Ucraina adăpostește șapte monumente înscrise pe Lista Patrimoniului UNESCO, dar și o serie de clădiri istorice și muzee importante pentru folclorul național. În contextul invaziei ordonate de Vladimir Putin, specialiștii avertizează că patrimoniul cultural al țării este în pericol, putând fi avariat sau chiar expus contrabandei. De altfel, informațiile din presa locală arată că astfel de distrugeri se întâmplă deja.

Astăzi trecem în revistă câteva dintre monumentele ucrainene pe care conflictul armat le aduce într-o poziție vulnerabilă. Multe dintre ele au rezistat Războaielor Mondiale și revoluțiilor, căpătând o mare valoare simbolică, astfel că pierderea lor ar fi de neestimat.

***

Catedrala Sfânta Sofia & Lavra Peșterilor (Kiev)

Capitala Ucrainei este acum scena unor lupte intense între trupele rusești și cele ucrainene, însă ea a servit multă vreme și drept leagănul creștinismului slavon. Mărturie stau, de exemplu, Catedrala Sfânta Sofia și Lavra Peșterilor (Lavra Pecerska), două monumente arhitecturale care se află în zone diferite ale orașului, dar au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO drept un singur complex.

Sfânta Sofia este o catedrală ortodoxă, ridicată în secolul al XI-lea sub domnia Marelui Prinţ al Kievului, Iaroslav I cel Înţelept. Lucrările de construcție, realizate în stil bizantin, s-au întins pe circa două decenii, iar denumirea edificiului a fost inspirată de Hagia Sofia, lăcașul de cult din Istanbul închinat înțelepciunii divine.

În realitate, monumentul este un complex mai amplu de structuri, alcătuit din clădirea principală, un turn cu clopotniță, un muzeu și alte anexe. Picturile murale ale clădirii principale includ fresce și mozaicuri unice, care și-au păstrat integritatea în ciuda numeroaselor invazii și războaie care au afectat catedrala.

De altfel, una dintre piesele centrale ale monumentului istoric este reprezentată de un mozaic de 6 metri, intitulat Fecioara Orantă (n.r. – rugătoare). Peretele pe care se găsește acesta este supranumit „Indestructibilul” și reprezintă acum un simbol al rezilienței în Ucraina. Conform legendelor locale, atâta vreme cât Fecioara își deschide brațele către Kiev, orașul nu poate fi distrus.

Lavra Peșterilor (Lavra Pecerska) datează, la rândul său, din secolul al XI-lea, iar de-a lungul timpului a fost considerată centrul ortodoxiei pentru popoarele slave din Est. În prezent, ea adăpostește sediul Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei și este locuită de aproximativ 250 de călugări.

Complexul este alcătuit din două părți: una subterană și una supraterană. În partea subterană se găsesc labirinturi și catacombe săpate de călugări, dar și morminte ale monahilor.

În jurul celor din urmă s-au țesut mai multe legende locale. Una dintre ele spune că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, soldații germani au vrut să dezgroape trupurile călugărilor și să le arunce în râu. Camioanele în care le-au încărcat nu au mai pornit, însă, așa că misiunea a fost abandonată.

În partea supraterană, cu priveliște la Nipru, se află mai multe biserici de secol XI-XIX, cum ar fi Biserica Sfânta Treime, Biserica Sfântul Nicolae sau Biserica Zămislirea Sfintei Ana. Unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din complex este însă Catedrala Adormirii Maicii Domnului, care a fost distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și reconstruită ulterior în întregime.

Acestor edificii li se adaugă, printre altele, clădiri gospodărești din secolele XVII-XIX, Academia Teologică și Seminarul, precum și clopotnițe impresionante.

Muzeul Maidanului (Kiev)

Instituția a luat naștere în urma Revoluției Demnității, cunoscute și ca Euro-Maidan (după numele ucrainean al pieței în care a avut loc – Maidan Nezalejnosti, Piața Independenței). Aceasta a avut loc la începutul anului 2014, după ce guvernul țării a încercat să oprească în mod violent o serie de demonstrații pro-europene organizate de ucraineni.

Astfel, mișcările de stradă au degenerat, transformându-se într-un protest mai amplu împotriva corupției și a rusificării. Președintele de la acea vreme, Viktor Ianukovici, a cerut sprijinul unor așa-zis voluntari ruși, iar încleștările dintre forțele de ordine și demonstranți au dus la decesul a peste 100 de oameni. Din acest motiv, Viktor Ianukovici a fost nevoit să fugă din țară.

Federația Rusă a considerat înlăturarea sa o lovitură de stat, așa că nu a recunoscut noul guvern interimar. Ulterior, a mers și mai departe: a anexat Peninsula Crimeea și a pornit agresiunile din regiunea Donbas, de la care a izbucnit și conflictul actual.

Muzeul Maidanului spune acum povestea Revoluției Demnității, prin intermediul unei colecții formate din peste 4.000 de obiecte. Printre ele se numără, de exemplu, steaguri și afișe ale demonstranților, piese de îmbrăcăminte purtate de aceștia, o catapultă sau mai multe corturi. De asemenea, muzeul adăpostește fragmente de istorie orală, lucrări de artă create în timpul și după protestele din Piața Independenței, o arhivă foto și materiale video.

Întrucât Muzeul Maidanului este atât de strâns legat de mișcările democratice din Ucraina și istoria conflictuală a acestei țări cu Rusia, unii specialiști se tem că el ar putea fi o țintă, fie ea și indirectă, a trupelor ruse.

Centrul istoric al orașului Liov

Orașul Liov, în care au răsunat zilele acestea sirenele de avertizare, se află în vestul Ucrainei. El a fost fondat spre sfârșitul Epocii Medievale. Având o poziție favorabilă comerțului, s-a dezvoltat rapid și a atras comunități foarte diverse. Astăzi, el este considerat centrul cultural al Ucrainei. Ba chiar a apărut și în cunoscutul film „Lista lui Schindler”, regizat de Steven Spielberg.

Situl istoric inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO este alcătuit din mai multe părți, care reflectă diferitele etape de evoluție a orașului. Cel mai vechi sector datează din secolul al V-lea și este format din așa-numitul Castel Înalt (Vysokyi Zamok), situat pe Dealul Castelului, și Pidzamche (zona din jurul său), care cuprinde câteva biserici și fostul centru al așezării.

Deși castelul se află acum în ruine, dealul pe care se găsesc rămășițele sale oferă o imagine panoramică deosebită asupra orașului.

Centrul vechi al Liovului, numit Seredmistia, își are originile în secolul al XIV-lea. El reunește construcții de influență renascentistă și barocă, parcuri construite pe locul fostelor fortificații medievale sau așezări mai recente.

În plus, centrul dezvăluie și urmele diferitelor comunități etnice care au locuit orașul de-a lungul timpului: clădirile care au supraviețuit includ o moschee, o sinagogă, lăcașuri de cult armenești și dominicane, precum și biserici ortodoxe și catolice.

Nu în ultimul rând, situl UNESCO cuprinde și Ansamblul Sfântul Iuri, aflat pe un platou montan din sud-vestul orașului. Acesta înglobează mai multe clădiri în stil baroc.

În orașul Liov se întâlnesc însă și monumente istorice care nu fac parte din Lista Patrimoniului UNESCO. De exemplu, Palatul Potocki, care servește drept reședință a președintelui Ucrainei, iar în 2016 a găzduit partidele Campionatului Mondial de Șah Feminin.

Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației (Cernăuți)

Nici Cernăuțiul nu a fost ferit de efectele invaziei. Aflându-se la doar câteva zeci de kilometri de graniță, orașul a fost străbătut zilele acestea de mii de oameni care încearcă să scape din calea trupelor. Mai mult, trei dintre regiunile din jurul său au fost deja bombardate, sporind îngrijorarea locuitorilor (unii dintre ei cu cetățenie dublă, română și ucraineană).

Aici, atenția specialiștilor din domeniul patrimoniului se îndreaptă către Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației. Ansamblul de clădiri, gândit ca reședință a mitropoliților bucovineni, a fost construit între 1864 și 1882, pe baza planurilor arhitectului ceh Josef Hlávka.

Impresionantele construcții se întind pe o suprafața totală de 110.800 de metri pătrați și reunesc elemente de arhitectură cu specific local, dar și de influență bizantină, gotică și barocă. În prezent, ele aparțin Universității Naționale „Iuri Fedkovici”, a treia cea mai importantă universitate din Ucraina, și sunt, la rândul lor, monument UNESCO.

Reacția organizațiilor internaționale și a directorilor de muzee

Încă din data de 24 februarie, prima zi a invaziei ordonate de Vladimir Putin, instituții precum UNESCO, Europa Nostra sau Consiliul Internațional al Muzeelor au emis comunicate de presă prin care au condamnat conflictul militar și au îndemnat la respectarea legislației internaționale privind protecția patrimoniului.

UNESCO a subliniat inclusiv nevoia de a proteja integritatea „jurnaliștilor, a profesioniștilor din domeniul mass-media și a personalului asociat în situații de conflict, pentru a promova o presă liberă, independentă și imparțială” și a cerut evitarea „atacurilor sau a vătămării copiilor, profesorilor, personalului didactic sau școlilor, precum și respectarea dreptului la educație”.

Totodată, din capitala Ucrainei au venit reacții ale directorilor de muzee, care s-au arătat preocupați atât de propria siguranță, cât și de siguranța colecțiilor de care sunt responsabili. Pentru multe dintre acestea, transferul către o zonă ferită de conflict a devenit deja imposibil.

The post Patrimoniul cultural al Ucrainei, în pericol din cauza războiului appeared first on Cultura la dubă.

Pentru a înțelege de ce acest act este unul istoric, trebuie să înțelegem istoria catedralei și importanța ei.

Numele bisericii este, de fapt, Hagia Sophia, ceea ce înseamnă Sfânta înțelepciune. Povestea ei începe în anul 532, de pe vremea Împăratului Iustinian I.

Datorită construcției de excepție pentru acele vremuri, Hagia Sofia este considerată de istorici cea de-a opta minune a lumii antice târzii, fiind în același timp și prima realizare în stil arhitectural bizantin, cu interioare spectaculoase din mozaic și coloane de marmură.

Arhitectura este semnată de Isidor de Milet și Anthemiu de Tralles, la vremea respectivă arhitecți și profesori de geometrie la Universitatea din Constantinopol.

Sfânta Sofia este și cea mai importantă casă a creștinismului ortodox timpuriu, locul unde peste 900 de ani s-a aflat scaunul Patriarhului Ortodox de Constantinopol. Tot aici au avut loc cele mai importante sinoade bisericești și ceremonii împărătești.

“Hagia Sophia este o capodoperă arhitecturală și o mărturie unică a interacțiunii dintre Europa și Asia de-a lungul secolelor. Statutul ei ca muzeu reflectă natura universală a patrimoniului său și reprezintă un simbol puternic pentru dialog.”

Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO

Istoria ei s-a schimbat radicat în 1453, când sultanul Mahomed al ll-lea a cucerit Constantinopolul. Acesta a decis ca biserica ortodoxă să fie transformată în moschee, loc de rugăciune pentru musulmani. Și timp de 500 de ani acesta a fost statutul ei.

Mai mult, născută ca un simbol al creștinismului, ea a fost folosită drept model pentru moscheele construite ulterior – Moscheea Albastra, Moscheea Suleiman, Moscheea Shehzade si Moscheea Rustem Pasha – într-un stil arhitectural care în zilele noastre se confundă cu religia musulmană, nu cu cea ortodoxă.

Dar în 1934, sub conducerea președintelui turc Kemal Ataturk, cunoscut drept tatăl Turciei moderne, moscheea a fost secularizată și transformată în Muzeul Sfânta Sofia.

Între timp, valoarea ei mondială a fost recunoscută prin includerea patrimoniului universal UNESCO.

Azi, conducerea UNESCO a făcut apel la prezervarea valorii universale a bisericii și a criticat decizia președintelui Erdogan.

“Este regretabil că decizia președintelui Turciei a fost luată fără nicio formă de dialog sau notificare în prealabil.”, a transmis conducerea UNESCO, susținând că a încercat mai multe dialoguri cu reprezentanții Turciei, fără ca apelurile lor disperate să fie luate în considerare.

Odată cu schimbarea statutului monumentului, din muzeu în moschee, vor fi acoperite cu tencuială mozaicurile ortodoxe originale, care cu greu au fost scoase la iveală în perioada Turciei moderne. Nici atunci ele nu au fost descoperite complet, reprezentând tot timpul un subiect sensibil între ortodocși și musulmani.

Podeaua de marmură va fi, la rândul ei, acoperită cu covoare pentru rugăciune.

Astfel, monumentul prezervat de UNESCO va fi modificat fără acordul acestui for mondial, menit tocmai să protejeze astfel de valori arhitecturale. Totul se întâmplă fiindcă religia musulmană nu acceptă prezența icoanelor și a reprezentărilor religioase în moschei. Așadar, orice urmă a ortodoxismului va fi acoperită sau poate chiar distrusă.

Actul semnat de Erdogan este considerat în întreaga lume drept încă o decizie dictatorială, care îndepărtează și mai mult statul turc de valorile democratice.

The post De ce este importantă Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul, monument al patrimoniului UNESCO transformat de Erdogan în moschee appeared first on Cultura la dubă.