Parlamentul este cel care propune și votează legi și, foarte important, votează sau nu instaurarea unui guvern, poate depune moțiuni de cenzură împotriva guvernului sau poate cere suspendarea președintelui României.

În funcție de rezultatele obținute la alegerile parlamentare, partidele politice pot constitui alianțe și majorități care să dea guvernul României.

Iată mai jos principalele informații pe care trebuie să le știți despre alegerile din 1 Decembrie:

Alegerile parlamentare în țară

• La alegerile din data de 1 decembrie 2024, se aleg membrii Senatului și ai Camerei Deputaților. Senatorii și deputații sunt aleși pe liste propuse de partidele politice
• Votarea în țară se desfășoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00. Dacă la ora 21.00 încă se află alegători la coadă, la sediul secției de votare, programul se prelungește până când aceștia își exercită dreptul, dar nu mai târziu de ora 23.59
• Pot vota cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
• La alegerile parlamentare puteți vota doar în județul în care aveți reședința sau domiciliul. În acest sens, marile universități din țară au mutat cursurile de vineri și de luni în online sau au declarat zile libere, pentru ca studenții să poată să își exercite dreptul de vot în județele de care aparțin.
• Parlamentul României va fi format din 465 de membri, împărțiți între Camera Deputaților și Senat. Din acest total, 134 sunt senatori.

Alegerile parlamentare în străinătate

Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate au la dispoziție două variante de exercitare a dreptului de vot:

➢ prin corespondență;

➢ în cadrul secției de votare din țara de domiciliu sau reședință.

Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:

▪ au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;

▪ au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;

Pot vota în străinătate și:

• personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
• membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
• militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate;
• candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbăta, 30 noiembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală), și duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală).

Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, în condițiile prezentei legi, aceștia putând vota până cel mult la ora 23.59.

Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă

Istoric al Parlamentului României

În anul 1831, Țara Românescă a fost adoptat un act cu caracter constitutional denumit Regulamentul organic, aplicat apoi, în 1832, și în Moldova. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române.

Începuturile sistemului parlamentar se leagă chiar de istoria formării statului român modern, în conditiile în care, prin Conventia de la Paris din 1858, realizată în baza Tratatului de la Paris din 1856, ce punea capăt Războiului Crimeii, se stabilea crearea pentru Valahia și Moldova a câte unei Adunări elective.

Într-un context politic intern și internațional complicat, al intențiilor domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a moderniza societatea românească, apare „Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris” (1864) care consacră principiul bicameralismului, prin înfiintarea Corpului Ponderator, alături de Adunarea Electivă.

Legea electorală introdusă simultan cu instituția parlamentară de tip bicameral împarte alegătorii în două categorii, după criteriul averii, respectiv alegătorii direcți, categorie în care erau incluse persoanele care plăteau o contribuție de cel puțin 4 galbeni, aveau vârste de peste 25 de ani, știau carte, și alegatorii primari, categorie în care erau incluse persoanele care nu știau carte, dar care își plăteau contribuția la veniturile statului.

_{Deschiderea Adunarii elective de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, 29 februarie 1860}

După forțarea abdicării domnitorului Al. I. Cuza, elitele politice pașoptiste au adoptat sistemul parlamentar bicameral, având ca model Constituția belgiană din 1831.

Parlamentul, alcătuit din Adunarea Deputaților și Senat devine singurul organ legislativ, având rolul de a bloca eventuale tendințe spre autoritarism.

Votul cenzitar (discriminatoriu, în funcție de venituri și educație) a fost menținut până la finalul Primului Război Mondial. Votul universal, introdus în noiembrie 1918 a produs schimbări importante în viața politică a României interbelice.

Parlamentul a devenit cu adevărat independent de puterea executivă (guvern), căpătȃnd largi atribuții legislative și politice, începȃnd cu 1 iulie 1866, cȃnd a fost promulgată noua Constitutie a Romȃniei, care rămâne în vigoare pȃna în anul 1923.

Cele mai importante acte adoptate de Parlament în acea perioada și în istoria României moderne au fost Declarația de Independență din 9 mai 1877 și actele de unire de la sfârșitul Primului Război Mondial.

Adunarea Deputaților și Senatul au votat în zilele de 26-27 martie 1923 o nouă Constituție, care a întârit rolul Parlamentului. Prin Constituția din 1923 se menține sistemul bicameral, se întăresc funcțiile Parlamentului, fiind exprimat principiul separației puterilor în stat.

Legea fundamentală din 1923 consacră principiul monarhiei constituționale.

În februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea a a subminat rolul institutiei parlamentare și a impus un regim de monarhie autoritară.

Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuții. În toamna anului 1940, odată cu instaurarea regimului de dictatură militară, activitatea Parlamentului a fost suspendată.

Incepând din 1946, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost suspendat sistemul bicameral. Prin Constituția RPR din 1948 s-a instituit democrația populară, prin care separația puterilor în stat a fost eliminată, iar Marea Adunare Națională a devenit devine „organul suprem al puterii de stat”. Partidele politice, altele decât PCR, au fost astfel interzise, fiind instaurat un regim totalitar al Partidului Comunist, condus de dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Prin Constituția din 1965, Marea Adunare Națională era definită drept “unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România“.

Revolutia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere și pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separatia puterilor și raspunderea guvernanților în fața organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluționară provizorie, România a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituție, aprobată prin referendum în 1991 și revizuită în 2003.

sursa: Parlamentul României

Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. 

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

The post Duminică, 1 Decembrie, au loc alegerile parlamentare. Informații utile appeared first on Cultura la dubă.

După ce Cultura la dubă a prezentat marți seara în exclusivitate lista oficială cu propunerile făcute de ICR, transmisă senatorilor care fac parte din Comisia de Cultură pentru a se documenta înaintea audierilor, azi cei din opoziție s-au trezit că pe ordinea de zi au fost adăugate nume noi spre deosebire de informările pe care le primiseră inițial.

Audierile au fost doar de formă, iar votul s-a dat, așa cum era de așteptat, pe linie de partid.

***

Andreea Dogariu, inspector DGASPC Timiș, soția senatorului PSD Eugen Dogariu, a fost primit votul comisiei pentru postul de director adjunct al ICR Budapesta.

Istoricul Liviu Țăranu, cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, va fi director la ICR Beijing, o reprezentanță închisă în 2019, dar pentru care ICR a plătit în ultimii 2 ani o chirie de 400.000 de euro, conform relatărilor jurnalistului Dan Tomozei, stabilit în China.

Liviu Țăranu este un apropiat al PNL. În 2019 a fost invitat la marea sărbătoarea liberală, când Partidul Național Liberal a împlinit 144 de ani de la înființare. Acesta a ținut un discurs în fața președintelui Klaus Iohannis și a celorlalți liberali.

Bogdan Mihai Popescu va primi un nou mandat de director al ICR Stockholm. El a mai lucrat în ICR și ca director al Departamentului Centrul Cărții. Conform declarației sale de avere din 2018, el este unul dintre cei mai înstăriți candidați.

Pe când se ocupa de Departamentul Centrul Cărții, el avea deja 4 terenuri în București, două în Craiova și unul în Comarnic, acțiuni la multiple companii, iar în conturi aproximativ 150.000 de euro.

Dincolo de unele dintre numirile controversate, pe lista ICR au apărut și numele unor profesioniști. Din păcate, acestea sunt excepții, în timp ce normalitatea înseamnă mai degrabă politizare și nepotisme.

Printre excepții se află Andreea Dincă, o profesionistă din lumea internațională a cinematografiei. Ea este șefa biroului juriului Festivalului Internațional de Film de la Berlin și coordonatoarea departamentului de invitați tot la Berlinale. A mai lucrat la ICR Berlin, a fost coordonatoarea Festivalului Filmului European și directorul festivalului Timishort. Ea va fi director ICR Viena.

Iar director ICR Berlin va fi pianistul român Cristian Niculescu, stabilit la Berlin de 20 de ani. Cristian Niculescu a cântat ca solist cu cele mai importante orchestre germane. La audiere a susținut că are și experiență de manager cultural.

Pe lângă aceștia, au fost audiați azi și cei deja anunțați pe lista ICR, despre care Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Andreea Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Martin Ladislau Salamon – director ICR Tel Aviv
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra

După audieri, președintele Comisiei de Cultură din Senat, senatorul PNL Viorel Badea a declarat, potrivit Agerpres:

“Toţi candidaţii audiaţi ne-au demonstrat că vom avea o echipă excepţională la ICR, o echipă mult mai bună decât a fost până acum.“

Viorel Badea, senator PNL, președintele Comisiei de Cultură a Senatului

“Cei care s-au prezentat au experienţă în management cultural, sunt oameni care au puterea să facă lobby cultural la nivelul statelor în care îşi au misiunile.

Cel mai important lucru este faptul că sunt oameni care înţeleg foarte bine că o integrare culturală nu se poate face fără valorile culturale româneşti din diaspora.”

Iar președintele Liviu Jicman, cel care a făcut propunerile, s-a arătat îngrijorat de faptul că foarte multe posturi de conducere din reprezentanțele ICR sunt neocupate.

“Situaţia reţelei ICR este una foarte gravă, pentru că mai sunt doar câteva posturi de directori ocupate în prezent şi restul – vacante.”

Liviu Jicman, președintele ICR

“Sunt reprezentanţe închise de mai mulţi ani şi mă gândesc la Beijing, unde este lacătul pus din 2019.

Sunt reprezentanţe foarte importante – Viena, Londra, Paris fără nicio funcţie de conducere, aşa că sper ca, după ziua de astăzi, să facem un pas înainte la nivelul de coordonare. În ceea ce priveşte candidaţii propuşi, cred că există un echilibru important din mai multe puncte de vedere – de gen, experienţă.

Mai avem până în vară conduceri pentru ICR New York, ICR Madrid şi ICR Budapesta. La finalul anului am fi ajuns în situaţia ca doar directorul ICR Bruxelles să mai fie în funcţie şi în rest toate funcţiile vacante”, a declarat Jicman potrivit Agerpres.

Zilele următoare audierile în senat vor continua cu candidații Catinca Maria Nistor, propusă director ICR Londra, Ștefan Claudiu Marin, propus director adjunct ICR Viena, Victor Dobre, propus director ICR Lisabona și alții.

The post Noi nume au apărut azi pe lista ICR, la audierea în Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.