Spre surprinderea multor participanți, noile variante au fost prezentate de către directorul Unității de Management a Proiectului, Bogdan Trîmbaciu, chiar în cadrul dezbaterii care urma să aibă loc pe baza ultimelor scheme propuse.

Conform acestuia, a ales să pună în discuție noua structură la care s-a ajuns, după ce deja ar fi ținut cont de solicitările organizațiilor din cultură. De cealaltă parte, a rămas nemulțumirea că documentul nu a fost transmis participanților înainte de dezbatere și că aceasta nu respectă normele legale.

Apoi, conținutul documentului a împărțit din nou lumea culturală în două tabere: cei mulțumiți și cei care contestă noile scheme.

De la toată discuția, care a durat 4 ore, a lipsit ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

CELE TREI SCHEME DE AJUTOR PENTRU SECTORUL CULTURAL INDEPENDENT

1. Schema Minimis pentru persoane juridice (ONG-uri, SRL-uri, PFA și alte forme juridice)

• Statul acordă 20% din pierderile suferite în 2020. Pierderile se calculează altfel: Din cifra de afaceri/veniturile totale obținute în 2019 se scad veniturile din 2020. 20% din suma care reiese va fi ajutorul primit de la stat, fără să fie nevoie de cofinanțare.
• Ministerul Culturii este administratorul schemei
• Plafon maxim: 200.000 de euro

Această formă a fost criticată de reprezentanții unor ONG-uri sau firme mai mici, care au spus că 20% din pierderi reprezintă o sumă mai mică decât grantul de 8000 de euro propus în ultima variantă de minimis.

De asemenea, nemulțumiri au fost și din partea celor care au reușit să organizeze, totuși, evenimente în 2020, prin urmare, aceștia spun că în loc să fie răsplătiți de stat pentru eforturile depuse în pandemie, ei urmează să fie “pedepsiți”, dat fiind că diferența dintre încasările din 2020 și cele din 2019 nu ar fi la fel de mare ca în cazurile celor care nu au organizat nimic.

2. Schema Minimis pentru artiști, persoane fizice, prin Organisme de Gestiune Colectivă

• Acoperirea a 20% din pierderile provenite din drepturi de autor și drepturi conexe pentru artiștii înregistrați la OGC-uri (Organisme de Gestiune Colectivă care colectează drepturile de autor pentru artiști. Ex: difuzarea de melodii la radio, difuzarea de filme).
• OGC-urile devin administratorul schemei
• Plafon maxim: 200.000 de euro

Schema pentru artiști a fost cel mai dur contestată. Cele mai critice reacții au venit, în cadrul dezbaterii, din partea reprezentanților dansului și din partea celor din domeniul artelor vizuale.

Cosmin Manolescu, director al Fundației Gabriela Tudor, a argumentat că schema nu îi cuprinde pe artiștii care nu au contracte cu OGC-uri și că în această situație sunt cei mai mulți dintre dansatorii români.

Ioana Ciocan, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, a numit propunerea drept “incalificabilă”, în contextul în care numeroși artiști plastici de prestigiu nu au contracte cu Organisme de Gestiune Colectivă, ba mai mult, peste 1200 de oameni din aria artelor vizuale au semnat o petiție împotriva VISARTA și se află în conflict deschis cu singura societate care se ocupă de colectarea încasărilor din drepturi de autor pentru artiștii plastici.

Și Diana Dochia, președintele Asociației Galeriilor de Artă Contemporană a explicat că această variantă propusă este contrară realității din domeniul artelor vizuale și că mulți artiști aleg să fie reprezentați de galerii, nu de OGC-uri.

De cealaltă parte, cei care au venit cu ideea către Ministerul Culturii, Asociația Muze, au susținut că aceasta este varianta reprezentativă pentru 19.000 de artiști români și singura formă prin care banii ar putea ajunge la artiști.

Bogdan Trîmbaciu a explicat că a ales această formulă fiindcă schemele de ajutor nu pot da banii direct persoanelor fizice, prin urmare, a considerat că OGC-urile ar fi în măsură să administreze schema pentru artiști.

3. Schema de Ajutor de Stat pentru organizatori de evenimente, librării, edituri, cinematografe

• Statul acordă 20% din pierderile suferite în 2020, față de 2019
• Plafon maxim: 1.800.000 de euro (se referă la toate schemele pe care le pot accesa organizatorii de evenimente, inclusiv schema Horeca. Suma totală obținută de la stat prin toate formele de ajutor nu poate depăși acest plafon)
• Administrator: Ministerul Culturii

Aici nu au existat contestații majore, ci, mai degrabă, nelămuriri. Reprezentanții editurilor și ai librăriilor au cerut o întâlnire separată cu directorul UAP, prin care să explice specificul domeniului lor și au menționat că multe librării se află într-o situație critică.

CONFLICTUL DESCHIS LEGAT DE SCHEMA MINIMIS PENTRU ARTIȘTI

În rândul artiștilor români există de ani de zile o nemulțumire legată de societățile care le gestionează încasările din drepturi de autor și drepturi conexe. De ce? Sumele pe care le primesc aceștia sunt uneori ridicol de mici, în comparație cu difuzările vizibile ale operelor acestora.

Unii dintre ai au încercat de-a lungul timpului să își caute dreptatea în instanță. Este celebru cazul actorului Toma Cuzin, care a dat CREDIDAM în judecată și de câțiva ani duce o luptă care pare fără final.

Conform unei sentințe a Tribunalului București, din noiembrie 2019, CREDIDAM trebuia să îi achite lui Toma Cuzin remunerații încasate în numele său, în valoare de 2.025.000 lei. Dar sentința nu este definitivă.

Un conflict mai recent este cel dintre galerii, muzee, artiști plastici și VISARTA.

La sfârșitul lui 2020, VISARTA, compania care deține monopol în colectarea drepturilor de autor din domeniul artelor plastice, pregătea o inițiativă prin care muzeele și galeriile ar fi fost obligate să plătească o taxă de 70-100 de lei pentru expunerea unei opere de artă.

Lumea artei s-a opus vehement, iar situația a fost discutată inclusiv cu ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Prin urmare, propunerea Ministerului Culturii i-a surprins pe toți cei care contestă OGC-urile. Unii artiști spun că nu pot avea încredere ca schema de ajutor dedicată lor să fie administrată tocmai de către cei care le gestionează încasările din drepturi de autor, într-un mod netransparent, de ani de zile.

Este și cazul Luizei Zan, una dintre cele mai cunoscute voci de jazz din România.

Prin Asociația Națională a Muzicienilor Independenți, pe care o și reprezintă, aceasta a transmis:

“Nu toți beneficiarii de drepturi de autor și conexe sunt înscriși în organisme de gestiune colectivă din România. Aceasta nu înseamnă că artiștii respectivi nu au o activitate constantă și consistentă, recunoscută și remunerată, ci că sunt afiliați altor organisme de gestiune colectivă, din alte țări – unde aceștia activează frecvent, sau ale căror creații sunt protejate în țările respective.

Unele categorii de titulari de drepturi (muzicienii de cover-uri, scenografii, regizorii de teatru, coregrafii) nici măcar nu beneficiază de drepturi de tipul celor gestionate de OGC-uri.

Organismele de gestiune colectivă numără printre membrii lor moștenitori ai artiștilor, care beneficiază de drepturi de autor și conexe, deși nu au activitate.“

De cealaltă parte se află cel care a inițiat propunerea către Ministerul Culturii, ca schema pentru artiști să fie administrată de OGC-uri, Răzvan Ailenei, președintele Asociației MUZE.

“Ni s-a spus că nu avem cum să obținem bani pentru persoane fizice, așa că singurii interpuși pe care i-am identificat, care să fi mapat deja toată industria artistică, sunt Organismele de Gestiune Colectivă, care totalizează un număr de 19.000 de artiști, potențiali beneficiari.

Soluția asta satisface cea mai mare parte din artiști, iar dacă există orice nemulțumiri din partea celor care sunt cuprinși în OGC-uri, ar trebui să se vină cu completări și cu alte soluții, dar nicidecum să renunțăm la această propunere, care ajută atât de mulți artiști.

Răzvan Ailenei, președintele Asociației MUZE

Cineva ar trebui să fie responsabil că vrea să anuleze o măsură care ajută 19.000 de oameni.

rep: Este adevărat că printre cei 19.000 se află artiști care au decedat sau urmașii lor, ori artiști străini?

Nu, i-am eliminat pe aceștia. Am eliminat și artiștii străini și artiștii care au moștenitori. E vorba despre 19.000 de artiști activi.”, a declarat Răzvan Ailenei pentru Cultura la dubă.

Am stat de vorbă și cu Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului, cel care s-a ocupat de elaborarea acestor scheme.

“Se pune întrebarea în momentul ăsta, cum demonstrăm câți artiști avem? Că poate să spună oricine că e artist. Și atunci, trebuie să aibă o apartenență undeva, să aibă un SRL, dacă nu au SRL, să fie înregistrați undeva.”

Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului

Acesta susține că intenția Ministerului Culturii este să ajute toți artiștii, dar că, din păcate, nu exista dinainte o formă legală de identificare a artiștilor din România. Așa ar fi ajuns la varianta cu OGC-urile.

“E vorba de statul român aici și când vorbim despre un ajutor de stat trebuie să se poată demonstra contabil, corect, cu acte, că acei oameni sunt artiști. Putem spune despre cineva care cântă pe stradă că e un artist, dar eu nu pot să îl justific că este un artist.“

Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului

Și atunci, ei au venit cu soluția asta care mie îmi face sens. Iar noi folosim organismele de gestionare colectivă ca un instrument. Atât.

Ei nu primesc bani, comision sau alte chestii, ei au niște căi pe care deja le folosesc, pentru a vira banii către artiști, au niște situații foarte clare pe 2019 și pe 2020, cu ocazia asta devin și ele foarte transparente, adică ne pun la dispoziție niște situații foarte clare.

Și ei se acreditează frumos ca administratori de grant și în felul ăsta putem să dăm banii artiștilor.“, a declarat Bogdan Trîmbaciu pentru Cultura la dubă.

Totuși, aceast ajutor se referă doar la drepturile de autor și drepturi conexe. El nu va lua în calcul principala sursă de venit pentru artiști: spectacole, concerte, vânzări de lucrări de artă, adică principalele pierderi suferite.

“rep: Sunt artiști necuprinși în aceste scheme, care nu sunt înscriși în organisme de gestionare a drepturilor de autor și își fac singuri contractele la concerte. Ce se întâmplă cu aceștia?

Ce contracte își fac?

rep: Contracte pe drepturi de autor, persoană fizică.

Bun, dacă au contracte de drepturi de autor, persoană fizică, deja sunt ajutați de statul român prin indemnizații. Deci nu există lăsați în afară.“, a mai spus Bogdan Trîmbaciu.

Este vorba despre indemnizația de 4.072 de lei/ lună pe care o pot accesa cei care nu au deloc activitate. De exemplu, dacă un actor independent a avut un spectacol în luna februarie, pentru care a încasat suma modică de 150 de lei, el nu va mai putea obține acea indemnizație pe luna februarie.

Deocamdată, Ministerul Culturii nu a transmis oficial dacă indemnizațiile vor mai fi sau nu impozitate sau va fi posibilă reeșalonarea taxelor către stat. A spus, însă, că a făcut demersuri în acest sens. Mai mult, Ministerul Culturii încearcă să obțină de la guvern acordarea acestor indemnizații până la sfârșitul anului 2021, desigur, doar pentru cei care nu au niciun tip de activitate.

Asociația Națională a Muzicienilor Independenți propune Ministerului Culturii “acordarea posibilității de a își reporni activitatea artiștilor care beneficiază de indemnizație și încă nu pot înregistra venituri cu care să depășească pragul de subzistență, prin suplimentarea veniturilor pe care le înregistrează, cu diferența până la totalul indemnizației.“

În plus, aceeași asociație propune eliminarea OGC-urilor din schema pentru artiști și înlocuirea acelei variante cu burse/rezidențe pentru artiști.

Ideea este susținută și de Ioana Ciocan, vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici și director Art Safari.

“Condiţionarea artiştilor independenţi de primirea unui ajutor din partea statului prin condiţionarea apartenenţei lor la o societate de drepturi de autor sau la Uniunea Artiștilor Plastici este profund discriminatorie. Ce urmează? Primesc burse doar cei care fac naturi statice? Sau scene istorice?

Ioana Ciocan, vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici

Pot fi burse dacă sunt gestionate de AFCN sau MNAC.”, a declarat aceasta pentru Cultura la dubă.

În schimb, Bogdan Trîmbaciu spune că niște burse nu ar putea fi incluse în scheme de ajutor, fiindcă acestea sunt gândite pentru a compensa pierderile, nu pentru a încuraja viitoare creații.

Dincolo de multiplele variante discutate, de sprijinire a sectorului cultural independent, un lucru este cert. De la mijlocul lunii noiembrie, de când Ministerul Culturii anunța prima schema de ajutor, totul a rămas la nivel de discuții.

Artiștii independenți și organizațiile culturale se confruntă, între timp, cu probleme financiare grave.

O reacție elocventă în acest sens a venit, în cadrul dezbaterii publice, din partea actorului Florin Frățilă: “Ne-am săturat de aceste discuții, trebuie să dați drumul la bani!”

Conform celei mai optimiste estimări, după ce va exista un acord asupra schemelor de ajutor, acestea ar putea intra în vigoare, cel mai devreme, peste două luni.

The post Ministerul Culturii a modificat iar schemele de ajutor. “Trebuie să se poată demonstra contabil, cu acte, că acei oameni sunt artiști.” appeared first on Cultura la dubă.

Scrisoarea vine la o zi după ce secretarul de stat Raed Arafat a declarat la Antena 3 că probabil nu va fi posibilă organizarea de evenimente majore nici în 2021. Principalele evenimente afectate ar fi festivalurile mari de muzică, precum Untold, Neversea, Electric Castle, Summer Well sau Awake, care nu pot fi reoganizate cu doar câteva sute de spectatori, așa cum a lăsat de înțeles Raed Arafat.

„Nimeni nu poate să garanteze că astfel de festival poate să aibă…eu sper, dar nici măcar procente nu putem să dăm. Dacă întrebaţi colegii de la INSP, colegii de oriunde despre aşa ceva o să spună că e prea devreme, nu pot să vă spun nimic.

Cine decide îşi asumă acest lucru, nu ai cum să îmi noi o facem şi apoi să începem să ne certăm cu o lună înainte că voi de ce nu ne lăsaţi. Sunt două, trei, patru festivaluri care se fac pe an, care la acest moment încă nu ştim dacă vor putea să se ţină, nu pentru că avem ceva cu festivalurile, dar pentru că este probabil că nu vom putea să permite un număr mai mare decât 100 de oameni sau 150 sau 50 să desfăşoare o activitate împreună. Asta e problema”, a declarat Raed Arafat la Antena 3.“

De asemenea, contextul în care au apărut aceste declarații este unul critic pentru operatorii culturali, cărora guvernul le-a promis în noiembrie o schemă de ajutor de stat, care între timp s-a transformat și nu este funcțională nici în prezent.

Iată ce spun aceștia:

“Scrisoare deschisă către Prim-Ministrul României, dl. Florin Cîțu

Domnule Prim-Ministru,

astăzi se împlinesc 11 luni de când, începând cu data de 9 martie 2020, sectorul cultural din România este închis pentru limitarea răspândirii virusului Covid-19, limitări pe care sectorul cultural le-a înțeles și susținut, sănătatea iubitorilor de cultură și sănătatea publică fiind prioritare și pentru noi, cei ce activăm în acest sector.

Ceea ce însă o întreagă breaslă nu mai poate înțelege, domnule Prim-Ministru, este că, la aproape un an de la impunerea acestor restricții, în spațiul public să fie aruncate, cu maximă lejeritate, afirmații lipsite de orice formă de empatie și considerație față de dezastrul existent în acest sector.

În condițiile în care pentru cei din sector ajutorul financiar nu a venit nici până în acest moment, e greu pentru întreaga breaslă să urmărească toate aceste declarații care nu invită la dialog și la găsirea de soluții.

Oamenii din acest sector atât de important (artiști, tehnicieni, antreprenori) nu mai reușesc să-și achite creditele la bănci, să-și susțină chiriile sau să asigure necesarul pentru familiile și copiii lor. Vă rugăm să vă aplecați atenția și asupra realității disperate în care se află această parte a societății românești.

Așa cum autoritățile statului au obligația să se asigure, prin măsuri restrictive, într-o situație pandemică, de garantarea sănătății publice a unei țări, aceleași autorități au obligația să se asigure că acea parte din societate afectată cel mai grav de măsurile restrictive va supraviețui fără vieți distruse și fără foarte multe afaceri în ruină.

Sugestia ca pierderile survenite din închiderea sectorului cultural și în 2021, să fie preluate de organizatori prin asigurări private, nu doar că denotă o lipsă de înțelegere a mecanismelor ce guvernează sistemul de asigurări și situația actuală din zona culturală, dar vine și în contra curentului European, în care guvernele, tocmai pentru a reporni sectorul cultural și a asigura stabilitate și predictibilitate, asigură garanții de stat începând cu trimestrul al 3-lea, la nivelul miliardelor, pentru o eventuală nouă anulare sau restricții în ceea ce privește numărul de participanți, dacă situația pandemică o va impune.

Ținând cont de cele mai sus menționate și de confuzia creată în spațiul public în urma afirmațiilor din ultimele zile, vă solicităm, domnule Prim-Ministru, următoarele:

1. Soluție compensatorie pentru pierderile dezastruoase suferite de industria culturală; susținere financiară prin includerea sectorului cultural în Schema de compensare a pierderilor suferite, pe modelul HORECA, urmând a despăgubi sectorul pentru pierderi în limita a 20% din diferența cifrei de afaceri 2019/2020, schemă implementată sub coordonarea Ministerului Economiei.
2. Crearea unui grup de lucru, sub supervizarea cabinetului Primului-Ministru, pentru găsirea de soluții și definirea unor norme clare pentru redeschiderea sectorului cultural. Sectorul nu cere absurdul sau imposibilul, dar solicită stabilirea unui cadru clar, predictibil, raportat la rata de îmbolnăvire și ținând cont de studiile științifice acceptate la nivel mondial, cu norme de aplicare nediscriminatorii.
3. În sprijinul planului de redeschidere, lansarea cu celeritate a Schemei de redeschidere a sectorului cultural, sub coordonarea Ministerului Culturii.

Pentru a prezenta o listă completă a situației din sectorul cultural, vă solicităm, domnule Prim-Ministru, o întâlnire atât cu reprezentanții sectorului, cât și cu reprezentanții Ministerului Culturii, cei care au la acest moment o centralizare a situației din sector, cu reprezentanții Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății.

Dorința de participare la evenimente culturale e o nevoie a societății, nu doar a noastră, a celor care lucrăm în această industrie. Astfel, conform sondajului în plină desfășurare derulat de AROC (Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale), la care au răspuns până acum peste 8.500 de persoane, 70% dintre cei care au participat la evenimente în anul 2020 au spus că s-au simțit în siguranță, iar peste 90% au spus că ar participa la evenimente și în 2021 dintre care 75% sunt de acord cu vaccinarea sau cu testarea la fața locului.

Cu considerație,

Membrii AROC

Subscrisa AROC, Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale, structură asociativă a organizatorilor de festivaluri și concerte din România, este formată din cei mai reprezentativi actori de pe piaţa românească (ARTmania – ARTmania Festival Sibiu/Blaj aLive, Asociația Fapte – Jazz in the Park, Asociația Mozaic – Mozaic Jazz Festival, Asociația Festivalul de Film Transilvania – TIFF, BestMusic Live/METALHEAD, Comparty Events – diMANSIONS Hit Music Festival, Electric Castle, Emagic Live – Awake Festival, Global Records, Movement Team – Sports Festival, NEVERSEA, Centrul Cultural Plai – Plai Festival/JazzTM, SNRS – Sunwaves Festival, Sprint Media, Summer Well, The Institute, The Mission/Fall in Love Festival, UNTOLD, VRTW, Wine and Street Food Festival, Why Not Us – Street Food Festival, Wise Factor – The Fresh).”

The post “Oamenii din cultură nu mai au cu ce să achite ratele, chiriile.” – Scrisoare deschisă a organizatorilor de evenimente către premierul Cîțu appeared first on Cultura la dubă.

Printre participanții la discuție s-au numărat Tudor Chirilă, Dan Byron, Dan Amariei, Doru Trăscău, Marius Manole, Ada Solomon sau Andrei Grosu.

Pe 26 ianuarie 2021 Ministerul Culturii a publicat proiectul de Ordonanță de Urgență referitor la schema de ajutor de stat, anunțată încă din noiembrie 2020. Forma anunțată în noiembrie a fost criticată de artiștii independenți. Au urmat niște discuții cu reprezentanții sectorului cultural și cei ai ministerului.

Ministerul a ajuns la o variantă finală, dar nemulțumirile au rămas. Ministrul Bogdan Gheorghiu i-a sfătuit pe nemulțumiți să se îndrepte către Ministerul de Finanțe, fiindcă “misiunea ministerului Culturii este încheiată”.

Mai jos vă vom arăta cum a fost anunțată inițial acea schemă de ajutor, care este forma ei actuală și care sunt solicitările artiștilor.

Schema de ajutor de stat anunțată în noiembrie 2020

Pe 18 noiembrie 2020, vicepremierul de atunci, Raluca Turcan, ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu și proaspătul primar al capitalei, Nicușor Dan, ieșeau într-o conferință de presă la guvern și anunțau că au găsit soluția pentru sprijinirea sectorului cultural, puternic afectat de criză.

Se întâmpla în plină campanie electorală, înaintea alegerilor parlamentare.

“Am făcut o evaluare în piață, am discutat cu artiști și oameni de cultură, am identificat problemele cu care s-au confruntat în această perioadă și am găsit următoarea soluție – o schemă de ajutor de stat care funcționează sub formă de granturi, cu un buget total estimat la 100 de milioane de euro.”

Raluca Turcan, vicepremierul României la 18 noiembrie 2020

Așadar, guvernul anunța o schemă de ajutor de stat în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, prin care urma să fie spriiniți operatorii culturali care activează în domeniul organizării de evenimente, pe piața cărții sau ONG-uri cu activitate culturală. Condiția era ca aceștia să se înscrie într-un Registru al Sectorului Cultural în doar câteva zile de la anunț.

“Este o zi foarte importantă astăzi, pentru cultura românească.”

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii la 18 noiembrie 2020

Schema anunțată atunci îi excludea, însă, fix pe cei care livrează actele de cultură – pe artiști. Măsurile nu cuprindeau nicio formă de sprijin direct pentru un muzician, un scriitor, un pictor sau un dansator, ci i-ar fi ajutat pe cei care îi angajează pe artiști pentru diverse evenimente sau pe cei care le publică scrierile.

Conform formulei de calcul, operatorii culturali puteau accesa un micro-grant în valoare de 4000 de euro sau granturi variabile, cu o valoare maximă de 800.000 de euro, care se calculau în funcție de vânzările din 2019 (pentru edituri sau librării) sau în funcție de biletele vândute la evenimente.

Aici erau excluși din calcul cei care organizează evenimente culturale, dar nu vând bilete. Iar un eventual grant de 4000 de euro nu ar fi reușit să acopere gaura uriașă pe care pandemia a adus-o în bugetul unui operator cultural. De exemplu, chiria și utilitățile pe care un teatru independent din București trebuie să le achite se ridică la 3000 de euro pe lună.

Prin urmare, au apărut în spațiul public mai multe voci critice venite în special din partea artiștilor. În plus, persoanele fizice din cultură ar trebui să returneze o parte importantă din indemnizațiile primite în 2020, acelea fiind considerate forme de venit impozitabile. Doar că oamenii nu au de unde să își plătească dările către stat dacă nu au putut munci în 2020.

Au urmat alte discuții între reprezentanții acestora și Ministerul Culturii, iar schema a fost regândită.

Schemele de ajutor anunțate în ianuarie 2021

Aproximativ două luni mai târziu de la acea “zi importantă pentru cultura românească” nici artiștii și nici operatorii culturali nu au beneficiat de acele promisiuni.

Între timp, au trecut alegerile parlamentare și s-a format un nou guvern. Bogdan Gheorghiu a rămas ministrul Culturii, după ce niciun partid, nici măcar UDMR, nu și-a dorit acest minister. Raluca Turcan a devenit ministrul Muncii.

Ministrul Gheorghiu a anunțat săptămâna aceasta noua variantă a schemei de ajutor, care s-a transformat, de fapt, în două scheme.

1. Schema de ajutor de stat pentru susținerea sectorului cultural

Conform proiectului de OUG, schema de ajutor de stat ar urma să aibă o valoare totală de 39 de milioane de euro (cu TVA inclus) și să poată fi accesată pentru proiecte viitoare.

Art. 7 Ajutorul de stat se acordă după cum urmează:

1.Măsura A: Granturi pentru proiecte de organizare festivaluri cu public în domeniile culturale

2.Măsura B: Granturi pentru proiecte de organizare evenimente cu public în domeniile culturale

3.Măsura C: Granturi pentru proiecte ale librăriilor 

4.Măsura D: Granturi pentru proiecte ale editurilor

Așadar, nu este vorba despre un ajutor pentru acoperirea pierderilor suferite în 2020, ci o finanțare a unor viitoare proiecte, pe care operatorii culturali trebuie să le scrie.

Din păcate, însă, unii dintre cei care ar urma să beneficieze de o astfel de finanțare sunt deja în pragul falimentului și pentru supraviețuirea lor era nevoie de un sprijin financiar urgent, care nu vine.

În plus, cuantumul ajutorului de stat va reprezenta 80% din valoarea totală a proiectului propus, urmând ca beneficiarii direcți să asigure o cofinanțare de 20%.

Mai mult decât atât, nu toate cele 39 de milioane de euro vor ajunge la beneficiari. Din această sumă, statul păstrează 3,9 milioare de euro pentru “cheltuieli de management aferente gestionării și implementării Schemei de ajutor de stat pentru susținerea sectorului cultural.”

2. Schema de ajutor de minimis

“Toți beneficiarii eligibili sunt considerați întreprinderi.”, se arată în proiectul de Ordonanță de Urgență. Așadar, doar entitățile juridice pot accesa această schemă. Din nou, persoanele fizice (artiștii) sunt excluse.

Schema minimis reprezintă micro-granturi în valoare maximă de 8000 de euro “și se acordă o singură dată, într-o singură tranșă, sub formă de sumă forfetară.”

Bugetul total alocat acestei scheme este de 51 de milioane de euro, dintre care 4,7 milioane de euro reprezintă, din nou, cheltuielile de management al schemei.

De la suma anunțată inițial, 100 de milioane de euro, ajungem, de fapt, la un buget total de aproximativ 80 de milioane de euro pentru sectorul cultural. Din această sumă, 85% sunt fonduri externe nerambursabile (POC 2014-2020), iar diferența va fi suportată de la bugetul de stat.

Singura soluție promisă artiștilor independenți este indemnizația de 4.072 de lei, pe care Ministerul Culturii propune să o prelungească până în iunie 2021, urmând ca guvernul să decidă dacă ea va mai fi sau nu impozitată. Deocamdată, ea reprezintă o valoare brută.

Suma reală care revine unui artist este de 2.253 de lei pe lună.

Ce spun artiștii și operatorii culturali

De-a lungul acestor luni, mai mulți reprezentanți ai sectorului cultural i-au prezentat ministrului prin cereri, petiții, scrisori deschise, solicitări o multitudine de argumente pentru a arăta că schema întocmită de acesta acoperă doar viitoare proiecte, nu și o compensare a tuturor acestor luni în care artiștii nu au avut unde să joace, în care nu s-a desfășurat niciun eveniment, iar activitatea lor de bază a fost cu totul oprită.

“Este revoltător ca după o lună de zile să fim în același loc și să fim mințiți.”

Tudor Chirilă, artist

Într-un comunicat de presă transmis pe 25 ianuarie 2021, Ministerul Culturii susținea că 60% din fondurile alocate pentru sectorul cultural vor merge către independenți.

“Schema de ajutor de minimis, dedicată exclusiv sectorului cultural independent din România, oferă posibilitatea profesioniștilor (artiști, muzicieni și alți operatori culturali înregistrați ca ONG sau SRL) de a accesa un microgrant nerambursabil în valoare fixă de 8.000 de euro care să le asigure continuitate în domeniul cultural în care activează.” – Ministerul Culturii

În realitate, nu există “artiști, muzicieni” înregistrați ca ONG sau SRL, ci artiști care sunt plătiți pe contracte de drepturi de autor sau de prestări servicii persoană fizică. Prin urmare, artiștii care nu au o firmă a lor sau un ONG nu vor putea accesa aceste micro-granturi.

“Noi am cerut o schemă în care banii se vor oferi echitabil pentru toată lumea, pentru nevoie recurente ale oamenilor, oameni care sunt în situații foarte gravă în acest moment. Oamenii nu au bani efectiv de mâncare sau să-și susțină familiile acasă.”

Bogdan Nedelcu, președintele Asociației Lucrătorilor din Industria de Spectacol

Tudor Chirilă mai spune că “artiștii nu au nevoie de bani pentru proiecte viitoare, ci au nevoie de bani pentru ceea ce nu s-a putut compensa. Vorbim de un ajutor de stat care să compenseze tot sectorul cultural, așa cum s-a întâmplat în toate țările Europei și care să fie distribuit nu prin intermediere, ci direct la toți participanții la sectorul cultural.”

Reprezentanții artiștilor susțin că au pierdut deja 30% din forța de muncă pentru acest sector, fiindcă oamenii au fost nevoiți să renunțe la meseriile lor și să își găsească alte joburi.

,,Ministerul Culturii nu are nicio legătură cu noi, s-a prefăcut în continuu că aduce tot felul de explicații. Ministerul nu are voie să susțină la infinit acea schemă defavorabilă nouă total.”

Mișu Cernea, administrator al Arenelor Romane

Artiștii consideră că este încălcat principiul echității și al urgenței, salvarea sectorului cultural fiind într-o mare întârziere.

Unii dintre ei spun chiar că indiferent de forma finală a schemei de ajutor, banii vor veni efectiv prea târziu și că totul s-a tergiversat mult prea mult.

“În 2022-2023 cinematografia română va fi zero. Nu va exista producție națională.”

Ada Solomon, producător de film

Iată câteva dintre solicitările concrete ale artiștilor:

• “Artistul devine beneficiar principal, direct și imediat al acestor fonduri;
• Granturile se alocă fiecărui beneficiar, direct proporțional cu contribuția lui la bugetul de stat, din activități culturale;
• Din schema de granturi să fie alocat un procent de 51% artiștilor și autorilor, pentru a îi transforma în principali beneficiari;
• Eliminarea obligativității de a fi înscris în Registrul Cultural Național până la data de 9 decembrie, drept condiție de eligibilitate pentru aceste granturi;
• Suplimentarea veniturilor obținute din drepturi patrimoniale de autor și drepturi conexe, pentru toți autorii, artiștii și producătorii, cu 50% din valoarea sumelor încasate, prin organismele de gestiune colectivă, în ultimii 2 ani;
• Acordarea posibilității de a își reporni activitatea artiștilor care beneficiază de indemnizație și încă nu pot înregistra venituri cu care să depășească pragul de subzistență, prin suplimentarea veniturilor pe care le înregistrează, cu diferența până la totalul indemnizației.”

The post Ce n-a fost și ce a ajuns schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural. De la campanie electorală la realitate. appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a transmis azi printr-un comunicat de presă o serie de noi măsuri de sprijinire a lucrătorilor culturali, fie că vorbim despre completarea schemei de ajutor de stat, astfel încât vor fi cuprinși și cei din sectorul independent, fie de decizii complet noi cum ar fi alocarea de indemnizații până în iunie 2021 și posibilitatea amânării ratelor.

De asemenea, Ministerul Culturii precizează că a cerut Ministerului Finanțelor o amânare a plății taxelor și contribuțiilor sociale pentru cei care au beneficiat de indemnizațiile din starea de urgență în 2020, dar au continuat să fie afectați de criză și se află în imposibilitatea de a lucra.

Iată comunicatul integral:

“În contextul pandemiei COVID-19, care a afectat grav sectorul cultural din România, Ministerul Culturii a pregătit un pachet de măsuri menit să sprijine reluarea activității operatorilor din domeniu și, implicit, relansarea ofertelor culturale pentru publicul larg. 

Schemele de ajutor financiar pentru operatorii culturali, pregătite pentru aprobare. Extinderea planului de măsuri pentru susținerea întregului sector cultural și în 2021

Redeschiderea spațiilor culturale reprezintă un prim pas în vederea relansării activităților culturale, ținând seama și de accelerarea procesului de vaccinare împotriva COVID-19 în România. În acest sens, Ministerul Culturii a inițiat discuții cu Ministerul Sănătății și cu alte ministere de resort asupra condițiilor și elaborării unui calendar concret care să ofere predictibilitate operatorilor culturali.

„Mai mult decât oricând, sectorul cultural are nevoie de perspectivă și de predictibilitate. Un dialog constructiv, bazat pe realitatea epidemiologică și realizat împreună cu specialiștii din sănătate, ne va ajuta să depășim această perioadă dificilă și să înaintăm spre normalitate”, a transmis Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Sectorul cultural independent – o prioritate. Peste 5.700 de operatori culturali vor beneficia de sprijin

Susținerea financiară a sectorului cultural a constituit o prioritate pentru Ministerul Culturii. După mai bine de două luni de consultări și peste 15 runde de întâlniri organizate la nivel de Guvern, în 2020, cu reprezentanții sectorului cultural, sub coordonarea viceprim-ministrului, Ministerul Culturii a centralizat și analizat propunerile înaintate și a elaborat un pachet de sprijin financiar care urmărește relansarea activității culturale a aproximativ 5.700 de beneficiari:          

1.    Schemă de ajutor de minimis, dedicată exclusiv sectorului cultural independent din România, oferă posibilitatea profesioniștilor (artiști, muzicieni și alți operatori culturali înregistrați ca ONG sau SRL) de a accesa un microgrant nerambursabil în valoare fixă de 8.000 de euro care să le asigure continuitate în domeniul cultural în care activează;

2.    Schemă de ajutor de stat cuprinde 4 tipuri de granturi și vine să sprijine financiar evenimentele culturale, festivalurile, librăriile și editurile grav afectate de efectele pandemiei COVID-19. Banii vor fi alocați pentru proiecte viitoare, iar valoarea granturilor va fi determinată de numărul de bilete sau cărți vândute de fiecare operator cultural în 2019. Mai mult decât atât, Ministerul Culturii se va asigura ca sprijinul financiar acordat la nivel de proiect să ajungă la beneficiarii finali prin delimitarea categoriilor de cheltuieli eligibile, respectiv ca avansul acordat să fie imediat transferat prestatorilor (artiști, tehnicieni și alți lucrători din sectorul cultural). 

Modul procentual de distribuire a sumelor în funcție de beneficiari

În ceea ce privește alocările financiare aferente celor două scheme, sectorul cultural independent va beneficia de aproximativ 60% din suma totală alocată, evenimentele culturale și festivalurile de aproximativ 20%, iar librăriile și editurile de restul de 20%.

Calendarul schemelor de ajutor pentru sectorul cultural

Elaborarea celor două scheme de ajutor a fost finalizată, iar documentația a fost avizată la nivelul Ministerului Culturii.

Imediat după asigurarea finanțării pentru schemele de ajutor dedicate sectorului cultural, Ministerul Culturii va lansa în consultare publică actul normativ de aprobare a acestora.

În acest sens, Ministerul Culturii reiterează necesitatea parcurgerii, în cel mai scurt timp, a etapelor de avizare, astfel încât sprijinul financiar nerambursabil să ajungă cât mai repede la beneficiarii finali, mai ales în această perioadă dificilă pentru operatorii culturali din România.

„Ministerul Culturii își propune să asiste financiar relansarea proiectelor culturale. Doar astfel ne putem asigura că atât artiștii independenți, cât și operatorii culturali vor putea crea noi produse culturale sau vor continua cu noi ediții pentru evenimentele sau festivalurile care și-au câștigat de-a lungul anilor faima europeană și mondială”, a transmis Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Indemnizații, microgranturi, amânarea plății ratelor – măsuri esențiale pentru supraviețuirea sectorului cultural

Pentru a veni în sprijinul operatorilor culturali afectați de măsurile și de restricțiile impuse pe perioada pandemiei COVID-19, Ministerul Culturii a centralizat și analizat toate nevoile urgente ale sectorului cultural și, împreună cu celelalte ministere de resort, a elaborat și implementat un plan de măsuri specifice.

1.    Indemnizații/șomaj tehnic în valoare de 4.072 lei pentru toți artiștii și lucrătorii culturali. Ca urmare a demersurilor realizate, Ministerul Culturii a introdus în categoria de beneficiari eligibili și persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturi de autor și drepturi conexe. Această măsură este valabilă până la data de 30 iunie 2021.

În prezent, Ministerul Culturii inițiază discuții cu Ministerul Finanțelor pentru ca operatorii culturali să beneficieze de o scutire a plății taxelor pentru indemnizații sau de o reeșalonare a acestora fără dobânzi și penalități, dat fiind că, până la repornirea activităților culturale, aceștia nu pot înregistra niciun fel de venituri.

2.    Microgranturi, capital de lucru sau capital pentru investiții. Prin demersurile sale, Ministerul Culturii a reușit să includă și operatorii culturali în categoria beneficiarilor eligibili ai sprijinului financiar acordat prin efectul OUG 130/2020.

În prezent, în completare la ajutorul primit prin intermediul OUG 130/2020 și ținând cont că activitatea sectorului este în continuare suspendată, Ministerul Culturii are în analiză și va înainta cu celeritate Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului propunerea de includere a codurilor CAEN aferente industriei culturale în cadrul schemei de ajutor de stat pentru HoReCa stabilite conform OUG 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei COVID-19.

3.   Amânarea plății ratelor la bănci. Prin implicarea Ministerului Culturii și operatorii culturali au beneficiat, în 2020, de amânarea plății ratelor la bănci.

Ministerul Culturii va înainta Ministerului Finanțelor propunerile operatorilor din industria culturală cu privire la modificarea restricției de 9 luni ce vizează amânarea plății ratelor și permiterea amânării până cel puțin la data de 01.10.2021, în cazul entităților care își desfășoară activitatea în sectorul cultural.

4.    Sectorul cultural a mai beneficiat și de amânarea rambursării prețului biletelor pentru evenimentele care nu au mai avut loc în 2020.

5.    La inițiativa Ministerului Culturii, 167 de lucrări semnate de 100 de artiști români contemporani au fost cumpărate de Muzeul Național de Artă Contemporană.

„În luna aprilie, într-un moment critic pentru artiștii români afectați de restricțiile impuse de pandemie, am propus finanțarea unui program de achiziție de artă contemporană. Este o investiție a statului român în artiștii români. Această măsură economică a vizat susținerea creației plastice românești și îmbogățirea patrimoniului muzeal (…)”, a declarat Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

6.    În plan consultativ, Ministerul Culturii a preluat solicitările rezultate în urma discuțiilor din cadrul grupului de lucru organizat la nivel de viceprim-ministru și le-a înaintat, la data de 14.01.2021, către ministerele cu atribuții în domeniile respective, urmând să asigure susținerea acestora la nivel guvernamental.

„Activitatea sectorului cultural a fost prima restricționată, a rămas restricționată pe întreaga perioadă și cel mai probabil va fi ultima care își va reporni motoarele, la capacitate maximă. Ținând cont de aceste lucruri și de rolul vital pe care cultura și arta le au în bunăstarea unei societăți, pentru valorificarea identității naționale, cât și în dezvoltarea generațiilor viitoare, trebuie să ne asigurăm că sectorul cultural va supraviețui și va rămâne competitiv în raport cu produsele culturale din alte state. Pentru acest deziderat, Ministerul Culturii va depune toate diligențele necesare”, a transmis Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Ministerul Culturii rămâne în continuare un partener deschis la dialog în relația cu toți operatorii culturali din România și este decis să sprijine și să asiste sectorul cultural în demersurile care vizează problematici ce țin de alte ministere, analizând orice propunere concretă și realizabilă, venită din partea acestora.

Pentru informații suplimentare legate de schema de ajutor de minimis si de schema de ajutor de stat, vă rugăm să vă adresați Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, la adresa de e-mail office@umpcultura.ro“

The post Ministerul Culturii anunță noi măsuri de sprijin pentru sectorul cultural appeared first on Cultura la dubă.

În paralel, același institut a realizat și o cartografiere a ONG-urilor culturale existente în România, în funcție de prezența lor pe liste de concursuri organizate de diverse instituții, cum ar fi Ministerul Culturii, primării sau consilii județene, între anii 2005 – 2020.

INVENTARIEREA ONG-URILOR CULTURALE

Definiția de lucru folosită în acest demers: Organizațiile neguvernamentale (ong-urile) culturale sunt entitățile care au beneficiat de cel puțin o finanțare din fonduri nerambursabile (din domeniul cultural) pentru a desfășura un proiect cultural. (sursa INCFC)

Au fost identificate astfel 3933 de ONG-uri culturale active (au depus bilanț contabil pe anul 2019) la nivel național. Pe lângă acestea, mai sunt înregistrate 1366 de ONG-uri culturale inactive (nu au depus bilanț contabil pentru anul 2019).

Rezultatele cercetării arată că între 2005 și 2020, peste 4700 de ONG-uri au obținut finanțări nerambursabile de la autorități locale, pentru desfășurarea unor activități culturale. O altă sursă importantă de venit a fost AFCN, prin care au fost finanțate peste 600 de ONG-uri de-a lungul timpului.

Printre sursele de finanțări pentru ONG-uri culturale se mai numără Centrul Național al Cinematografiei, Programul CENTENAR, Unitatea de Management a Proiectului (Ministerul Culturii), Departamentul pentru Relații Interetnice sau Ordinul Arhitecților din România.

În ceea ce privește distribuția geografică, cele mai multe ONG-uri culturale active sunt înregistrate în Cluj – 605, în București – 427 și în Mureș – 378.

Din totalul identificat, 82% reprezintă mediul urban și 18% mediul rural.

REGISTRUL SECTORULUI CULTURAL

Totuși, din 4000 de ONG-uri active, doar 1179 s-au înscris la sfârșitul anului trecut în Registrul Sectorului Cultural, în vederea obținerii unui grant guvernamental, în contextul crizei provocate de pandemie.

În același registru, în perioada 17 noiembrie – 9 decembrie 2020 s-au înscris 3135 de societăți comerciale. Cele mai multe dintre acestea, 1758, au fost înființate doar în ultimii 5 ani, iar orașele care conduc la acest capitol sunt București și Cluj.

45% dintre firme sunt active în domeniul muzicii, iar cele mai puține, doar 2%, în domeniul patrimoniului.

În registru s-au înscris și 6606 lucrători comerciali (persoane fizice), care nu sunt doar artiști, ci și contabili, oameni de comunicare sau juriști cu activitate în sectorul cultural.

Și în acest caz, cei mai mulți activează în domeniul muzicii – 1412 instrumentiști. Pe locul al doilea se află artiștii lirici – 862, pe locul al treilea sunt actorii – 780, iar pe locul al patrulea sunt artiștii plastici și vizuali.

Principalele surse de venit ale acestora sunt drepturile de autor – 46%.

20% dintre ei sunt angajați într-o instituție publică, 16% au propriile firme, 15% au PFA, 13% sunt angajați într-o firmă, iar 2% sunt angajați într-un ONG.

Menționăm că cifrele din Registrul Sectorului Cultural nu indică numărul total al persoanelor și societăților comerciale active în domeniul cultural din România, ci le identifică doar pe cele care au dorit să se înscrie, cu scopul de a obține un eventual sprijin financiar, în contextul pandemiei.

În noiembrie 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu și vicepremierul de atunci (actualul ministru al Muncii), Raluca Turcan, anunțau o schemă de ajutor pentru sectorul cultural, în valoare totală de 100 de milioane de euro. Între timp, ministrul Culturii a declarat că suma va fi, de fapt, între 70-80 de milioane de euro și că schema va fi definitivată la Ministerul Economiei.

The post În România există 4000 de ONG-uri culturale, peste 3000 de firme cu activitate culturală și 6600 de lucrători culturali appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat azi, într-o conferință de presă, că ministerul pe care îl conduce a alocat 2 milioane de lei pentru finanțarea a 42 de proiecte culturale, care se vor desfășura între 15 și 31 ianuarie 2021, pentru sărbătorirea Zilei Culturii Naționale.

Printre acestea se numără concerte care vor fi transmise online, recitări de poezii sau expoziții. Cultura la dubă a publicat aici lista proiectelor finanțate cu această ocazie.

Modul în care Ministerul Culturii a ales să celebreze Ziua Culturii, după primul an al pandemiei, a stârnit critici din partea mai multor oameni activi în sectorul cultural. Aceștia contestă ministerul și guvernul pentru că nu au sprijinit suficient domeniul cultural, lovit de criză și aflat în incapacitatea de a-și desfășura activitatea.

Ultima schemă de ajutor anunțată în acest sens, în valoare totală de 100 de milioane de euro, stârnește nemulțumiri atât din partea operatorilor culturali care au aplicat pentru finanțare, dar nu au primit niciun răspuns, cât și din partea artiștilor independenți, lăsați pe dinafara schemei.

Criza din cultură a fost și motivul pentru care regizorul filmului Colectiv, Alexander Nanau, a refuzat decorația Meritul Cultural din partea președinției.

În schimb, ministrul Culturii a răspuns scrisorii lui Alexander Nanau dezvăluind sumele pe care acestea le-a primit de la CNC pentru realizarea filmului Colectiv, încă din 2016, printr-un concurs public. Reacția ministerului a atras și mai mult critici din partea industriei cinematografice din România.

Producătoarea de film Ada Solomon a scris azi că “Ministerul Culturii e gol” și că “Ministrul Culturii ar fi putut să își convingă colegii de guvernare că resursele necesare pentru revitalizarea sectorului cultural există și nu e nevoie de mari eforturi financiare pentru ca acestea să fie folosite, ci de deblocarea unor mecanisme de altfel existente. E ineficient să te păcălești pe tine însuți cu false victorii.

Despre toate acestea l-am întrebat pe Bogdan Gheorghiu. Vedeți mai jos dialogul dintre reporterul Cultura la dubă, Alexandra Tănăsescu, și ministrul Culturii.

Domnule ministru, răspunsul dumneavoastră la scrisoarea lui Alexander Nanau a stârnit un val de nemulțumiri din partea unor persoane importante din cultură, mai exact, vi se reproșează că ați evitat să vorbiți despre problemele reale și anume, criza din sectorul cultural.

Mai mult, sunt operatori culturali care spun că au aplicat la schema de ajutor anunțată în noiembrie, însă ea este blocată și ei nu au primit niciun răspuns. Iar artiștii independenți nu au fost cuprinși în această schemă. Cum răspundeți acestor nemulțumiri?

Inițial, în programul de finanțare IMM Invest nu erau incluse codurile CAEN pentru SRL-uri și ONG-uri cu activitate culturală. Și aici am făcut demersuri insistente, fiindcă nu am reușit de prima dată, până când am reușit acest lucru și vreau să vă spun că mulți actanți din sectorul cultural au aplicat și au primit finanțări prin acea schemă, de la Ministerul Economiei.

Legat de cealaltă schemă de ajutor (cea din noiembrie), ea este finalizată la nivel de Ministerul Culturii și chiar astăzi pleacă pe circuit către Ministerul Economiei. Acolo, sigur, va fi supusă unei analize și la nivel guvernamental.

Sigur, eu mi-aș fi dorit să vorbim azi doar despre Ziua Culturii, dar vreau să vă răspund la întrebare.

Această schemă a fost o provocare lansată în guvernarea anterioară și o asumare a ministerului Culturii, de contituire a acestei scheme, în urma discuțiilor cu toată lumea interesată, tocmai pentru a mulțumi o parte cât mai mare din beneficiari.

În două luni, s-a ajuns la o formă care nu mulțumește pe toată lumea, dar a fost o formă care mulțumește mai multă lume decât înainte.

“În acest moment considerăm că misiunea Ministerului Culturii este încheiată, în sensul în care schema, în forma care am conceput-o noi pleacă pe circuit. Ea poate fi perfecționată la Ministerul Economiei sau la secretariatul general al guvernului. Nu mai este în curtea noastră, iar cei care consideră că se putea mai bine, pot să se adreseze ministerelor de resort.”

Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii

Totuși, trebuie să aveți în vedere că această schemă ține mai mult de zona economică decât de zona culturală.

A fost, din partea noastră, un exces de zel să ne asumăm conceperea acestei scheme, am blocat jumătate din personalul unității de management a proiectului, din punctul meu de vedere din start trebuia să fie concepută la Ministerul Economiei, dar, dacă ne-am asumat-o, am dus-o până la capăt, așa cum s-a putut cu ceea ce s-a cerut și ceea ce poate fi aplicat procedural.

Multe lucruri solicitate, exprimate și astăzi prin nemulțumiri, nu pot fi incluse în scheme pentru că nu ar fi acceptate de Comisia Europeană. Dar, repet, poate la Ministerul Economiei sau Ministerul de Finanțe se vor găsit soluții mai bune.

Foarte mulți oameni din minister au muncit nopți și zile, dacă sunt nemulțumiri cu siguranță ele pot fi discutate, dar ar trebui să fie și apreciată această muncă.

Să știți că Ministerul Culturii e ministerul cu cea mai mică organigramă, cu cel mai puțin personal, cu toate acestea ne-am asumat destul de multe lucruri în această perioadă.

Legat de aceaste neajunsuri de la ministerul Culturii, Ada Solomon a publicat azi un text cu titlul “Ministerul Culturii este gol”, din care reiese că, de fapt, și dumneavoastră, ca ministru al Culturii, vă loviți de indiferența celor de la Ministerul Economiei și cel de Finanțe.

Ați simțit de când faceți parte din cele două guverne că într-adevăr este foarte dificil să îi convingeți pe cei care au puterea de decizie, să se implice mai mult în sprijinirea sectorului cultural?

Există instituții importante, cum ar fi Muzeul Satului, Palatul Peleș sau Muzeul Antipa, Teatrul Național București, care au cam 40% venituri proprii, aceste instituții au fost dintre cele mai lovite. Aceste găuri bugetare create de măsurile restrictive trebuiau acoperite și existau și probleme de funcționare grave, Muzeul Antipa intrase la un moment dat în imposibilitatea de a-și plăti utilitățile.

Gândiți-vă la patrimoniul de acolo, care are nevoie de o anumită temperatură. Ce s-ar fi întâmplat dacă, Doamne ferește, s-ar fi întrerupt curentul? au fost demersuri insistente din partea Ministerului Culturii către premierul Ludovic Orban, către Ministerul de Finanțe și de fiecare dată am găsit înțelegere, am primit suplimentări bugetare.

“Dacă nu aș fi avut sprijin de la premierul de atunci sau la ministrul finanțelor, eu nu puteam realiza aceste lucruri. Poate sunt lucruri mai puțin vizibile, dar în această perioadă uneori doar pentru a păstra normalitatea a fost nevoie de o muncă susținută.”

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii

Dacă îmi permiteți, vă dau și un exemplu. Ați avut mai multe întâlniri cu reprezentații industriei cinematografice despre acea schemă de ajutor pentru producțiile străine de pe teritoriul României, prin care România are datorii foarte mari la producători străini, care într-un final au ales să plece în alte țări pentru a produce filme, pentru că ele oferă facilități și statele se țin de cuvânt. Dumneavostră ați spus că înțelegeți această situație, dar problema s-a blocat la Ministerul Economiei.

Schema respectivă am găsit-o la un Institut de Prognoză aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului. La timpul respectiv se știa că este o schemă care are în cont 232 de milioane de lei, bani care co-finanțează producții străine realizate pe teritoriul României, în proporție de 35%, iar dacă filmul promovează și imaginea țării noastre, vine un surplus de 10%.

Acea schemă s-a decis să fie dată Ministerului Economiei și Turismului pentru că s-a gândit atunci că o formă prin care să fie legată de turism, ar fi mai potrivită în aplicarea acelei scheme.

Dacă ea nu a mai ajuns la Ministerul Culturii, eu deja mă gândeam că o putem pune sub administrarea CNC, dar dacă nu s-a mai întâmplat, noi nu am mai avut contact cu acea schemă.

Dar ce vă pot spune că am aflat este că cele 232 de milioane lăsate de guvernarea PSD pe hârtie nu existau în cont. Schema era cu conturile goale.

Cei de la Ministerul Economiei au făcut eforturi pentru a identifica resurse, pentru a pune acei bani în cont, iar acum, sigur că sunt discuții la nivel de premier, am avut și o discuție cu domnul Năsui.

Există voci care spun că ar fi oportun ca această schemă să fie dată în administrarea Ministerului Culturii, dar eu am fost foarte ferm și am spus că Ministerul Culturii are atâtea probleme și oricum asumându-ne un deficit bugetar cât mai redus, atunci cu siguranță noi nu putem accepta administrarea acestei scheme, decât dacă suntem siguri că are absolut toate fondurile alocate.”

The post Bogdan Gheorghiu despre schema de ajutor pentru sectorul cultural: “Misiunea Ministerului Culturii e încheiată. Cei nemulțumiți se pot adresa ministerelor de resort” appeared first on Cultura la dubă.

Suma de 4.072 de lei, reprezentând 75% din salariul mediu brut pe economie, a fost acordată pentru o lună de inactivitate independenților care au depus dosare online la Agențiile Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. Este vorba despre persoane ale căror activități au fost întrerupte din cauza restricțiilor impuse de statul român, în contextul pandemiei de COVID 19.

Ajutorul a fost acordat pentru a doua jumătate a lunii martie și pentru lunile aprilie și mai.

La vremea respectivă, ministrul Muncii, Violeta Alexandru anunța că solicitanții vor primi suma brută de 4.072 de lei, însă ulterior, ei vor returna taxele și impozitele.

Acum, în 2021, artiștii care îsi desfășoară activitatea în calitate de persoane fizice sau persoane fizice autorizate, datorează la bugetul de stat impozitul aferent, plata contribuțiilor sociale (CAS) și a contribuțiilor sociale de sănătate (CASS). Cumulate, toate aceste taxe și impozite ajung la un total de 41,5% din valoarea indemnizației brute și trebuie achitate până în luna martie, atunci când se depun declarațiile de venit pe 2020.

Practic, dacă un independent a încasat de la stat ajutorul pe întreaga perioadă de urgență, adică aproximativ 10.000 de lei, va trebui să returneze statului aproximativ 4.000 de lei.

Doar că guvernul nu a luat în calcul situația în care artiștii sau alte categorii de independenți au fost în imposibilitatea de a lucra și în restul anului 2020, dat fiind că multe dintre restricții au continuat și există și în prezent.

În plus, artiștii independenți nu au fost cuprinși în schema de ajutor de stat acordată sectorului cultural începând cu noiembrie 2020, după cum explicăm aici.

Mai multe asociații care reprezintă sectorul cultural independent au încercat să aibă discuții în acest sens cu Ministerul Culturii și cu Ministerul Muncii. Există și o petiție online semnată de peste 1000 de persoane, care atrage atenția asupra situației în care se află artiștii independenți.

Cultura la dubă a solicitat ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, un punct de vedere referitor la această problemă.

Bogdan Gheorghiu continuă mandatul la Cultură, pe când la Ministerul Muncii se află acum Raluca Turcan.

“Am avut o serie de dezbateri cu reprezentanți ai sectorului cultural independent și, bineînțeles, am colectat o serie de propuneri de la aceștia. Nu ne oprim doar la indemnizații, căutăm în permanență să îmbunătățim și să găsim soluții pentru provocările care apar pe parcurs.

Sunt convins că doamna Raluca Turcan va arăta înțelegere și disponibilitate pentru propunerile Ministerului Culturii, întotdeauna am lucrat foarte eficient și aplicat cu domnia sa. În cel mai scurt timp vom începe colaborarea cu Ministerul Muncii și sperăm să rezolvăm problemele cu care ne confruntăm, în limitele legale și fiscale din România.” a declarat ministrul Bogdan Gheorghiu pentru Cultura la dubă.

Impozitarea ajutorului de stat se aplică și în cazul celor care au accesat indemnizațiile mai mici, acordate începând cu această vară. Este vorba despre 41,5% din salariul mediu brut pe economie, adică 2.253 de lei/lună, după cum anunțam aici.

The post Artiștii independenți trebuie să dea înapoi statului 41,5% din indemnizația primită în starea de urgență appeared first on Cultura la dubă.