Cunoscutul artist Dan Perjovschi a anunțat azi că va redesena de 100 de ori, în 100 de lucrări originale, o lucrare a sa, care a fost expusă anul acesta la pavilionul privat de artă – Art Safari.

El a chemat publicul la Institutul Goethe din București, pe 2 octombrie, ora 18:00 și a spus că va redesena pe loc câte o lucrare pentru fiecare persoană, până când va ajunge la 100.

Acțiunea lui Dan Perjovschi, o colaborare între Institutul Goethe și Revista 22, vine după ce artistul a cerut organizatorilor Art Safari să îi retragă din expoziția de anul acesta o lucrare expusă fără acordul său. Într-un articol publicat pe Revista 22, Dan Perjoschi susține că:

“Fără să îmi ceară acordul, fără să mă informeze, fără politețe, bun‑simț și respect, casa de licitații ARTmark a expus niște desene ale mele sub un concept nefericit (Școala de la București), cu o ocazie nefericită (Safari) și în context nefericit (clou-ul festivalului fiind expoziția Sabin Bălașa, pupincuristul dictatorului).”

Lucrarea respectivă, numită World și provenită dintr-o colecție privată din București, apare în expoziția Art Safari alături de o lucrare semnată de artistul Dumitru Gorzo și o alta, semnată de artista Alexandra Croitoru, toate sub umbrela Școala de la București, un concept gândit de curatoarea Silvia Rogozea.

Dan Perjovschi a explicat pentru Cultura la dubă motivele pentru care a cerut retragerea desenelor sale de la Art Safari și a spus că este un moment pe care îl regretă:

“În primul rând, nu există Școala de la București, este o glumiță pe care eu nu o accept.

În al doilea rând, nimeni nu m-a intrebat, nimeni nu m-a informat, nimeni nu mi-a cerut acordul. Asta este neprofesionist și neelegant.

În al treilea rând, este inacceptabil ca la 30 de ani de la Revoluție, un festival de artă să aibă ca subiect principal un pupător în fund al lui Ceaușescu (Sabin Bălașa). În consecință:

Am cerut organizatorilor să retragă lucrarea mea fiindcă nu pot accepta să stau sub același acoperiș cu servitorul lui Ceaușescu.

Este păcat că nu s-a întâmplat nimic. Regret situația, nu eu am început-o, chiar dacă provine dintr-o colecție privată, uzanța internațională cere informarea și acordul artistului, iar dacă artistul zice nu, lucrarea trebuie retrasă. Simplu. Fără discuție.

Îmi este greu să accept că Sabin Bălașa merită un etaj în mijlocul Bucureștiului, la 30 de ani de la căderea dictaturii pe care el a servit-o. Dacă voiau să facă o expoziție Bălașa, trebuia să îl prezinte în complexitatea lui de pictor al regimului și de artist cu carieră în timpul comunismului și după, plăcut de medici și de mahării partidului.

În București eu am expus la Spațiul de artă alternativ și non-profit – Sandwich, la Salonul de Proiecte – spațiu independent și non-profit și la Another Mobile Gallery, proiect independent și non-profit. Expun la magazinul Crucii Roșii, fac tricouri la Facem un spital și la Herculane Project.

Am evitat să am de-a face cu licitațiile și piața de artă autohtonă. De ce nu mă lasă oamenii ăștia în pace?”

Conform Legii nr.8 /1996, art. 48, punctul 6: “Dobândirea proprietății asupra suportului material al operei nu conferă prin ea însăși un drept de utilizare asupra operei.”

Cultura la dubă a cerut organizatorilor Art Safari un punct de vedere, însă aceștia au refuzat să comenteze situația.

Sabin Bălașa, pictor suprarealist, este încadrat de specialiști într-un gen al romantismului cosmic, însă există o parte importantă a activității sale din perioada comunistă, controversată în istoria recentă.

Sabin Bălașa, numit pictorul albastrului infinit, a fost în perioada anilor 70-80 pictorul preferat al dictatorului Ceușescu și al soției acestuia, Elena Ceaușescu. Astfel, Sabin Bălașa a acceptat să realizeze portretele familiei Ceaușescu pentru sume considerabile, primind chiar și o vilă într-o zonă exclusivistă a Bucureștiului.

Pe lângă acestea, Bălașa a realizat tablouri în care descrie România măreață, în culorile tricolorului, cu bogațiile patriei și români fericiți.

Despre lucrările pe care le-a realizat pentru familia Ceaușescu, pictorul declara că nu le vede decât ca pe niște lucrări de Sabin Bălașa, nu lucrări pentru Ceaușescu.

Sabin Bălașa s-a născut în anul 1932 în Dobriceni, județul Olt și a decedat în anul 2008 la București.

Printre lucrările sale comandate de instituții publice după anii 90 se numără și o frescă realizată în Aula „Mihai Eminescu” de la Universitatea A.I Cuza din Iași pentru suma de 200.000 de euro și o pictură murală realizată în sala de lectură a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pentru care ar fi primit 320.000 de euro.

Pavilionul de artă Art Safari se află anul acesta la cea de-a 7-a ediție și este organizat sub patronajul Primăriei Capitalei. Expozițiile principale sunt dedicate pictorilor Gheorghe Petrașcu și Sabin Bălașa. Pe lângă acestea, sunt aduse în atenția publicului expozițiile Școala de la București și Guerilla Girls.

Programul Art Safari a fost prelungit anul acesta, până pe 27 septembrie, într-o premieră absolută, “la recomandarea ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu”, după cum se arată în comunicatul Art Safari. Este pentru prima dată când un eveniment privat de cultură se prelungește la cererea unui ministru.

“Pe viitor, mi-ar plăcea să văd mult curaj și proactivitate și din partea muzeelor care au manifestat reticență de a participa la marea retrospectivă Gheorghe Petrașcu, în contextul pandemic. Avem nevoie de cât mai multe astfel de expoziții, care să readucă în atenția publicului artiștii naționali”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu pe pagina sa de facebook.

The post Dan Perjovschi va oferi 100 de lucrări originale gratis, după ce Art Safari a refuzat să îi retragă, la cerere, lucrarea din expoziție appeared first on Cultura la dubă.

Organizatorii au anunțat că această ediție îi va aduce în atenția publicului iubitor de artă pe pictorii Sabin Bălașa și Gheorghe Petrașcu.

Sabin Bălașa, pictor suprarealist, este considerat a fi unul dintre cei mai importanți artiști plastici români contemporani, încadrat de specialiști într-un gen al romantismului cosmic, însă există și o parte a activității sale din perioada comunistă controversată în istoria recentă.

Sabin Bălașa, numit pictorul albastrului infinit, a fost în perioada anilor 70-80 și pictorul preferat al dictatorului Ceușescu și al soției acestuia, Elena Ceaușescu. Astfel, Sabin Bălașa a acceptat să realizeze portretele familiei Ceaușescu pentru sume considerabile, primind chiar și o vilă într-o zonă exclusivistă a Bucureștiului.

Despre lucrările pe care le-a realizat pentru familia Ceaușescu, pictorul declara că nu le vede decât ca pe niște lucrări de Sabin Bălașa, nu lucrări pentru Ceaușescu.

Sabin Bălașa s-a născut în anul 1932 în Dobriceni, județul Olt și a decedat în anul 2008 la București.

Printre lucrările sale de excepție se numără și o frescă realizată în Aula „Mihai Eminescu” de la Universitatea A.I Cuza din Iași pentru suma de 200.000 de euro și o pictură murală realizată în sala de lectură a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pentru care ar fi primit 320.000 de euro.

Gheorghe Petrașcu s-a născut în 1872 la Tecuci și a decedat în anul 1949 la București. Remarcat de pictorul Nicolae Grigorescu, Petrașcu a primit o bursă de studii în străinătate. S-a perfecționat într-un curent artistic definit de un colorit grav, curent pe care l-a adus și în România.

A pictat în special peisaje rurale din România, precum și peisaje din Italia și Franța, iar printre realizările carierei sale se numără trei participări la Bienala de la Veneția, în anii 1924, 1938 și 1940, precum și marele premiu la Expoziția Internațională de la Barcelona în anul 1929 și al Expoziției Internaționale de la Paris în 1937.

În urma sa au rămas aproximativ 3000 de picturi, precum și numeroase lucrări de grafică. Multe dintre tablourile sale sunt expuse în marile muzee de artă din România și vor fi reunite la Art Safari 2020.

The post Art Safari dedică ediția de anul acesta pictorilor Sabin Bălașa și Gheorghe Petrașcu appeared first on Cultura la dubă.