“Când o colegă plânge, eu vreau să fac ceva să o ajut, am fost și eu în situația asta și ajută mult să te simți sprijinit de colegi.“

După o serie de activități dedicate înțelegerii și combaterii fenomenului de bullying, elevii clasei a V-a, de la Școala Gimnazială Nr. 1 Dragomirești-Vale, vorbesc acum deschis despre emoții, nevoi sau frici. Diriginta lor, Priscilla Cosma, alături de consilierul școlar, au folosit ora de dirigenție pentru a ajunge acolo unde contează cu adevărat în educație – în sufletul elevilor. 

România se confruntă cu date îngrijorătoare privind cazurile de bullying în școli. Potrivit unui studiu publicat de Salvați Copiii România, 81% dintre elevii chestionați au afirmat că au fost martori ai situațiilor de bullying în școală, iar 1 elev din 2 a fost victima amenințărilor colegilor (2023). 

În acest context, Teach for Romania, cu sprijinul UiPath Foundation, a derulat la finalul anului 2024 programul de formare “Prevenția, recunoașterea și gestionarea bullying-ului în mediul școlar”, prin care profesori români au fost instruiți să aplice la clase activități și metode de lucru menite să prevină violența printre elevi. 

***

La clasa a V-a, unde Priscilla Cosma este dirigintă și profesoară de Educație Fizică și Sport, ora de dirigenție începe cu îmbrățișări și se desfășoară apoi în spațiul deschis al sălii de sport. Elevii se așază relaxați pe pufuri și așteaptă nerăbdători să înceapă ora lor preferată. 

Priscilla și Mihaela Stancu, consilier școlar, colaborează în cadrul orelor dedicate proiectului Clase fără bullying, și combină cunoștințele fiecăreia, de pedagogie, sport sau psihologie, pentru a câștiga încrederea elevilor și a crea un spațiu în care ei să se simtă confortabil. 

“Am realizat că ei au foarte mare nevoie de activități pentru creșterea compasiunii, empatiei și conștientizării. Pentru că ei încă nu conștientizează ce consecințe poate să aibă o simplă vorbă. 

Am avut jocuri de rol care i-au sensibilizat și și-au dat seama că nu toată lumea are același background, că povestea fiecăruia e diferită și fiecare vine cu propriul bagaj. Ei nu știau lucrurile astea. Sau le știau, poate, dar nu erau așa de conștienți de ele. Au înțeles că nu putem lua suferința cuiva, dar putem alege să nu adăugăm la ea. 

Au fost lacrimi după unele jocuri de rol și multă emoție, pentru care am făcut spațiu împreună, copiii dându-și voie să fie vulnerabili și deschisi. Abia la final am înțeles că ei s-au identificat foarte tare cu rolul pe care l-au primit.”, povestește Priscilla. 

“E bine să vorbim despre acest fenomen cât mai devreme, fiindcă altfel ajungem la clasa a 8-a, unde ei nu au habar cât de mult pot răni. Sunt cazuri de bullying chiar și de la clasa pregătitoare. Copiii ar trebui învățați de la grădiniță să împartă, să vorbească frumos cu colegii, să își ceară scuze, să facă complimente. Lor le este foarte ușor să spună cuvinte urâte, dar foarte greu să spună cuvinte frumoase. 

Trebuie să-i obișnuim cu bunătatea. Ei văd în mediul online foarte multe lucruri negative, iar noi în școală ne luptăm cu asta.” – spune Mihaela Stancu, consilier școlar.

În cadrul orei de dirigenție, elevii sunt încurajați să lucreze în echipe și să scrie câteva idei cheie despre bullying sau cyberbullying, să propună soluții pentru a veni în sprijinul unui coleg care suferă și să le prezinte, pe rând, în fața celorlalți. “Bullyingul este o formă repetată și intenționată de agresiune asupra unei persoane”, este principala idee pe care au reținut-o cu toții.

De asemenea, sunt învățați să nu judece agresorul, fiindcă și el are o suferință în spate. 

“Eu ceream de la ei colaborare, dar voiam să aibă și un model. Așa că împreună cu colega mea, doamna consilier, am făcut activitățile, ei ne-au văzut că lucrăm împreună. Cred că fiecare profesor își face clasa după el. E important cum este dirigintele, copiii observă tot și copiază, apoi aplică ceea ce văd. 

În cadrul activităților de sport foarte mult lucrăm cu emoții, în toate jocurile, inevitabil, apar frustare, bucurie, furie, entuziasm, fericire, învață să se uite la succes și la insucces. Sportul e esențial în dezvoltatea socio-emoțională a copiilor. Într-un mod plăcut, prin joacă, învață să gestioneze emoții pe care le întâlnesc în viața reală. De exemplu, ei când câștigau le făceau în ciudă colegilor care pierdeau. Și am discutat despre ce facem când câștigăm, cum putem fi de folos celorlalți, care încă nu au terminat exercițiul, și am stabilim împreună că putem să îi aplaudăm, să îi încurajăm, să le facem un compliment.”

Ora se încheie cu exercițiul preferat al copiilor, propus de consilierul școlar. Așezați în cerc, aceștia sunt încurajați să aleagă un coleg și să îi facă un compliment, apoi să ducă spre el firul unui ghem. Fiecare elev primește, pe rând, câte un compliment. 

“Ești cel mai bun lider pentru noi și îți mulțumim!”, “ești înțeleaptă”, “ești un atacant foarte bun”, “faci cele mai frumoase desene”, sunt câteva dintre aprecierile pe care copiii și le rostesc emoționați. 

“Activitățile astea m-au făcut să înțeleg că unii copii chiar au nevoie de complimente, chiar te ajută și să oferi și să primești un compliment. Nu știam că bullyingul e ceva atât de grav și cred că ar trebui să ne implicăm cât mai mult, mi-ar plăcea să facem astfel de activități mai des.”, ne povestește la final unul dintre participanți.

Pe parcursul orei petrecute în sala de sport, câțiva dintre copii sunt copleșiți de emoții și încep să plângă. Unii sunt îmbrățișați de colegi, o elevă de către doamna consilier sau de către prietene. 

“Mie îmi place că atunci când sunt bolnavă și apoi mă întorc la școală, foarte mulți colegi, mai ales una dintre fete vine la mine și mă întreabă cum mă simt, la fel și alți colegi, și mă simt foarte importantă pentru ei. Și ei sunt foarte importanți pentru mine.”, povestește emoționată o elevă. 

Bagajul emoțional cu care vine fiecare de acasă poate fi cu atât mai greu de dus, atunci când este purtat singur. Dar când profesorii vin în întâmpinarea nevoilor reale ale elevilor, șansele ca aceștia să își gestioneze mai bine emoțiile, cresc considerabil.

“Responsabilitatea e împărțită între școală și familie. Noi plecăm de acasă cu un bagaj, copiii stau mai mult acasă decât la școală. Sigur, noi îi învățăm cât putem, dar de acasă pornește totul. 

– Atunci când acasă nu există posibilitatea de a fi învățați, cât de mare devine responsabilitatea profesorilor?

– Foarte mare. Atunci când prind încredere, ei se și atașează de profesori, iar noi trebuie să fim atenți la ei, să le întâlnim toate nevoile lor.”, spune consilierul școlar Mihaela Stancu.

“Ar fi bine să existe o relație deschisă între părinte și profesor, dacă există o situație dificilă acasă, părintele să spună, astfel încât și noi să putem să creăm un mediu cât mai sigur și primitor pentru copil, să fim mai atenți. În unele momente, unii copiii au nevoie de mai multă atenție și atunci e bine să știm, ca să lucrăm împreună pentru binele copilului.” – Priscilla Cosma.

De astfel de activități au beneficiat aproximativ 100 de elevi, de la clasele V-VIII, precum și profesorii diriginți ai claselor respective, consilierul școlar și directorul unității.

“Obiectivele proiectului au fost clare și bine structurate, iar activitățile desfășurate au fost adaptate nevoilor elevilor, oferind un mix de sesiuni educaționale, jocuri de rol și discuții interactive. Aceste activități nu doar că au sensibilizat elevii cu privire la gravitatea bullying-ului, dar le-au oferit și instrumente pentru a-l recunoaște și a reacționa corect în astfel de situații.

Un alt aspect pozitiv a fost implicarea activă a profesorilor care au contribuit la crearea unui climat de încredere și suport. De asemenea, mesajele transmise au fost clare și concise, iar exemplele reale au făcut ca subiectul să fie mai accesibil și relevant pentru elevi.”, spune Rodica Iorga, directoarea școlii. 

Proiectul face parte din programul de formare „Prevenția, recunoașterea și gestionarea bullying-ului” implementat de Teach for Romania cu sprijinul UiPath Foundation. 

Material realizat în parteneriat cu Teach for Romania și UiPath Foundation. 

The post Cum prevenim bullyingul? “Elevilor le este foarte ușor să spună cuvinte urâte, dar foarte greu să spună cuvinte frumoase.” appeared first on Cultura la dubă.

În premieră, barometrul pune în legătură consumul cultural cu cetățenia democratică, demonstrând că românii expuși frecvent la practici culturale tind să fie mai implicați în viața comunității. 

În ceea ce privește participarea la spectacole de teatru, datele indică o scădere de 9% față de anul 2019, când procentul românilor care spuneau că merg la teatru cel puțin o dată pe an era de 29%. Important de menționat este că în anul 2021, un an al restricțiilor sociale, proporția era de doar 7%, astfel că noul barometru arată, de fapt, o întoarcere treptată la obiceiurile pre-pandemice.

În mod similar, vizionarea filmelor la cinematograf rămâne mai puțin frecventă decât în 2019 – de la 35% cel puțin o dată pe an la 26% –, deși e în creștere cu 12 procente față de 2021.

Și proporția celor care merg în vizită la muzee, galerii sau expoziții de artă cel puțin o dată pe an este cu 8 procente mai mică decât în 2019 (de la 38% la 30%), în ciuda unei creșteri de 6% față de 2021.

INFC atrage atenția că la consumul cultural deficitar contribuie mai multe tipuri de bariere, cum ar fi cele fizice (pentru persoane din grupuri vulnerabile), financiare și geografice (mai ales în mediul rural, unde există puține spații culturale).

Cea mai importantă, spune Carmen Croitoru, directorul general al INFC, rămâne totuși cea de educație. În acest sens, experții INFC propun un „accent mai mare pe alfabetizarea/educaţia culturală, întrucât practicile și gustul de consum se construiesc în timp îndelungat și e nevoie de programe constante din perioada copilăriei până după adolescență”.

Interesante sunt și practicile culturale devenite mai frecvente: dacă în 2019, 45% dintre români spuneau că vizitează cel puțin o dată pe an un monument istoric sau un sit arheologic, în 2021 procentul urcase la 49%, iar în 2022 a atins 59%. La mijloc ar fi posibilitatea de a face aceste vizite în aer liber, fără restricții sociale, dar și o apreciere mai mare a românilor pentru patrimoniul local. 

În ceea ce privește lectura de carte, INFC a identificat un consum mai mic pentru formatul tipărit (de la 65% la 56%) și cu 11% mai mare (de la 17% la 28%) pentru formatul digital. Preferința pentru lecturi digitale e relevantă inclusiv pentru biblioteci, care trebuie să se adapteze și să ofere tot mai mult acces la baze de date și publicații online, spune Carmen Croitoru.

Actuala ediție a Barometrului de Consum Cultural analizează de asemenea relația dintre participarea culturală și cetățenia democratică, tradusă, printre altele, prin apartenență, toleranță și încredere socială, dar și prin preocupări civice. Datele arată că experiențele culturale generează comunități și, implicit, un sentiment de apartenență.

Notabil e însă nivelul scăzut de încredere socială al românilor. Dacă 92% dintre ei spun că au multă sau foarte multă încredere în familie, doar 38% au multă sau foarte multă încredere în oamenii din cartierul ori satul în care locuiesc. 84% declară că au puțină sau foarte puțină/deloc încredere în oamenii de altă naționalitate.

Deși petrec mult timp la televizor (70% zilnic, 97% cel puțin o dată pe an), 79% dintre români au puțină sau foarte puțină încredere în știrile difuzate acolo. Cel mai mult se încred în cele distribuite online de cunoscuți (28%). Tinerii între 18 și 35 de ani, care folosesc internetul zilnic în proporție de 94%, tind să prefere știrile distribuite pe rețelele de socializare, dar, per total, au puțină încredere în ele.

80% dintre români recunosc însă importanța presei în bunul mers al societății. Și în acest caz, cu cât cineva participă mai des la activități culturale în spațiul public sau privat, cu atât crește probabilitatea să găsească și să aibă încredere în cel puțin un canal de distribuire a știrilor.

Barometrul de Consum Cultural – ediția 2022 este un sondaj de opinie reprezentativ la nivel național pentru populația majoră. Volumul aproximativ este de 1035 de persoane chestionate aleatoriu, cu o eroare de cel mult +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

The post 84% dintre români nu au încredere în oameni de altă naționalitate, arată Barometrul Cultural 2022 appeared first on Cultura la dubă.

Noaptea Muzeelor a reușit și în acest an să atragă un număr impresionant de participanți, în ciuda faptul că, în general, muzeele din România sunt aproape goale.

Atrași de gratuitate, dar și de ideea de a lua parte la un eveniment cultural de amploare, peste 320.000 de români au vizitat spațiile culturale deschise, iar cifra reprezintă momentan doar 123 din 260 de obiective care au raportat numărul de vizitatori.

În București s-a înregistrat un număr de 83.409 de vizitatori la doar 35 din cele 64 spații activate de Noaptea Muzeelor, astfel încât cifra finală va fi mult mai mare.

Iată câteva dintre raportările din București:

• Muzeul Național de Geologie – 17.195 de vizitatori
• Arcul de Triumf – 11.000 de vizitatori
• Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – 7.851 de vizitatori
• Muzeul Național al Țăranului Român – peste 6.000 de vizitatori
• Muzeele Municipiului București – 9.323 de vizitatori
• Muzeul Național al Literaturii Române + casele memoriale din subordine – 6.700 de vizitatori.

Potrivit Rețelei Naționale a Muzeelor din România, organizator al evenimentului, în Iași s-a înregistrat a doua cea mai mare prezență din partea publicului, după București, cu 34.647 de vizitatori înregistrați pentru toate muzeele din administrarea Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, 13.082 de vizitatori pentru cele ale Muzeului Literaturii Române din Iași și 18.847 de vizitatori pentru cele ale Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași.

În Cluj-Napoca, o prezență impresionantă de vizitatori s-a înregistrat la Muzeul de Artă (16.800), la fel și la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei (5.447).

Un record și o prezență supriză în topul vizitării s-a înregistrat în jud. Neamț, acolo unde cele 14 muzee ale Complexului Muzeal de aici au raportat o cifră de vizitare de 35.000 de persoane.

La Suceava, cele 5 obiective ale Muzeului Bucovinei s-au bucurat de prezența a 13.909 vizitatori. În județul Dâmbovița, muzeele administrate de Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” au fost vizitate de 10.738 de vizitatori.

Muzeul ASTRA din Sibiu, singurul muzeu participant din acest oraș, a raportat o rată de vizitare de 11.311 de persoane, fiind constant unul dintre cele mai vizitate obiective muzeale din țară cu ocazia Nopții Muzeelor și nu numai.

“A fost pentru prima oară când biletele emise în regim de gratuitate au fost epuizate în 2 – 3 ore în multe situații din țară, iar acest lucru a îngreunat sistemul de numărare și de înregistrare a vizitatorilor, motiv pentru care suntem convinși că ratele de vizitare au fost mai mari decât cele raportate de multe muzee.”, au transmis organizatorii.

Ediția a 18-a este prima de acest gen finanțată exclusiv de către Rețeaua Națională a Muzeelor din România. Noaptea Muzeelor nu a dispus niciodată de sprijinul statului român, susține Rețeaua Muzeelor.

The post Peste 320.000 de vizitatori au participat la Noaptea Muzeelor în România appeared first on Cultura la dubă.

Ca de obicei, filmele americane au rămas preferatele românilor care merg la cinema, în timp ce filmele românești reprezintă un procent infim în preferințele spectatorilor, în ciuda numeroaselor premii internaționale câștigate.

Fast & Furious 9 a fost cel mai urmărit film în cinematografele românești în 2021, aducând în săli 377.279 de spectatori.

Pe locul al doilea se află Spider Man/ No way Home, cu 319.809 de spectatori, iar pe locul al treilea este animația pentru copii Luca, cu 225.622 de spectatori.

Cel mai vizionat film românesc în 2021 se află pe locul 20 în topul general, cu 76.369 de spectatori. Este vorba despre Zăpadă, ceai și dragoste, regizat de Cătălin Bugean, cu Liviu Vârciu în rol principal.

În topul filmelor românești, pe locul al doilea se află Tabăra, cu 45.173 de spectatori, urmat de documentarul România Sălbatică, cu 25.675 de spectatori.

Pe locul 4 este filmul lui Radu Jude, care a câștigat Ursul de Aur la Berlin – Babardeală cu bucluc sau porno balamuc. Acesta a adunat 14.668 de spectatori.

În 2021, filmele americane au adus la cinema 3.854.662 de spectatori, reprezentând 82,28 din total, filmele europene 531.691 de spectatori – 11,35%, filmele românești 242.041 de spectatori – 5,17, iar filmele din alte țări – 56.510 de spectatori – 1,20%.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, actorul Bogdan Dumitrache, multiplu premiat pentru performanțele sale la nivel internațional, explica de ce românii nu prea merg la filmele românești:

“Cred că nu vor să confrunte încă o dată realitatea pe care o trăiesc. Nu e convenabil. Cred că în România, cinema-ul e perceput ca o evadare din realitate, te închizi într-o cutie neagră și visezi la o lume mai bună. E o evadare, da.”

Și clasamentul filmelor românești pe ultimii 5 ani confirmă spusele lui Bogdan Dumitrache: românii vor să se relaxeze la cinema și preferă filmele de public, lejere, nu pe cele cu subiecte apăsătoare care să le reamintească problemele pe care le au. Pe ultimii 5 ani, situația stă astfel:

1. Miami Bici – 553.941 de spectatori
2. 5 Gang, Un altfel de Crăciun – 343.734 de spectatori
3. Oh, Ramona! – 256.115 de spectatori
4. Moromeții 2 – 199.601 de spectatori
5. Maria, Regina României – 156.232 de spectatori

Anuarul cinematografiei pe 2021 poate fi consultat integral AICI.

The post “Fast & Furious 9”, cel mai urmărit film în cinematografele din România în 2021. Filmele românești au adunat doar 5% dintre spectatori appeared first on Cultura la dubă.

Conform unui studiu realizat în decembrie 2021 de compania GroupM, deși consumul de tv este în scădere, iar mediul online în creștere, românii petrec în continuare aproximativ 5 ore în fața televizorului. Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât timpul petrecut în fața televizorului crește, fiind asociat cu o viață sedentară și cu lipsa unei ocupații.

În același timp, cei care se uită la tv sunt invadați de reclame la medicamente, industria farmaceutică fiind cea care investește cel mai mult în publicitatea pentru televiziuni.

În pandemie, cea mai mare creștere a sumelor investite în reclame tv s-a înregistrat la companiile de pariuri sportive, urmată de e-commerce.

În schimb, tinerii români petrec în medie 6 ore pe zi pe internet.

Studiul Group M arată că una din patru reclame tv este din industria farmaceutică. În 2020, sumele investite de companiile pharma în televiziuni au crescut cu 18% față de 2019, în timp ce firmele de pariuri sportive au cheltuit cu 119% mai mult decât în 2019 pentru difuzarea reclamelor de către televiziuni.

Comerțul online a investit cu 63% mai mult, creșterea fiind direct asociată cu pandemia și cu timpul petrecut acasă.

Românii cu vârste de peste 65 de ani petrec aproximativ 475 de minute pe zi în fața televizorului, în timp ce tinerii cu vârste între 18-24 de ani se află la polul opus, cu 150 de minute pe zi.

Statisticile indică cifre îngrijorătoare și în ceea ce privește comportamentul copiilor.

Cei care au vârste între 4 și 11 ani petrec aproape 200 de minute pe zi la televizor, adică peste 3 ore.

În schimb, consumul de radio a scăzut în pandemie, fiindcă oamenii au rămas acasă și a dispărut principalul mediu în care sunt ascultate posturile de radio – în mașină.

În ceea ce privește cosmumul de internet, studiul arată că 72% din populația României are acces la internet, cu rate de 40% în mediul rural și 60% în mediul urban.

Facebook rămâne cea mai populară platformă de social media printre români, 81% dintre utilizatorii de internet având cont de facebook. 32% folosesc Instagram, 13% Snapchat, 12% Pinterest, 10% Linkedin, 8% Twitter și 36% altele.

Dintre platformele cu conținut video, YouTube este lider, cu un procent de 82%, urmat de Netflix – 20%, HBO Go – 12%, Antenaplay – 6%, Amazon Prime – 4% și Voyo 3%.

72% dintre românii cu acces la internet îl folosesc pentru a căuta informații pe Google/Bing, 63% pentru a citi știri, 55% pentru emailuri, 43% pentru a uploada poze/video, 43% pentru a căuta informații despre produse și servicii, 40% pentru mica publicitate, 40% pentru a citi bloguri și 31% pentru a juca jocuri online.

Tinerii români între 14-24 de ani petrec aproximativ 6 ore pe zi pe internet.

Studiul tratează și îngrijorătorul fenomen fake-news, în creștere în ultimii ani, și direct legat de fuga după click-uri pentru că publicitatea în mediul online este dependentă de cifre, nu de calitatea conținutului.

Realizatorii studiului GroupM susțin că asta va pune o presiune pe branduri în viitor, fiindcă vor avea responsabilitatea de a încuraja conținutul curat și a lupta, în felul acesta, cu site-urile care vor să obțină vizualizări cu orice preț, inclusiv prin promovarea știrilor false.

De asemenea, este preconizată o schimbare de comportament și în relația dintre branduri și influenceri. Vor fi încurajate colaborările pe termen lung mai degrabă decât cele punctuale, pe proiect, iar numărul de followeri va conta din ce în ce mai puțin, în raport cu calitatea conținutului și cu credibilitatea influencerilor.

Topul influencerilor români pe Instagram arată astfel:

1. Inna – 3 mil
2. Antonia – 2,7 mil
3. Delia – 2,6 mil
4. Andra – 2,6 mil
5. Dorian Popa – 2,3 mil
6. Nicole Cherry – 2,2 mil
7. Smiley – 2,1 mil
8. Alina Eremia – 2 mil
9. Andreea Mantea – 2 mil
10. Selly – 1,8 mil

În ciuda cifrelor uriașe care apar lângă numele vedetelor, cei care se bucură de cel mai mare engagement sunt nano-influencerii (1k-5k) – 6,23%  și micro-influencerii (5k-20k) – 2,41%, spre deosebire de marii influenceri (peste 1 milion de followeri), care au o rată de engagement cu publicul de 1,47%.

Specialiștii în marketing estimează că brandurile se vor concentra mai mult pe asocierea cu micro și nano-influnecerii, nișați pe un anumit domeniu, mai degrabă decât pe influencerii cu număr foarte mare de followeri, care postează despre orice și nu mai au neapărat credibilitate atunci când recomandă un produs, o experiență.

The post Românii petrec în medie 5 ore pe zi în fața televizorului, iar publicitatea e dominată de industria farmaceutică appeared first on Cultura la dubă.