facem la Centrul Ceh nu este neapărat o formă clasică de diplomație culturală, noi încurajăm foarte mult diversitatea și vrem să ieșim cu activitățile din spațiul instituțional.”

“De aceea facem evenimentele din weekenduri pe stradă. Avem această atmosferă informală, oamenii vin aici, beau o bere, socializează și se conectează la cultura locală.”, ne spune Robin.

Ideea de a se implica în proiectul Străzi Deschise este inspirată din Cehia. De 15 ani, la Praga, are loc un eveniment anual, numit „Trăiește orașul diferit”.

“A început pe o stradă din Praga și acum sunt cam 80 de străzi incluse. Pe fiecare se întâmplă ceva diferit. Poate într-un loc vecinii ies și gătesc împreună, în unele locuri sunt concerte, în altele mici piscine pentru copii.

Cred că ideea se aseamănă mai mult cu Street Delivery de la voi, dar și inițiativa Străzi Deschise e importantă, fiindcă se întâmplă o vară întreagă.

Însă sunt de părere că pe lângă baruri și terase, e nevoie de cultură pe spațiul public.

Cred că inițiativa străzi deschise poate schimba perspectiva asupra spațiului public, cum îl protejăm, cum trăim în el, cât din el îl lăsăm pentru mașini și cât mai rămâne pentru noi înșine?”

Centrul Ceh s-a remarcat de-a lungul anilor și prin evenimentele menite să promoveze cinematografia. Sunt deja celebre serile Documentary Mondays sau Fiction Tuesdays, la care bucureștenii luau parte. De asemenea, Centrul Ceh a fondat festivalul de film documentar pentru drepturile omului – One World Romania, alături de cineastul român Alexandru Solomon.

Iar de 3 ani, centrul a ieșit din București și a căutat să susțină cultura locală și în alte zone. Ei sunt cei care au readus la viață cinematograful în aer liber din Eforie Sud și au pus la cale festivalul de film Cinemascop. Între timp, acel loc s-a transformat într-un spațiu cultural divers, numit Eforie Colorat.

“Totul a început acum 3 ani, datorită unui coleg care are o casă la mare și el a văzut un potențial foarte mare într-un cinema în aer liber, pe malul mării.

Au curățat buruienile, ecranul, a început ca un festival de 8 zile, a câștigat încrederea autorităților locale.

Acum a devenit mai mult ca un hub cultural, vrem ca Eforie Colorat să fie un program pe toată durata verii, cu proiecții de filme, rezidențe artistice, artă în spațiul public.

Deja ne depășește pe noi, a devenit un program mai amplu care are organizare locală, iar noi suntem doar niște parteneri. De fapt, colegul nostru și-a dat demisia de la noi și s-a mutat acolo, dar colaborăm în continuare. Susținem și noi cu ce putem și suntem foarte fericiți că acest proiect crește.”

Dacă în România managerii instituțiilor publice de cultură pot avea un număr nelimitat de mandate, mandatul lui Robin la Centrul Ceh din București este limitat la 4 ani. Instituția încurajează mobilitatea angajaților, astfel că la finalul celor 4 ani, va implementa viziunea sa în alte locuri.

“Unul dintre cele mai bune lucruri la jobul nostru este că nu avem nicio presiune politică, ci avem libertatea de a implementa ce credem noi că se potrivește aici.”

“Sigur, avem o strategie și niște subiecte pe care vrem să le atingem – sustenabilitate, probleme de gen, drepturile omului, susținerea minorităților.”

Robin Ujfaluši este pasionat de literatură și spune că va face tot posibilul pentru a traduce mai mulți autori români contemporani în limba țării sale. Este deja un mare admirator al Anei Blandiana, pe care a citit-o în engleză și pe care o va invita la unul dintre evenimentele centrului, dedicate poeziei.

The post Robin Ujfaluši, tânărul manager al Centrului Ceh care dă viață culturii din România appeared first on Cultura la dubă.