Potrivit textului moțiunii, ministrului Culturii i se reproșează comportamentul jignitor la adresa artiștilor și situații de conflict de interese.

Iată textul transmis de AUR:

“Demersul senatorilor AUR este motivat de lipsa de răspundere a unui ministru care, în urma unor multiple derapaje, inclusiv jigniri la adresa artiștilor, măsuri nepotrivite și situații clare de conflict de interese, a refuzat să-și prezinte demisia, deși i s-a cerut în numeroase rânduri. A unui ministru ce face gafă după gafă, pe care identitatea românească pare să-l deranjeze și care pare a fi mai presus de lege, întrucât pentru dl. Demeter legile României se suspendă.

Astfel, propunerea Ministerului Culturii de a implementa un sistem de pontaj pentru artiști, actori, angajații din instituțiile de spectacol, a fost o intenție profund injustă ce nu ține cont de realitatea meseriei. „Pontajul actorilor, cuantificarea actului de creație, normarea, birocratizarea și înregimentarea artei sunt idei stahanoviste din perioada stalinistă de tristă amintire”, se arată în textul moțiunii simple.

Inițiatorii moțiunii susțin că reproșurile oamenilor de cultură la adresa ministrului András Demeter atestă faptul că nu este persoana potrivită pentru a ocupa funcția de ministru al Culturii.

„Oamenii de cultură remarcă disprețul pentru cultură al premierului, care „nu stăpânește mai mult de 700 cuvinte”, și obediența ministrului Demeter – „un nerealizat slugarnic, dispus să-i facă pe plac șefului cu orice preț. István Demeter e unul dintre puținele rebuturi politice produse de UDMR”. O spun oamenii de cultură aduși la exasperare, nu noi”, se precizează în moțiune.

Documentul atrage atenția asupra declarațiilor ministrului, care a jignit breasla artiștilor în repetate ocazii: „Momentul când dl. Demeter afirmă că „prostia omenească ne caracterizează pe noi toți, inclusiv pe mine” e singurul în care a fost onest. Nu, domnule Demeter, nu actorii trebuie să-și dea „demisia din prostie”, ci dv. trebuie să vă dați demisia dintr-un post pe care l-ați făcut sinonim cu mojicia”, se spune în textul depus.

Inițiatorii moțiunii subliniază că integritatea ministrului este grav afectată de multiplele controverse juridice ce planează asupra sa: „Dl. István Demeter are o istorie marcată de controverse juridice. De-a lungul carierei l-au vizat 4 dosare penale și un caz de conflict de interese stabilit prin decizie definitivă a Înalta Curte de Casație și Justiție (…). În 2014 Agenția Națională de Integritate a anunțat că Demeter a fost găsit în conflict de interese de natură administrativă (…) Instanța a decis în 2017 că Demeter s-a aflat în incompatibilitate, ANI a solicitat justiției anularea actelor semnate de el și i-a interzis să ocupe 3 ani o funcție sau demnitate publică”, scrie în document.

Prin această moțiune simplă, senatorii AUR își exprimă dezaprobarea față de „modul în care Ministerul Culturii, sub conducerea UDMR, gestionează un domeniu esențial pentru poporul român”.

Cultura română are nevoie de viziune, competență și respect, nu de un satrap ce manifestă aroganță, mediocritate și insolență”, se mai arată în textul moțiunii simple depuse.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Senatul dezbate azi o moțiune simplă depusă de AUR împotriva ministrului Culturii, Andras Demeter appeared first on Cultura la dubă.

Parlamentul este cel care propune și votează legi și, foarte important, votează sau nu instaurarea unui guvern, poate depune moțiuni de cenzură împotriva guvernului sau poate cere suspendarea președintelui României.

În funcție de rezultatele obținute la alegerile parlamentare, partidele politice pot constitui alianțe și majorități care să dea guvernul României.

Iată mai jos principalele informații pe care trebuie să le știți despre alegerile din 1 Decembrie:

Alegerile parlamentare în țară

• La alegerile din data de 1 decembrie 2024, se aleg membrii Senatului și ai Camerei Deputaților. Senatorii și deputații sunt aleși pe liste propuse de partidele politice
• Votarea în țară se desfășoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00. Dacă la ora 21.00 încă se află alegători la coadă, la sediul secției de votare, programul se prelungește până când aceștia își exercită dreptul, dar nu mai târziu de ora 23.59
• Pot vota cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
• La alegerile parlamentare puteți vota doar în județul în care aveți reședința sau domiciliul. În acest sens, marile universități din țară au mutat cursurile de vineri și de luni în online sau au declarat zile libere, pentru ca studenții să poată să își exercite dreptul de vot în județele de care aparțin.
• Parlamentul României va fi format din 465 de membri, împărțiți între Camera Deputaților și Senat. Din acest total, 134 sunt senatori.

Alegerile parlamentare în străinătate

Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate au la dispoziție două variante de exercitare a dreptului de vot:

➢ prin corespondență;

➢ în cadrul secției de votare din țara de domiciliu sau reședință.

Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:

▪ au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;

▪ au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;

Pot vota în străinătate și:

• personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
• membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
• militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate;
• candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbăta, 30 noiembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală), și duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală).

Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, în condițiile prezentei legi, aceștia putând vota până cel mult la ora 23.59.

Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă

Istoric al Parlamentului României

În anul 1831, Țara Românescă a fost adoptat un act cu caracter constitutional denumit Regulamentul organic, aplicat apoi, în 1832, și în Moldova. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române.

Începuturile sistemului parlamentar se leagă chiar de istoria formării statului român modern, în conditiile în care, prin Conventia de la Paris din 1858, realizată în baza Tratatului de la Paris din 1856, ce punea capăt Războiului Crimeii, se stabilea crearea pentru Valahia și Moldova a câte unei Adunări elective.

Într-un context politic intern și internațional complicat, al intențiilor domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a moderniza societatea românească, apare „Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris” (1864) care consacră principiul bicameralismului, prin înfiintarea Corpului Ponderator, alături de Adunarea Electivă.

Legea electorală introdusă simultan cu instituția parlamentară de tip bicameral împarte alegătorii în două categorii, după criteriul averii, respectiv alegătorii direcți, categorie în care erau incluse persoanele care plăteau o contribuție de cel puțin 4 galbeni, aveau vârste de peste 25 de ani, știau carte, și alegatorii primari, categorie în care erau incluse persoanele care nu știau carte, dar care își plăteau contribuția la veniturile statului.

_{Deschiderea Adunarii elective de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, 29 februarie 1860}

După forțarea abdicării domnitorului Al. I. Cuza, elitele politice pașoptiste au adoptat sistemul parlamentar bicameral, având ca model Constituția belgiană din 1831.

Parlamentul, alcătuit din Adunarea Deputaților și Senat devine singurul organ legislativ, având rolul de a bloca eventuale tendințe spre autoritarism.

Votul cenzitar (discriminatoriu, în funcție de venituri și educație) a fost menținut până la finalul Primului Război Mondial. Votul universal, introdus în noiembrie 1918 a produs schimbări importante în viața politică a României interbelice.

Parlamentul a devenit cu adevărat independent de puterea executivă (guvern), căpătȃnd largi atribuții legislative și politice, începȃnd cu 1 iulie 1866, cȃnd a fost promulgată noua Constitutie a Romȃniei, care rămâne în vigoare pȃna în anul 1923.

Cele mai importante acte adoptate de Parlament în acea perioada și în istoria României moderne au fost Declarația de Independență din 9 mai 1877 și actele de unire de la sfârșitul Primului Război Mondial.

Adunarea Deputaților și Senatul au votat în zilele de 26-27 martie 1923 o nouă Constituție, care a întârit rolul Parlamentului. Prin Constituția din 1923 se menține sistemul bicameral, se întăresc funcțiile Parlamentului, fiind exprimat principiul separației puterilor în stat.

Legea fundamentală din 1923 consacră principiul monarhiei constituționale.

În februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea a a subminat rolul institutiei parlamentare și a impus un regim de monarhie autoritară.

Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuții. În toamna anului 1940, odată cu instaurarea regimului de dictatură militară, activitatea Parlamentului a fost suspendată.

Incepând din 1946, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost suspendat sistemul bicameral. Prin Constituția RPR din 1948 s-a instituit democrația populară, prin care separația puterilor în stat a fost eliminată, iar Marea Adunare Națională a devenit devine „organul suprem al puterii de stat”. Partidele politice, altele decât PCR, au fost astfel interzise, fiind instaurat un regim totalitar al Partidului Comunist, condus de dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Prin Constituția din 1965, Marea Adunare Națională era definită drept “unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România“.

Revolutia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere și pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separatia puterilor și raspunderea guvernanților în fața organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluționară provizorie, România a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituție, aprobată prin referendum în 1991 și revizuită în 2003.

sursa: Parlamentul României

Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. 

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

The post Duminică, 1 Decembrie, au loc alegerile parlamentare. Informații utile appeared first on Cultura la dubă.

Un senator a propus amânarea votului, după ce candidata nu a putut să spună care sunt principalele sale două obiective.

“Catinca Nistor: Eu am niște idei, dar nu vreau să vorbesc.

Senator 1 : Dar știți că nu e secret, totuși, când mergeți într-o asemenea poziție trebuie să aveți niște obiective.

Senator 2: Domnule președinte, dacă doamna nu poate să vorbească, nici noi nu putem să votăm.Vă propun amânarea votului.”

Până la urmă, Catinca Nistor a primit aviz pozitiv. Iată câteva dintre declarațiile din timpul audierilor:

“Puteți avea toată încrederea că am tot sprijinul și toate relațiile și tot istoricul profesional și intelectual pentru a conduce această misiune și ca să vă spulber orice suspiciuni juridice, eu am scos și cazierul meu, l-am pregătit și puteți vedea că este imaculat.

-Nu suntem la ministerul de interne, nu ne interesează cazierul.

-Totuși, poate pentru a spulbera orice suspiciuni.

-Cel care va ocupa funcții va avea nevoie de relații și rețea la Londra și rețeaua, în stilul rețelelor politice pe care le putem avea aici, nu sunt utile acolo.”

Cultura la dubă a scris în exclusivitate, în urmă cu mai bine de o lună, că ICR o va numi pe Catinca Nistor în funcția de director al ICR Londra.

Catinca Maria Nistor are 33 de ani, este actriță și actuală colaboratoare a postului lui Adrian Sârbu, Aleph News, în calitate de prezentatoare.

Ea este fiica actorului român Stelian Nistor, fost lider al Lojei Masonice de rit scoțian, care are sediul central la Londra. Stelian Nistor a deținut președinția Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, în grad 33 şi Ultim.

Părinții Catincăi Nistor sunt nașii de cununie ai PSD-istului Valeriu Zgonea.

Catinca Nistor a fost timp de aproximativ un an director interimar al Teatrului Bulandra, în mandatul primarului Gabriela Firea.

Ea a fost dată afară după un protest public al actorilor de la Bulandra și, ulterior, trimisă în judecată de noua conducere interimară pentru că și-ar fi atribuit sume de bani necuvenite.

În primă instanță, pe 19 septembrie 2021, Tribunalul București a decis să anuleze contractele încheiate pe drepturi de autor și a obligat-o pe pârâtă să returneze teatrului aproape 7000 de euro. Decizia nu este definitivă.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă în martie 2020, pe când era managerul teatrului Bulandra, Catinca Maria Nistor declara:

“Când am împlinit 28 de ani, mi-am dat termen până la 35 să am rostul meu la Londra, unde merg frecvent. Am început să îmi construiesc un network acolo.

Visul meu e să mă trezesc dimineața, să știu cum arată bucătăria mea, make a tea și breakfast, să merg la lucru și să fac în fiecare zi același lucru, să lucrez on stage, în Londra.”

În timpul audierilor din Senat, aceasta a spus despre perioada petrecută la Bulandra că:

“Experiența de 11 luni de asigurare a interimatului Teatrului Bulandra, luni care au cuprins chiar perioada începutului pandemiei și am întâlnit situații dificile în primul rând dpdv financiar, care m-au făcut să mă folosesc de toate resursele pe care le-am avut și experiența aceasta cred că mă va ajuta în următoarea misiune, pe care urmează să o încep”.

Catinca Nistor este prietenă și cu George Ivașcu, managerul Teatrului Metropolis, fost ministru PSD al Culturii, la rândul său Mare Maestru în Masonerie. De altfel, Catinca a fost prezentă ieri în birourile Teatrului Metropolis, după conferința de presă în care Ivașcu și-a anunțat demisia. Catinca Nistor a fost distribuită și în spectacolul de la Metropolis – „O casă de păpuşi – partea a doua“, care a avut premiera în ianuarie 2022.

Despre această producție, Primăria Capitalei a declarat că “Teatrul Metropolis a cheltuit anul trecut pe producția unui spectacol în care au jucat 3 actori consacrați și o tânără actriță suma de 265.117 lei. (nr. actorii sunt Oana Pellea, Vlad Ivanov, Victoria Cociaș și Catinca Nistor)

Onorariile plătite acestor actori pentru repetiții au fost de 64.490 lei, onorariul pentru cele 9 spectacole jucate a fost de 58.047 lei și onorariul pentru premieră, de 6.443 lei.”

Comisia pentru Cultură din Senat a votat numirea Catincăi Nistor la ICR Londra astfel: 13 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Înregistrarea audierii sale poate fi urmărită mai jos, de la minutul 41.04.

The post Catinca Nistor, noul director ICR Londra: “Cred că sălile pline de români vor fi apreciate de englezi.” appeared first on Cultura la dubă.

După ce Cultura la dubă a prezentat marți seara în exclusivitate lista oficială cu propunerile făcute de ICR, transmisă senatorilor care fac parte din Comisia de Cultură pentru a se documenta înaintea audierilor, azi cei din opoziție s-au trezit că pe ordinea de zi au fost adăugate nume noi spre deosebire de informările pe care le primiseră inițial.

Audierile au fost doar de formă, iar votul s-a dat, așa cum era de așteptat, pe linie de partid.

***

Andreea Dogariu, inspector DGASPC Timiș, soția senatorului PSD Eugen Dogariu, a fost primit votul comisiei pentru postul de director adjunct al ICR Budapesta.

Istoricul Liviu Țăranu, cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, va fi director la ICR Beijing, o reprezentanță închisă în 2019, dar pentru care ICR a plătit în ultimii 2 ani o chirie de 400.000 de euro, conform relatărilor jurnalistului Dan Tomozei, stabilit în China.

Liviu Țăranu este un apropiat al PNL. În 2019 a fost invitat la marea sărbătoarea liberală, când Partidul Național Liberal a împlinit 144 de ani de la înființare. Acesta a ținut un discurs în fața președintelui Klaus Iohannis și a celorlalți liberali.

Bogdan Mihai Popescu va primi un nou mandat de director al ICR Stockholm. El a mai lucrat în ICR și ca director al Departamentului Centrul Cărții. Conform declarației sale de avere din 2018, el este unul dintre cei mai înstăriți candidați.

Pe când se ocupa de Departamentul Centrul Cărții, el avea deja 4 terenuri în București, două în Craiova și unul în Comarnic, acțiuni la multiple companii, iar în conturi aproximativ 150.000 de euro.

Dincolo de unele dintre numirile controversate, pe lista ICR au apărut și numele unor profesioniști. Din păcate, acestea sunt excepții, în timp ce normalitatea înseamnă mai degrabă politizare și nepotisme.

Printre excepții se află Andreea Dincă, o profesionistă din lumea internațională a cinematografiei. Ea este șefa biroului juriului Festivalului Internațional de Film de la Berlin și coordonatoarea departamentului de invitați tot la Berlinale. A mai lucrat la ICR Berlin, a fost coordonatoarea Festivalului Filmului European și directorul festivalului Timishort. Ea va fi director ICR Viena.

Iar director ICR Berlin va fi pianistul român Cristian Niculescu, stabilit la Berlin de 20 de ani. Cristian Niculescu a cântat ca solist cu cele mai importante orchestre germane. La audiere a susținut că are și experiență de manager cultural.

Pe lângă aceștia, au fost audiați azi și cei deja anunțați pe lista ICR, despre care Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Andreea Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Martin Ladislau Salamon – director ICR Tel Aviv
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra

După audieri, președintele Comisiei de Cultură din Senat, senatorul PNL Viorel Badea a declarat, potrivit Agerpres:

“Toţi candidaţii audiaţi ne-au demonstrat că vom avea o echipă excepţională la ICR, o echipă mult mai bună decât a fost până acum.“

Viorel Badea, senator PNL, președintele Comisiei de Cultură a Senatului

“Cei care s-au prezentat au experienţă în management cultural, sunt oameni care au puterea să facă lobby cultural la nivelul statelor în care îşi au misiunile.

Cel mai important lucru este faptul că sunt oameni care înţeleg foarte bine că o integrare culturală nu se poate face fără valorile culturale româneşti din diaspora.”

Iar președintele Liviu Jicman, cel care a făcut propunerile, s-a arătat îngrijorat de faptul că foarte multe posturi de conducere din reprezentanțele ICR sunt neocupate.

“Situaţia reţelei ICR este una foarte gravă, pentru că mai sunt doar câteva posturi de directori ocupate în prezent şi restul – vacante.”

Liviu Jicman, președintele ICR

“Sunt reprezentanţe închise de mai mulţi ani şi mă gândesc la Beijing, unde este lacătul pus din 2019.

Sunt reprezentanţe foarte importante – Viena, Londra, Paris fără nicio funcţie de conducere, aşa că sper ca, după ziua de astăzi, să facem un pas înainte la nivelul de coordonare. În ceea ce priveşte candidaţii propuşi, cred că există un echilibru important din mai multe puncte de vedere – de gen, experienţă.

Mai avem până în vară conduceri pentru ICR New York, ICR Madrid şi ICR Budapesta. La finalul anului am fi ajuns în situaţia ca doar directorul ICR Bruxelles să mai fie în funcţie şi în rest toate funcţiile vacante”, a declarat Jicman potrivit Agerpres.

Zilele următoare audierile în senat vor continua cu candidații Catinca Maria Nistor, propusă director ICR Londra, Ștefan Claudiu Marin, propus director adjunct ICR Viena, Victor Dobre, propus director ICR Lisabona și alții.

The post Noi nume au apărut azi pe lista ICR, la audierea în Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.

Cultura la dubă a dezvăluit numele acestora în exclusivitate.

Este vorba despre:

• Catinca Maria Nistor – director ICR Londra
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra
• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Adriana Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Salomon Marton Laszlo – director ICR Tel Aviv

Propunerile făcute de președintele ICR Liviu Jicman au primit deja avizele Ministerului de Externe și ale Ministerului Culturii, iar audierea din Senat este doar o formalitate, fiindcă votul va fi unul politic, așa cum sunt și numirile în cauză. AICI puteți citi legăturile dintre persoanele propuse și partidele aflate acum la putere – PSD și PNL.

Președintele Comisiei de Cultură a Senatului este PNL-istul Viorel Badea, vicepreședinte este Gabriela Crețu (PSD), iar secretar este Sorin Lavric (AUR).

Din comisie fac parte 4 senatori PSD, 3 senatori PNL, 2 senatori USR, 1 senator AUR și 1 senator UDMR. Actuala conducere a ICR este formată din oameni propuși de cele 3 partide ale coaliției de guvernare: președinte Liviu Jicman – PNL, vicepreședinte Mirel Taloș – PSD și vicepreședinte AG Weinberger – UDMR.

The post Viitorii directori ICR în marile capitale vor fi audiați azi de Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.

Camera Deputaților a adoptat ieri un proiect de lege care prevede o semnalizare unitară a monumentelor istorice și a monumentelor de for public precum fântâni, bănci, sculpturi sau plăcuțe comemorative amplasate pe clădiri unde au locuit sau lucrat personalități istorice.

Pe lângă aspectul unitar, legea prevede și introducerea unui cod QR pe fiecare plăcuță, astfel încât publicul să aibă acces pe telefonul mobil la informații despre imobilul respectiv sau despre personalitatea care a trăit acolo.

Plăcuțele vor putea fi montate inclusiv pe clădiri noi, construite în locul unor imobile cu însemnătate memorială.

Inițiativa i-a aparținut deputatului Ionuț Vulpescu în 2020 și a fost semnată de mai mulți parlamentari PSD. Ea a fost aprobată ieri de Camera Deputaților cu 277 de voturi pentru, 0 voturi contra și 9 abtineri, după ce pe 8 septembrie 2020 trecuse și de votul Senatului.

Contactat de Cultura la dubă, Ionuț Vulpescu a declarat că nu a estimat costurile care vor apărea odată cu aceste modificări, dar susține că “impactul bugetar va fi minim”.

Conform Ministerului Culturii, România are 30.147 de monumente istorice. Institutul Național al Patrimoniului se va ocupa de documentarea plăcuțelor și de realizarea noului design. INP are de puțin timp și o nouă conducere interimară, în persoana Oanei Zaharia, fostă șefă în Primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea.

În prezent, monumentele istorice din România au un simbol unic, însă formele, materialele și informațiile de pe plăcuțe diferă de la caz la caz. Unele cuprind informații, altele nu.

Iar plăcile comemorative sunt comandate, de obicei, de urmașii personalităților respective.

“Legea pe care am inițiat-o le va oferi tinerilor, așa-numiților nativi digitali, posibilitatea de a accesa istoria națională într-un mod pe care îl consideră firesc, combinând realul cu digitalul. Și poate astfel îi vom face să fie mai conștienți cu privire la moștenirea lor istorică și culturală”, a declarat deputatul Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii.

În Paris, unul dintre cele mai bogate orașe din lume din punct de vedere cultural, plăcile comemorative diferă, în funcție de arhitectura clădirii. Iată câteva exemple:

The post Monumentele de for public vor avea o plăcuță unică și un cod QR appeared first on Cultura la dubă.

Legea urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Până în prezent, studenții români erau nevoiți să achite abonamente la unele biblioteci din propriul buzunar.

“Avem patru mari universităţi – Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi – care nu mai au nicio bibliotecă proprie, fiind utilizată biblioteca central-universitară. Iar Consiliile de Administraţie ale bibliotecilor central – universitare din ţară stabilesc o taxă pentru eliberarea permisului de acces la bibliotecile pentru studenţi.

Această iniţiativă legislativă vine să corecteze anomalia pe care v-am descris-o şi să asigure ca orice student va avea acces egal şi gratuit atât la bibliotecile universitare, cât şi la cele central-universitare”, a afirmat, în plenul Senatului, senatorul Irinei Darău, unul dintre inițiatorii legii.

După promulgare, legea trebuie publicată în Monitorul Oficial și apoi va intre în vigoare.

The post Senatul a aprobat legea prin care studenții vor avea acces gratuit la bibliotecile universitare appeared first on Cultura la dubă.

Azi au avut loc audierile candidaților la șefia ICR, în cadrul comisiilor de politică externă și de cultură ale Senatului. Liviu Jicman, propunerea PNL, a primit cele mai multe voturi, așa cum era de așteptat după noua alianță politică dintre PNL- PSD – UDMR.

Liviu Jicman, actualul director al Muzeului Național Cotroceni, a primit 15 voturi, în timp ce George Pleșu, fost membru PLUS, candidat acum ca independent la propunerea USR, a primit 4 voturi. Andrei Novac, propus de Uniunea Scriitorilor din România, a primit două voturi.

Apoi, PSD, PNL și UDMR și-au împărțit și posturile de vicepreședinte. Mirel Taloș, actual director interimar al ICR și propunerea PSD, a primit 16 voturi, la fel ca Attila Weinberger, propus de UDMR.

Avizele comisiilor au rol consultativ, urmând ca votul decizional să fie dat de Senat, instituția care controlează Institutul Cultural Român, însă el va fi o simplă formalitate, având în vederea actuala majoritate politică.

Cine este Liviu Jicman

Liviu Jicman conduce din decembrie 2016 Muzeul Național Controceni, aflat în subordinea Administrației Prezidențiale.

El a mai fost în trecut consilier personal al ministrului Culturii Daniel Barbu, în guvernul USL condus de Ponta, precum și vicepreședinte al ICR între anii 2013 – 2016.

Prin numiri politice el a mai ocupat funcții de consilier sau director de cabinet și în Ministerul Sănătății sau la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Este licențiat în drept și în studii economice și este, de asemenea, absolvent al Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I”.

Politizarea ICR, criticată de intelectualii români

Funcția de președinte al ICR este una dintre cele mai râvnite în domeniul cultural, având autonomie în cheltuirea bugetului și distribuirea lui către filialele din marile orașe ale lumii.

Prin urmare, ca multe funcții publice cu miză, postul din conducerea ICR a fost și el politizat de-a lungul anilor, numirile fiind făcute de partidele politice ori de președinte (așa cum era organizarea inițială).

În ultimii ani, mai mulți oameni de cultură au criticat politizarea ICR și distribuirea funcțiilor prin nepotisme. O petiție inițiată de scriitorii Mircea Cărtărescu și Radu Vancu a fost înaintată președintelui Klaus Iohannis la începutul acestui an, însă fără reușită.

În scrisoarea deschisă, scriitorii susțineau că “în 2012, această instituție performantă a fost decapitată și ulterior demolată. Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesioniști și s-a umplut de sinecuriști. Cei care au nimicit ICR sunt aceiași politicieni pe care azi societatea românească îi respinge la unison.”

Peste 4000 de semnatari ai petiției au cerut președintelui Iohannis depolitizarea Institutului Cultural Român și reorganizarea lui, sub tutela administrației prezidențiale, nu a Senatului.

În urmă cu câteva luni, guvernul Cîțu pregătise un proiect de ordonanță de urgență prin care intențională să treacă, în schimb, ICR în subordinea Guvernului, inițiativă de asemenea criticată de oamenii de cultură.

The post Liviu Jicman a primit aviz favorabil pentru președinția Institutului Cultural Român appeared first on Cultura la dubă.

Senatul a adoptat, în calitate de cameră decizională, o serie de modificări la Legea Educaţiei nr 1/2011. Una dintre acestea vizează eliminarea limitei de “două mandate complete” pentru rectorii universităţilor. Legea pleacă acum la promulgare. Este vorba despre proiectul de lege L159/2019. Autorul amendamentului este senatorul PSD Liviu Marian Pop .

Noul alineat 7 prevede doar că “Durata mandatului de rector este de 4 ani”. A fost eliminată astfel condiţia de a nu ocupa mai mult de două mandate complete în aceeaşi universitate.

Citește articolul complet pe Edupedu.ro

The post Rectorii pot fi veşnici la conducerea universităţilor. Senatul a eliminat limitarea numărului de mandate – Edupedu.ro appeared first on Cultura la dubă.