Anul Brâncuși este un demers legislativ inițiat de deputata PSD Natalia Intotero, fost ministru al Culturii, adoptat de Camera Deputaților pe 25 iunie 2025. Legea va permite instituțiilor publice să aloce fonduri unor evenimente pe această temă.

La Târgu Jiu ar trebui să intre într-un amplu proces de restaurare operele lui Constantin Brâncuși, însă procesul s-a blocat anul trecut în faza licitației, când nicio firmă nu a câștigat. Mai multe companii din afara țării s-au înscris atunci, însă, potrivit viceprimarului Adrian Tudor, acestea “nu au fost familiarizate cu procedurile”. Proiectul de restaurare ar trebuit, potrivit legii, să fie gestionat de Institutul Național al Patrimoniului, pe care actualul ministru al Culturii, Andras Demeter, intenționează să-l desființeze.

Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu nu a mai fost restaurat de peste 25 de ani. De-a lungul anilor, diverse lucrări de întreținere au pus în pericol operele. Poarta Sărutului a fost spălată cu apă sub presiune, iar prin găurile formate au crescut mușchi.

În 2024 Ansamblul monumental “Calea Eroilor” din Târgu Jiu a devenit oficial parte din patrimoniul mondial protejat de UNESCO.

Din ansamblu fac parte: Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii.

De asemenea, Casa „Barbu Gănescu”, care găzduiește Muzeul Național Constantin Brâncuși, ar trebui restaurată. Ea datează din 1790 și e clasată ca monument istoric. Acolo a locuit sculptorul în perioada în care a lucrat la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”. Muzeul va organiza în 2026 Trienala de sculptură Brâncuși.

În ultimii ani, Brâncuși a fost în centrul atenției la nivel mondial, cu două mari retrospective organizate la Paris în 2024, respectiv Amsterdam în 2025.

Citește AICI un amplu reportaj realizat de Cultura la dubă la retrospectiva Brâncuși de la Centrul Pompidou.

Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876 la Hobița, într-o familie cu 6 copii, și a murit pe 16 martie 1957 la Paris, fiind înmormântat în Cimitirul Montparnasse.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post 2026 este Anul Brâncuși – se împlinesc 150 de ani de la nașterea sculptorului appeared first on Cultura la dubă.

Cea mai mare expoziție dedicată lui Constantin Brâncuși, deschisă la Centrul Pompidou din Paris între 27 martie și 1 iulie 2024, a adunat 390.498 de vizitatori, potrivit informațiilor obținute de Cultura la dubă de la organizatori.

Media zilnică a fost de 5000 de vizitatori, iar numărul total reprezintă un record printre toate evenimentele organizate de Pompidou după măsurile de izolare luate în 2020 din cauza pandemiei.

Ultima mare expoziție Brâncuși care a avut loc la Pompidou a înregistrat o medie zilnică de 4000 de vizitatori.

Cultura la dubă v-a prezentat pe larg un reportaj de la expoziție în aprilie 2024.

Un alt eveniment grandios dedicat sculptorului român va avea loc la Amsterdam în 2025.

The post Expoziția Brâncuși de la Paris a fost văzută de 400.000 de oameni, record pentru Centrul Pompidou în ultimii 4 ani appeared first on Cultura la dubă.

Inaugurat în anul 1977, Centrul Pompidou, cea mai vie instituție culturală a Europei, va fi închis de la sfârșitul verii 2024 până în 2030, pentru un amplu proces de renovare. Închiderea Centrului Pompidou este gândită ca un eveniment cultural în sine, marcat prin cea mai mare expoziție Brâncuși organizată vreodată, între 27 martie – 1 iulie 2024.

Centrul Pompidou are o colecție de peste 120.000 de lucrări de artă, iar în 2022 a primit peste 3 milioane de vizitatori.

Având convingerea că arta trebuie să discute, să conteste și să protesteze, Georges Pompidou, premierul Franței între 1962-1968 și președintele republicii între 1969-1974, și-a dorit ca în inima Parisului să fie ridicat un centru cultural modern, în care artele plastice să se îmbine cu cinematografia, teatrul, dansul sau cu poezia, un spațiu unde arta să fie creată, nu doar expusă.

În 1977, pe platoul Beaubourg, unul dintre cele mai vechi cartiere pariziene, era inaugurată curajoasa clădire colorată, de metal și sticlă, imaginată de arhitecții Renzo Piano și Richard Rogers. Pompidou nu a mai trăit să vadă ridicat Centrul Pompidou, însă instituția a preluat și dus mai departe viziunea sa despre arta vie, provocatoare.

În acest context, Atelierul Brâncuși a fost prezentat încă de la deschiderea din 1977 drept o componentă esențială a Centrului Pompidou. Sculptorul român a donat, prin testament, atelierul său, cu tot ce cuprindea, statului francez, cu condiția ca acesta să fie recreat întocmai și arătat publicului.

Prima reconstituire parțială a atelierului Brâncuși a fost expusă în interiorul Muzeului de Artă Modernă din Paris, la Palatul Tokio, în 1962. Odată cu deschiderea Centrului Pompidou, Atelierul Brâncuși a fost reimaginat și așezat chiar în fața instituției de artă modernă.

Însă în urma unor inundații masive, în 1990 atelierul a fost închis.

Renzo Piano a realizat apoi o clădire muzeu, în interiorul căreia a așezat atelierul Brâncuși închis, putând fi văzut de jur împrejur de către vizitatori. Atelierul Brâncuși, aflat în piațeta din fața centrului, a fost inaugurat în 1997 și închis la finalul lui 2023.

Acum, patrimoniul brâncușian deținut de francezi, alături de valoroase împrumuturi internaționale, printre care și lucrări aduse din România, va fi expus în interiorul Centrului Pompidou, în cadrul celei mai ample expoziții Brâncuși din istorie.

Evenimentul se desfășoară sub patronajul președintelui Franței, Emmanuel Macron.

Renovarea Centrului Pompidou este un proiect major, finanțat de Ministerul Culturii din Franța, și asumat de statul francez drept o responsabilitate națională.

Clădirea înseamnă 10 niveluri, cu o suprafață de 7.500 mp fiecare. Peste 12.000 de mp sunt dedicați Muzeului Național de Artă Modernă, iar 5.900 de mp expozițiilor temporare. Clădirea cuprinde și două săli de cinema, o sală de teatru, o sală de conferințe, o bibliotecă publică de 10.400 de mp și un centru de cercetare – Librăria Kadinsky, de 2.600 mp.

Fațada clădirii este organizată pe culori: albastru pentru sistemul de ventilație, galben pentru electricitate, verde pentru circuitele de apă și roșu pentru deplasarea vizitatorilor (scări și lifturi).

Lucrări parțiale de renovare au mai avut loc în perioadele 1997–1999 și 2019–2021, urmând ca între 2024-2030 să aibă loc cel mai amplu proces de modernizare a clădirii.

Principalele obiective sunt schimbarea fațadelor, îmbunătățirea siguranței la incendii, îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap și, cel mai important, optimizarea energetică.

În cei 6 ani în care clădirea va fi închisă, colecția va fi mutată, iar activitatea instituției se va desfășura în alte spații culturale din Franța și din diverse colțuri ale lumii, păstrând esența ei vie. Pe site-ul instituției, vizitat anual de peste 8 milioane de utilizatori, sunt deja anunțate principalele evenimente organizate în parteneriat cu alte muzee. Printre cele mai așteptate se numără o expoziție Henri Matisse la Grand Palais și mai multe evenimente realizate în parteneriat cu Muzeul Luvru, prin care opere de artă de la Luvru vor fi puse în dialog cu lucrări de artă modernă.

Expoziția Brâncuși poate fi vizitată la Pompidou între 27 martie – 1 iulie 2024, la Galeria 1 de la nivelul 6. Accesul general costă 17 euro. După 2030, Atelierul Brâncuși va fi amplasat într-un nou spațiu, chiar în interiorul clădirii Pompidou.

Dacă vrei să susții Cultura la dubă și jurnalismul cultural independent, poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.

Cultura la dubă nu accesează fonduri publice și nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

The post Arta de a închide temporar un muzeu: Centrul Pompidou invită publicul la cea mai amplă expoziție Brâncuși din istorie appeared first on Cultura la dubă.

BNR a lansat azi o monedă de colecție dedicată lui Constantin Brâncuși, cu ocazia închiderii expoziției „Brâncuși: surse românești și perspective universale” de la Timișoara. Potrivit organizatorilor, în cele patru luni de desfășurare, expoziția a adunat 130.000 de vizitatori.

Prezent la Timișoara, Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a lansat oficial moneda de argint dedicată scultorului român, având pe față portretul artistului, iar pe revers clădirea Muzeului Național de Artă din Timișoara.

Moneda va putea fi achiziționată prin sucursalele BNR din București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Constanța, la prețul de 547,40 lei, începând de marți, 30 ianuarie 2024.

Astfel se încheie cel mai popular eveniment organizat în cadrul programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Din totalul de 130.000 de vizitatori ai expoziției, aproximativ 25.000 au fost elevi.

În urma expoziției, a fost publicat un catalog bilingv (român-englez), coordonat de curatoarea Doina Lemny. Catalogul reproduce 190 de imagini ale sculpturilor, desenelor și fotografiilor lui Constantin Brâncuși, alături de imagini documentare. Publicat de Fundația Art Encounters, catalogul reunește și 16 texte inedite semnate de istorici de artă români, francezi și englezi, putând fi achiziționat de la cele mai importante librării din Timișoara și din țară.

„Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii de puritate
universală şi va rămâne pentru secolele următoare ca singurul obstacol de netrecut; «Patria mea! Familia
mea, adierea brizei, norii care trec, râul care curge, focul care dogorește, iarba verde, iarba uscată,
țărâna, zăpada». Aceste note de atelier exprimă concepția cosmogonică aflată în centrul operei lui
Brâncuși atunci când este privită ca întreg și pe care această expoziție și-a dorit s-o transmită”, a declarat
Doina Lemny, curatoarea expoziției și editoarea catalogului.

Mai multe despre expoziție AICI.

The post BNR a lansat moneda de argint Brâncuși, în ediție limitată de 5000 de exemplare appeared first on Cultura la dubă.

2024, anul în care Paris va fi gazda Jocurilor Olimpice de vară, va reuni o serie de evenimente culturale impresionante. Totodată este anul la sfârșitul căruia Centrul Pompidou din Paris va fi închis pentru un amplu proces de renovare.

Cu această ocazie, organizează câteva expoziții extraordinare, menite să atragă numărul uriași de turiști prezenți în capitala Franței în anul Olimpiadei.

Printre acestea se numără expoziția Brâncuși, care va avea loc între 27 martie iulie și 1 iulie 2024.

Potrivit site-ului oficial al Centrului Pompidou, expoziția Brâncuși este “un omagiu adus părintelui sculpturii moderne”. Atelierul său ar urma să fie reamplasat chiar în centrul expoziției, din care vor face parte și fotografii, desene, filme și alte documente de arhivă. Brâncuși s-a născut în 1876 în România, s-a mutat la Paris în 1904 și a trăit și creat acolo până în 1957.

Cele mai multe dintre lucrările sale aparțin Centrului Pompidou, ca moștenire lăsată de sculptor statului francez. Dar numeroase alte opere celebre se află în marile muzee din lume. Acestea vor fi reunite în 2024 la Paris. Prima și singura retrospectivă Brâncuși organizată la Pompidou a avut loc în anul 1995. Afișul de anul acesta este inspirat de afișul de atunci, având în centru o fotografie cu lucrarea Muza adormită.

O importantă expoziție Brâncuși a fost organizată în 2023 la Timișoara Capitală Europeană a Culturii, fiind deschisă până pe 28 ianuarie 2024, însă aceasta nu este o retrospectivă.

Centre Pompidou a fost deschis publicului în 1977, din dorința președintelui francez Georges Pompidou de a dărui francezilor și turiștilor din toată lumea o instituție dedicată artei contemporane și moderne.

La Pompidou se află celebrul Atelier Brâncuși, recreat după fotografiile lui Brâncuși de către arhitectul Renzo Piano.

Centrul Pompidou primea înainte de pandemie aproximativ 7 milioane de vizitatori pe an, fiind cel mai mare centru de artă modernă din lume, alături de MoMA, New York.

The post Centrul Pompidou va găzdui în 2024 o impresionantă expoziție Brâncuși, reunind aproape 200 de sculpturi appeared first on Cultura la dubă.

Proiectul se dorește a fi “reinterpretarea marelui sculptor în limbaj contemporan” și a costat 200.000 de euro, bani distribuiți de Ministerul Culturii prin programul RO-CULTURA.

Cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, Muzeul Țăranului Român din București invită publicul la “expoziția multimedia “Mirrors of Brâncuși”, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului român printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși”, după cum se arată în comunicatul instituției.

Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink.

Am dorit să vedem cum a fost reinterpretat Brâncuși și cum arată o expoziție de 200.000 de euro în România lui 2021.

“Mirrors of Brâncuși” este găzduită de MȚR la Sala Irina Nicolau.

La intrarea în sală, într-un colț, ne întâmpină 3 angajate ale muzeului. Cele trei doamne stau la o masuță și povestesc. Pe masă sunt întinse biletele, pe categorii. 8 lei pentru adulți, 4 lei pentru pensionari și 2 lei pentru elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor.

Noi suntem singurii vizitatori la momentul respectiv.

În sală se aude înfundat voice-overul feminin al unui filmuleț proiectat pe un perete. Se distinge cu greu ce spune.

Din câteva priviri cuprindem întreaga expoziție. Întrebăm dacă mai este și în altă încăpere și ni se răspunde că asta este tot.

În dreapta se află o cutie cu oglinzi unde, dacă nu ai nicio cunoștință anterioară despre Brâncuși, te poți alege, cel mult, cu niște selfiuri pentru Instagram.

Nu există nicio descriere a exponatului, dar putem deduce că este o trimitere fie la lucrarea “Începutul lumii”, cunoscută și ca Oul, simbolul folosit de Brâncuși pentru a sugera creația lumii, fie la “Muza Adormită”.

În centrul sălii este exponatul principal, o reproducere parțială a Coloanei Infinitului, care, în ciuda oglinzilor puse în capete pentru a crea impresia de nesfârșit, nu are nicio legătură cu nesfârșitul imaginat de Brâncuși. În plus, caprele care o susțin ucid singura suflare de impresie artistică pe care ți-ar fi putut-o da lucrarea.

Și, de parcă nu era suficient, la capătul ei sunt lăsate o valiză și două videoproiectoare, iar sala este traversată de un cablu. (vedeți în imaginea de mai jos)

“Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.”

Muzeul Țăranului Român, sursa facebook

Filmulețul proiectat este greu de urmărit. Sunetul este distorsionat, imaginile se schimbă rapid, iar culorile reflectoarelor, uneori roz sau albastru, afectează calitatea proiecției.

Într-un alt colț al camerei se află 5 reproduceri ale Scaunelor lui Brâncuși de la Masa Tăcerii și, bineînțeles, o oglindă alăturată.

Nici acestea nu sunt însoțite de vreo descriere, cum nu este nici ultima lucrare, ceea ce presupunem a fi jumătate de reproducere din Sărutul lui Brâncuși.

Despre proiect, directorul Muzeului Țăranului Român, Virgil Nițulescu, a declarat la deschidere că:

„Ne-am dorit o legătură între tradiția pe care o găzduim la Muzeului Țăranului Român și contemporaneitate. Pentru că este o expoziție despre Brâncuși, despre cum noi, cei de astăzi, îl vedem.”

Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român

„Această expoziție pornește de la public spre Brâncuși. Am întrebat oamenii din jur ce știu și ce cred despre Brâncuși și ne-am dat seama că există amănunte din viața lui cu care ne-am putea identifica și astfel să reușim să-l înțelegem mai bine. Ne-am dorit să vă puteți privi în opera lui ca într-o oglindă”, a precizat Silvana Dulamă-Popa, curatorul expoziției.

La conferința de presă organizată la deschiderea expoziției a fost prezent și deputatul Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților. Acesta s-a arătat încântat de exponate.

„Mă bucur că mă aflu aici pentru că sunt în largul meu acolo unde mesaje clasice sunt prezentate într-un context nou și într-un limbaj contemporan.

Reinterpretarea valorilor noastre fundamentale va face să devenim relevanți în toată lumea.”

Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților.

Pe lângă faptul că opera lui Brâncuși este opusul vreunei idei de clasicism, el fiind creatorul sculpturii moderne, cu siguranță atunci când vorbim despre relevanța noastră în lume, ea se datorează în mare măsură geniului Brâncuși, nicidecum reinterpretării operei lui.

Mirrors of Brâncuși este un proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO-CULTURA. Banii vin de la Islanda, Liechtenstein și Norvegia, iar Ministerul Culturii este cel care decide, prin Unitatea de Management a Proiectului, unde ajung fondurile. Programul are o valoare totală de 29 de milioane de euro.

Expoziția a costat 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 de euro, iar fondurile sunt nerambursabile.

Ea va fi deschisă la MȚR până pe 24 februarie, iar organizatorii spun că urmează să fie prezentată și în diverse orașe din România și din străinătate.

În spatele expoziției stă o echipă formată din: Silvana Dulamă – Popa, curator; Diana Miroșu, scenograf; Alin Popa, light designer; Zoli Toth, muzică; Dilmana Yordanova, producție video; Ovidiu Eftimie, animație video.

Conform Muzeului Țăranului Român, “la finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.”

Totuși, dacă v-ați aflat vreodată în fața lucrărilor lui Brâncuși, la București, Târgu Jiu, Craiova, Paris sau New York, ori dacă reflectați asupra spuselor sculptorului, va deveni lesne de înțeles că cea mai bună formă prin care ne putem bucura de ele este privindu-le.

Din păcate, în lipsa unor eforturi reale de valorificare a lucrărilor lui Brâncuși aflate pe teritoriul României, autoritățile române continuă să finanțeze proiecte fără fond, care nu fac altceva decât să întunece văzduhul imaginat de Brâncuși și să îl ducă în derizoriu.

„Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată.” – Constantin Brâncuși

The post “Mirrors of Brâncuși”, expoziția de 200.000 de euro organizată la Muzeul Țăranului Român appeared first on Cultura la dubă.

Poliția Capitalei anunță că sculptorul Ioan Bolbora a fost pus sub acuzare pentru infracțiunea de înșelăciune pentru că ar fi realizat mai multe monumente publice din alamă, nu din bronz, așa cum prevedeau contractele cu Primăria Capitalei.

Printre aceste monumente se numără Căruța cu Paiațe, amplasată în fața Teatrului Național București, Vioara spartă, amplasată în zona Spitalului Colțea din Piața Universității sau Statuia Împăratului Traian, care ține în mână lupoaica.

Descoperirea materialului neconform a avut loc în 2017, când lupoaica din brațele Statuii lui Traian, amplasată pe scările Muzeului Național de Istorie, a fost vandalizată și a rămas fără coadă.

Atunci, reprezentanți ai Administrației Monumentelor din cadrul PMB au descoperit că materialul folosit de Bolborea nu ar fi coincis cu cel cerut prin contract.

Ioan Bolborea a fost însărcinat de aceeași instituție să finalizeze lucrarea respectivă după ce sculptorul Vasile Gorduz, cel care a realizat macheta și a turnat-o în ghips, a decedat. Bolborea trebuia sa o toarne în bronz.

Sculptorul Ioan Bolborea este printre artiștii preferați de instituțiile publice din România, câștigând numeroase contracte cu adminitrațiile locale, alături de nume precum Florin Codre, Mihai Buculei sau Alexandru Ghilduș. Reprezentanți ai Uniunii Artiștilor Plastici au criticat în mai multe rânduri monopolul deținut de aceștia în realizarea monumentelor publice.

Ioan Bolborea urma să realizeze și Monumentul Marii Uniri, care ar fi costat în total 11 milioane de euro. În 2017, Gabriela Firea a decis să renunțe la monument, după ce multe voci din spațiul public au criticat cheltuiala făcută, dar și aspectul monumentului, acesta fiind asemănat cu un arici sau un cactus.

Am încercat să luăm un punct de vedere de la sculptorul Bolborea, însă acesta nu a putut fi contactat până la momentul publicării articolului.

The post Sculptorul Ioan Bolborea a fost pus sub acuzare pentru înșelăciune appeared first on Cultura la dubă.

_{We recommend that you listen to Erik Satie’s Gymnopedies while you read this article.}

Constantin Brâncușii and Erik Satie met in Paris in 1910.

Brâncuși was 34 at the time and was known amongst the circle of artists working in France. He already had shown his works in 1906 at the Société Nationale des Beaux-Arts and at the Salon d’Automne in Paris and was a friend to Modigliani, Marchel Duchamp and Apoliinaire.

Satie, a French composer and pianist, was 44 and was considered an influential artist of the Parisian avant-garde, after becoming known through his works – Gymnopedies, in 1887.

Even though they had different personalities, historians say, the two found a common artistic language and a human connection that they enjoyed until the death of Satie, in 1925.

It appears that the wooden sculpture “Socrates”, made by Brâncuși in 1922 and currently owned by MoMA is a form of gratitude for his friend, Erik Satie, who he called Socrates, due to his wisdom.

The two would spend a lot of time together, especially in Brâncuși’s workshop on Rue de Montparnasse and they shared a common passion for music. Critics even would say that Satie’s music was influenced by Romanian popular music, which he had heard at an event in Paris.

Brâncuși also had a strong connection to music. During his studies in Bucharest, he played in the choir of the Mavrogheni Church, and in his workshop in Paris he build two violins on which he would play Romanian music. He was friends with the Romanian folklorist, Constantin Brăiloiu, who would bring records of Romanian music to the sculptor, in Paris. Brancusi had, in total, a collection of about 2000 records. He wasn’t, though, a fan of symphonic music and it seems that Satie was the only composer who managed to reach the soul of the Romanian sculptor, through his music.

It’s a fact that their friendship birthed a successful collaboration in the world of Parisian dancing, considered an important step towards contemporary dance. This was a ballet show, to Satie’s music, featuring Lizica Codreanu, the dancer.

Lizica’s costumes, herself close to Brancusi, were created by the sculptor, his mark being obvious, through the geometrical shapes of the dresses.

The photograph above was taken by Constantin Brancusi in 1922, in his workshop in Paris, and recently, the famous auction house Christie’s evaluated it’s worth to 50.000 EUR.

The post The creative friendship between Brâncuși and the composer Erik Satie appeared first on Cultura la dubă.

Cele mai multe dintre ele vor fi organizate la Târgu Jiu, București și Iași. Printre acestea se numără expoziții de desen sau sculptură, proiecții de filme documentare, concerte sau conferințe.

La fel ca de Ziua Națională a Culturii, nu lipsesc elemente cu caracter naționalist, cum ar fi iluminarea Ateneului din Iași în culorile tricolorului.

De asemenea remarcăm pe lista de evenimente și o acțiune care va avea loc în orașul Tecuci:

“Primăria Tecuci va oferi pliante despre Brâncuși tuturor celor care vor veni la registratura instituției.”

Pe 19 februarie 2021 se împlinesc 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, cel mai important artist plastic născut în România și cunoscut la nivel internațional drept părintele sculpturii moderne.

Redăm mai jos lista integrală, publicată de Ministerul Culturii:

“Concertul extraordinar aniversar „145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”

Anul acesta, pe 19 februarie, se împlinesc 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Totodată, pentru cinstirea memoriei marelui artist, ziua de 19 februarie a fost declarată Ziua Națională Constantin Brâncuși, iar cu această ocazie Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, sub patronajul Ministerului Culturii, va susține Concertul extraordinar aniversar „145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”.

Concertul va fi difuzat pe 19 februarie la Radio România Muzical de la ora 15.30, la TVR 3, la TVR Internațional și la TVR Moldova de la ora 21.00, iar la TVR 1 pe 20 februarie, de la ora 14:30. Orchestra Română de Tineret va fi dirijată de Cristian Mandeal, iar soliste vor fi Monica Bejenaru – voce şi Simina Croitoru – vioară. Programul va fi ilustrat cu imagini ale operelor lui Brâncuşi din Muzeul Naţional de Artă al României.

Colocviile Brâncuși, Târgu Jiu, 18-20 februarie 2020

Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Ministerul Culturii, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Muzeul Național „Constantin Brâncuși”.

·        Joi, 18 februarie, ora 11.00, vor fi organizate: expoziție de sculptură mică „Brâncuși, contemporanul meu”, sculptor Costel Păun, expoziție de carte Brâncuși, Rememorare „Brâncuși și Maria Tănase”, moment evocator creat de CJCPCT și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, la Sala de expoziție a CJCPCT Gorj.

La ora 17:00, Casa Grădinarului, Parcul Central, se redeschide magazinul și punctul de informare din Parcul Central, va avea loc lansarea lucrării „Cula de pe Digul Jiului”, autor Adina Andrițoiu și a revistelor „Confesiuni” nr. 59-60 și „Brâncuși” nr. 5.

Loc de desfășurare: Casa Grădinarului, Parcul Central.

·     Vineri, 19 februarie 2020, la ora 10:00, în Parcul „Coloanei fără Sfârșit”, va avea loc expoziția națională de desene în creion și cărbune: „Întâlnire cu Brâncuși”, organizată de Asociația culturală „Tătărescu” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”. 

La ora 11:00, la Galeriile Municipale de Artă, str. Traian nr. 7, va avea loc vernisajul expoziţiei: „Obiect. Culoare. Desen. Instalație”, a Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Curator va fi Vasile Fuiorea / Mihai Ţopescu. Prezintă criticul de artă Pavel Şușară.

La Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, la ora 12:00 se desfășoară vernisajul expoziției de sculptură SINAXA, sculptor Laurențiu Mogoșanu. Prezintă criticul de artă Pavel ŞUŞARĂ, iar la ora 12:30, va avea loc prezentarea filmelor: „Hobița, tractorul și Coloana”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache și „Români care au schimbat lumea”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache și masă rotundă: „Brâncuși în lumea filmului”.

La Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, la ora 16:00 va fi lansarea filmului „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, poem cinematografic, în regia, scenariul și comentariul lui Sergiu Cioiu, iar muzica și versurile aparțin lui Alexandru Mandy.

Proiectul este inițiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și susținut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” și Asociația „Acasă la Brâncuși”.

Tot atunci va avea loc și recitalul susținut de Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern. Evenimentul este transmis în direct de către TVR Craiova, TVR 3 și online pe Facebook și Youtube.

La Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, la ora 18:00, se va susține expoziția de grafică Florin Preda Dochinoiu, „Desene în limba română”, moment artistic: „Brâncuși – drumul spre devenire” susținut de elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” și recital al cvartetului „Accente”.

La ora 20:00, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” va fi prezentat eseul vizual teatral „Sărutul”, concept Horațiu Mihaiu, coregrafie Mălina Andrei.

La Muzeul Național al Țăranului Român, în ziua de 19 februarie 2021, publicul va putea vizita expoziția „Mirrors of Brâncuși”, în Sala Irina Nicolau a Muzeului. Expoziția este finanțată prin programul Ro-Cultura din cadrul Ministerului Culturii.

La ora 12.00 va avea loc un tur ghidat al expoziției, realizat de doamnele Silvana Dulamă – Popa (curatorul expoziției) și Ilina Schileru (fotograf și curator).

Centrul Național al Dansului București (CNDB) va organiza în data de 19 februarie 2021 o proiecție online a filmului documentar „Lizica Codreanu – o reconstituire”, realizată de CNDB în 2020. Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes), dansatoare și coregrafă de origine română, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare codurile dansului de la începutul secolului XX.

În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe aceasta să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui aparat Thornton Pickard cu burduf și cremalieră, rezultând un număr de șapte imagini.

Biblioteca Națională a României, în parteneriat cu Asociația Interculturală Româno-Elenă Dacia din Atena și în colaborare cu Consiliul Județean Gorj, Școala Populară de Arte Constantin Brâncuși, Târgu Jiu și Biblioteca Județeană Christian Tell, organizează sâmbătă, 20 februarie 2020, de la ora 12.00, evenimentul „Dialoguri la masa tăcerii – 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși”. Evenimentul va avea loc pe platforma Zoom și va putea fi urmărit pe canalul de youtube al Bibliotecii Naționale a României.

Ateneul Național din Iași organizează vineri, 19 februarie, un program de manifestări care va începe, la ora 13.00, cu lansarea proiectului cultural „Luna Sculptorilor Români”.

Sculpturi semnate de artiștii Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Richard Hette, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Iancuț, Dan Covătarul, Gheorghe Adoc, Gabriela Adoc, Rădulescu Gir, Boris Caragea, Cornel Medrea, Gheorghe Munteanu, Felix Aftene, Iftimie Bârleanu, Gheorghiță Brădățanu, Constantin Crengăniș, Vladlen Babcinețchi, Alin Neacșu, Leontin Păun, Lucian Smău, sau Sorin Purcaru, vor putea fi admirate în foaierul Ateneului ieșean.

Totodată, lucrări din patrimoniul Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, specializarea sculptură, al Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă”, sau al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” din Iași, vor putea fi admirate atât la interiorul, cât și la exteriorul clădirii. 

Alături de cele peste 40 de lucrări de sculptură, publicul va vedea, în premieră, o scrisoare scrisă și semnată olograf de către marele sculptor Constantin Brâncuși. Expoziția și obiectul Brâncuși sunt expuse timp de 30 de zile, iar taxa de vizitare este de 5 lei.

Programul dedicat acestei zile va continua cu vernisajul expoziției de fotografie „Creația lui Brâncuși”, de la ora 13.30, în Mica Galerie de Artă, aflată la etajul întâi al Ateneului. Expoziția va  conține fotografii ale celor mai cunoscute opere create de Constantin Brâncuși.

De la ora 14.00, în Galeria Veche va avea loc vernisajul unei expoziții de fotografie semnate Iftimie Bârleanu.

De la ora 17.00, la Capela Artiștilor din cadrul Ateneului Național din Iași, va fi oficiată slujba de pomenire a marilor sculptori români, trecuți la cele veșnice.

Începând cu ora 18.00, pe fațada Ateneului vor fi proiectate imagini ale marilor sculptori români. De asemenea, Ateneul va fi iluminat arhitectural în culorile tricolorului (albastru, galben și roșu).

De la ora 19.00, la Sala „Eduard Caudella” – Casa Balș, a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, va avea loc un concert omagial al Corului Marii Uniri, dirijor Andrei Fermeșanu, alături de Corul de Copii al Municipiului Iași, dirijat de Raluca Zaharia. Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile, cu respectarea măsurilor de distanțare socială.

Ziua se încheie la Cinema Ateneu, unde, de la ora 20.00, va rula filmul „Constantin Brâncuși – coloana sau lecția despre infinit”, un documentar semnat de Laurențiu Damian.

Muzeul Național Bran va organiza de Ziua Națională Constantin Brâncuși, online, în colaborare cu elevi de la Liceul „Sextil Pușcariu” din Bran, evenimentul „Brâncuși titanul sculpturii moderne”. Elevii vor fi îndrumați de profesor Pușcariu Maria.

Teatrul Maghiar de Stat Cluj difuzează vineri, 19 februarie, ora 19.00, pe pagina sa oficială de Facebook, spectacolul „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Gábor Tompa. În această producție, Iona este artistul Constantin Brâncuși. Spectacolul este realizat în coproducție cu Teatrul Nottara din București.

Teatrul Marin Sorescu din Craiova va dedica amintirii lui Brâncuși spectacolul „Obsesii” de Claudiu Sfîrschi-Lăudat în regia lui Yiannis Paraskevopoulos, la sala Amza Pellea, începând cu ora 19.00.

 La Râmnicul Vâlcea se vor organiza următoarele evenimente:

·        Ora 17:00: Simpozion județean on-line „Sculptură literaturii și matematica artei“. Simpozionul va avea trei secțiuni: Comunicări științifice (referate, recenzii, articole de specialitate); Prezentări ppt/documentare; Desene/grafică pe tematică prezentată anterior.

La fiecare dintre acestea se pot înscrie atât cadre didactice din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal cât și elevi. Lucrările vor fi trimise pe adresa de e-mail a inspectorului școlar pentru disciplina/departamentul respectiv (limba și literatura română, matematică, educație timpurie, învățământ preșcolar).

Organizatori:  Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea; Instituţia Prefectului – Judeţul Vâlcea; Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea.

·        Ora 19:00: Proiecție video pe clădirea Instituţiei Prefectului – Judeţul Vâlcea.

 La Constanța se vor organiza următoarele evenimente:

1. Program comun de activități cultural-educaționale al Primăriei municipiului Constanța și Inspectoratului Școlar Județean Constanța – Prezentarea și promovarea filmului documentar „Constantin Brâncuşi, între Pământ şi Cer pe Calea Sufletelor”, producție Trinitas TV.

Filmul va fi prezentat pe site-ul Primăriei municipiului Constanța și pe paginile de web ale mai multor unități școlare din municipiul Constanța.

Vor fi susținute lecții dezbatere pe tema artei lui Brâncuși, la trei unități de învățământ din municipiul și județul Constanța: Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța și Liceul Teoretic „Carmen Sylva” Eforie Sud.

2. Asocierea Centrului Cultural Județean Constanța la Programul național de celebrare a Zilei Brâncuși al Ministerului Culturii prin promovarea, la intrarea Centrului Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, pe un ecran cu o suprafață de 5/3 m, a unui film documentar ce conține imagini cu operele lui Brâncuși.

Proiecția acestor imagini se va realiza pe parcursul întregii zile și nopții de 19 februarie, iar fațada Centrului va fi luminată în alb.

Filmul respectiv este realizat de către echipa Serviciului Coordonare Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” și Exploatare a Filmelor și va fi postat pe pagina oficială de socializare a Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.

3. Expoziție tematică „Brâncuși în bibliotecile din Constanța”, organizată de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța. Vor fi expuse cărți despre Constantin Brâncuși existente în patrimoniul Bibliotecii; expoziția va fi organizată în holul central de la parterul instituției și va fi fotografiată și postată pe pagina de Facebook a Bibliotecii.

La Tecuci se vor organiza următoarele evenimente:

Casa de Cultură a Municipiului Tecuci și Biblioteca Municipală „Ștefan Petica” vor organiza expoziții cu fotografii, cărți despre opera sculptorului, documente ale vremii etc. În data de 19 februarie, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” va organiza o întâlnire online cu personalități zonale despre viața și influența operei lui Brâncuși, iar Primăria Tecuci va oferi pliante despre Brancuși tuturor celor care vor veni la registratura instituției.

Teatrul Național „I.L.Caragiale”, Muzeul Național George Enescu, Centrul de Cultură „George Apostu”, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Ateneul Român din Iași și Muzeul Național de Istorie a României vor proiecta, pe 19 februarie, de la ora 19:00, pe fațadele clădirilor sau vor rula în interiorul lor un documentar despre Constantin Brâncuși, pe tot parcursul zilei. De asemenea, filmul va fi distribuit și pe paginile oficiale de Facebook ale acestor instituții.

Mai multe detalii despre desfășurarea evenimentelor prezentate mai sus pot fi găsite pe website-urile instituțiilor.”

The post “Hobița, tractorul și Coloana”, “Constantin Brâncuşi, între Pământ şi Cer pe Calea Sufletelor” sau “Brâncuși, titanul sculpturii moderne” – câteva dintre evenimentele organizate de Ziua Brâncuși appeared first on Cultura la dubă.

Artistul a pierdut atunci circa 70 de sculpturi în lemn și bronz, uneltele de lucru, biblioteca și întreaga arhivă personală, ce cuprindea evidența lucrărilor, precum și corespondența cu colecționarii și criticii de artă români și de peste hotare.

Familia sa susține că sculptorul nu a putut trece niciodată peste acel șoc, chiar dacă a primit un sprijin important. Imediat după Revoluție, în ianuarie 1990, Ovidiu Maitec a fost invitat la Paris de Ministrul Culturii din Franța, care i-a comisionat o lucrare de anvergură și i-a pus la dispoziție un atelier permanent, dotat cu toate instrumentele necesare.

La 30 de ani de la evenimentul care i-a marcat viața și cariera, Ovidiu Maitec este adus în atenția publicului român, printr-o expoziție specială organizată la Muzeul Național de Artă al României – Lemn. Aur. Lumină.

Vizitatorii pot admira sculpturile sale, aflate în colecții private, dar și picturile soției sculptorului, Sultana Maitec. Expoziția este completată de lucrările de artă contemporană ale fiului celor doi, fotograful Stephane Maitec și ale soției acestuia, fotografa Dana Maitec.

Expoziția poate fi vizitată între 31 octombrie 2019 – 30 ianuarie 2020, iar biletul de intrare costă 10 lei.

Considerat astăzi unul dintre cei mai importanți sculptori români, Ovidiu Maitec a fost descoperit și susținut de celebrul colecționar britanic Jim Ede. A debutat cu o expoziție personală la Londra, apoi a participat de patru ori la Bienala de Artă de la Veneția, iar lucrările sale au devenit parte a unor prestigioase colecții internaționale. În paralel, expoziția documentează destinul de excepție al Sultanei Maitec, care a îndrăznit o spectaculoasă ruptură față de cursul realist dominant al artei epocii, optând pentru o pictură nonfigurativă în tehnica foiței de aur – material ce va deveni marca sa vizuală dominantă.

Stéphane Maitec, fiul celor doi, lucrează din 2002, alături de Dana Maitec: un duo care și-a construit o impresionantă carieră internațională în fotografia artistică. Cei doi sunt, potrivit criticilor de artă din Paris, unde au expus prima dată Reflections, inventatorii unei noi tehnici de fotografie pe care cei doi artiști au denumit-o art mirroring vivid – un experiment vizual inovator în care jocul de reflexii asupra unor sculpturi realizate din oglinzi exploatează potențialul creator al luminii și culorii, fără nicio intervenție digitală.
Seria Reflections oferă publicului oportunitatea de a intra în contact cu opera lor, expusă în Franța, Statele Unite, Elveția, Belgia, Italia. Lucrările din această serie pot părea, la o primă vedere, similare picturii, sau, prin iluzia de tridimensionalitate, sculpturii: ele sunt însă fotografie pură. 

sursa: MNAR

The post Maitec. Povestea emoționantă a sculptorului pe care Eliade l-a numit “cel mai puternic urmaș spiritual al lui Brâncuși” appeared first on Cultura la dubă.