În centrul pavlionului B2, italienii au construit un stand impresionant, înconjurat de măslini înfloriți și de cale care redau culorile drapelului italian. Dincolo de eleganța binecunoscută, Italia a adus, însă, la Bookfest, ceva și mai important – un model de succes care face ca piața de carte să fie lider în topul vânzărilor înregistrate de industriile culturale, cu o cifră de peste 3 miliarde de euro.

Așadar, italienii dau mai mulți bani pe cărți decât pe abonamente TV, cinema, teatre, concerte sau expoziții, depășind chiar și industria jocurilor pe calculator.

De cealaltă parte, România, țară gazdă, se confruntă cu noi statistici îngrijorătoare – 42% dintre români nu au citit o carte în ultimul an, iar dintre cei care nu citesc, cei mai mulți sunt tineri între 18 și 24 de ani – 51%.

8 edituri italiene și-a prezentat ieri strategiile și oferta de carte în fața colegilor de breaslă din România. Pentru a înțelege mai bine ce funcționează în piața de carte din Italia și ce ne lipsește nouă, am stat de vorbă cu mai mulți profesioniști din domeniu.

***

Cel mai recent studiu, finalizat zilele trecute de D&D Reserch, arată că 42% dintre români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an. Iar cifrele sunt optimiste, dacă ținem cont de faptul că studiul a fost realizat în cele mai mari 20 de orașe din România, cu o populație de peste 100.000 de locuitori, localități unde există cel puțin o librărie sau o bibliotecă.

Dintre cei care nu citesc cărți, 23.8% au între 35 și 49 de ani, 26.5%: 25 – 34 de ani, 29.4%: 50 – 65 de ani, iar 51% au între 18 și 24 de ani. Așadar, tinerii citesc cel mai puțin. Alternativele mai bune sunt principalul motiv invocat de cei care nu citesc. 27.4% au spus că pur și simplu nu au obiceiul de a citi, 25.9% au declarat că există surse mai bune de a se informa, iar 25.6% spun că există forme mai bune de relaxare. Alți 7.9% spun că nu citesc pentru că niciun prieten nu face asta.

De cealaltă parte, italienii vin cu niște cifre impresionante. Pe parcursul anului, există două perioade de vârf în vânzările de carte – Crăciunul și luna februarie. Ce se întâmplă, mai exact, în februarie?

De 7 ani încoace, tinerii care împlinesc 18 ani primesc de la guvernul italian un voucher cultural în valoare de 500 de euro. Aproximativ 70% din sumă este cheltuită de tinerii italieni pe cărți, deși au posibilitatea să folosească voucherele și la cinema, teatre, muzee sau la concerte.

“Aceste vouchere au adus un boost uriaș în piața noastră de carte, au fost cu adevărat un game changer. E interesant de remarcat și că ele se oferă la nivel național, nu sunt niște ajutoare sociale pentru cei cu venituri mici, ci pur și simplu o metodă de a apropia tinerii de cultură, de a o face accesibilă pentru toată lumea. Este o metodă de a îi face să devină mai buni ca adulți. Și nu există formă mai bună decât a aduce cultura aproape de ei.”, ne explică Bruno Giancarli, cercetător la Biroul de Studii al Asociației Italiene a Editorilor.

Și în România au existat mai multe inițiative venite din societatea civilă pentru introducerea voucherelor culturale, însă parlamentarii care ar trebui să legifereze asta au lăsat proiectele la stadiul de promisiuni.

“Nu au fost niște simple discuții, au fost proiecte de lege care voiau să introducă aceste vouchere și au fost respinse în Parlament. Și într-o piață mare, precum cea a Italiei, e nevoie de susținerea statului pentru acest sector cultural, ca să îl faci un ajutor pentru populația generală. La noi suntem obligați să ne descurcăm singuri, mai mult,ni se pun și obstacole, precum timbrul cultural”, spune Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor din România.

Pe lângă voucherele culturale, Italia se bucură și de un aport uriaș adus de TikTok în rândul tinerilor. Noii trendsetteri vin de jos în sus, de la simpli utilizatori către mase, nu de la marii influenceri, cum se întâmplă încă în România. De exemplu, un simplu adolescent care vorbește despre o carte pe TikTok poate crea reacții în lanț și determina mii de alți tineri să citească acea carte. Fenomenul e explicat chiar de reprezentantul editorilor italieni.

“Nu ne-am așteptat niciodată ca TikTok să aibă o asemenea influență pozitivă. Foarte foarte mulți tineri au intrat pentru prima dată într-o librărie pentru că au văzut ceva pe TikTok și pentru că vor să împărtășească aceleași interese cu prieteni din rețea. E vorba despre ceva foarte organic și oarecum magic.”

Copiii care citesc acum sunt copiii părinților care citesc

În rândul editurilor, la nivel internațional, Italia este cunoscută drept regina cărților pentru copii. Iar asta nu se întâmplă de ieri. Probabil și voi ați avut în biblioteca familiei Cuore, inima de copil, de Edmondo de Amicis.

Așadar, având o vastă istorie a literaturii pentru copii, Italia a făcut din acest segment o industrie extrem de profitabilă. Dincolo de literatură, editurile italiene se concentrează și pe volume care prezintă metode de educație, benzi desenate, ce se bucură de o creștere uriașă în ultimii ani, sau pe titluri dedicate copiilor cu dizabilități.

De altfel, la standul Italiei puteți descoperi Reggio Children, un centru internațional pentru apărarea și promovarea drepturilor și a potențialului tuturor copiilor, ce publică proiecte și lucrări despre Reggio Emilia Approach sau Editura Erickson, care publică volume despre metodele educative Montessori sau vinde materiale de lucru Montessori.

Și în România se întrevede o speranță dinspre cei mici. Dar pentru ca acea speranță să crească este nevoie de o schimbare în profunzime a sistemului educațional și a accesului la educație și cultură.

“Uneori, la o anumită vârstă, este prea târziu să introduci unei persoane un obicei pe care nu l-a avut niciodată. Cea mai importantă muncă trebuie depusă în școli, fiindcă acest obicei trebuie creat din copilărie.”, spune Bruno Giancarli.

“Consumul de carte de copii stă bine, dar în interiorul acelei anvelope de consumatori de carte, care e foarte mică. De circa un deceniu crește consumul de carte de copii în România, eu îmi explic asta și prin conștientizarea de către părinți a eșecului educațional.

Dacă vezi că la școală Ministerul Educației îți pune pe bancă aceleași manuale învechite, cu programa atât de densă, îți dai seama că dacă vrei să nu îl pierzi, trebuie să îi cumperi tu cărți. Pe lângă asta, e importantă și creșterea numărului de autori români. E foarte sănătos și pentru piață și pentru copii, au ocazia să întâlnească autorii pe care îi citesc.”, completează Mihai Mitrică.

Succesul Italiei, o sinergie între grupurile mari și editurile mici, guvern, societate civilă și familii

În 2021, în Italia au fost publicate peste 81.000 de volume, iar țara se află pe locul 4 în Europa, după Germania, UK și Franța, ca vânzări înregistrate pe piața de carte.

Reprezentanții editurilor susțin laolaltă că acest succes nu ar putea exista fără colaborarea dintre mai multe entități, de la școli, la părinți, guvern sau mediul privat. Cu toții au înțeles că investiția în cultură înseamnă, de fapt, investiția în viitorul societății în care trăiesc.

Apoi, odată armonizată această înțelegere nescrisă, editurile mici și mari sunt încurajate să publice titluri cât mai diverse, care acoperă o paletă largă de interese. De exemplu, Editura Edra Publishing, prezentă la Bookfest sprijină dezvoltarea studenților la Medicină, fiind lider în domeniul manualelor universitare, iar Editurii Hoepli, prezentă și ea la standul Italiei, este specializată în cărți tehnico-științifice, inginerie, arhitectură și design, afaceri și finanțe, marketing și management sau dicționare.

Editura Il Castoro se ocupă de publicarea de cărți pentru copii de toate vârstele, distinse cu numeroase premii,
Editura Keller publică volume de narațiune, eseistică, reportaje și cărți ilustrate, iar Editura White Star e specializată în albume foto și volume ilustrate pentru copii.

De la Salonul de carte nu lipsește celebra editură Mondadori, cu o istorie de peste 100 de ani și o largă ofertă.

Până duminică, 28 mai, publicul are ocazia să descopere la Bookfest cele mai populare titluri italiene traduse în limba română, iar profesioniștii din domeniu se întâlnesc pentru a lega noi colaborări.

“Scopul prezenței aici este să promovăm excelența în rândul editurilor și să prezentăm posibile noi oportunități de traducere a autorilor italieni în România, dar și să familiarizăm cititorii români cu volumele deja existente pe piața din România. Nu în ultimul rând, ne dorim să punem în contact autori români cu edituri italiene”, explică Micaela Soldini, directorul Agenției Italiene pentru Comerț Exterior.

În zilele ce urmează vor avea loc mai multe întâniri cu autori italieni și români și dezbateri pe teme diverse, cum ar fi scrierea în secolul 21, Sicilia literară, universul lui Dante sau istoria graffiti-ului.

Intrarea la Bookfest este liberă.

The post Cum reușește Italia să facă din piața de carte cea mai profitabilă industrie culturală appeared first on Cultura la dubă.

O echipă de arheologi care făcea săpături la băile termale din San Casciano dei Bagni, o localitate din provincia italiană Siena, a descoperit o colecție „excepțională” de 24 de statui de bronz datând din Roma Antică, informează The Guardian. Statuile, foarte bine conservate în ciuda vechimii de circa 2.300 de ani, au fost catalogate drept cea mai importantă descoperire de acest fel din ultimele cinci decenii.

Colecția include întruchipări ale mai multor zeități greco-romane, printre care Hygeia, zeița sănătății, sau Apollo, zeul luminii și al artelor. Primele analize arată că statuile aparțineau cel mai probabil unor familii de elită din comunitățile de etrusci și romani de la acea vreme – un indiciu este chiar faptul că au fost făcute din bronz, nu din teracotă, ca lucrările tipice zonei.

Statuile decorau un sanctuar și au fost scufundate în apele termale ca parte a unui ritual, după cum a declarat Jacopo Tabolli, coordonatorul proiectului arheologic și lector la Universita per Stranieri di Siena, pentru publicația Reuters.

Când au fost găsite, erau acoperite cu aproape 6.000 de monede din bronz, aur și argint. Apele calde și nămoloase în care au fost scufundate le-au ajutat să se mențină într-o formă aproape identică cu cea originală, a mai spus Tabolli.

Ministerul Culturii din Italia a transmis că cele 24 de statui vor fi restaurate și apoi expuse într-un muzeu nou din San Casciano. Tot acolo ar trebui să se deschidă curând și un parc arheologic.

Băile termale din San Casciano dei Bagni au fost construite de etrusci (civilizație stabilită în special în regiunile Toscana și Umbria ale Italiei de astăzi) în jurul secolului al III-lea î.Hr. De-a lungul timpului, au devenit tot mai opulente și au atras inclusiv împărați pentru beneficiile terapeutice pe care le aduceau.

Perioada din care datează statuile descoperite acolo a fost însă una marcată de conflicte din cauza tranziției de la dominația etruscă la cea romană. În acest context, băile erau considerate un spațiu sigur, al păcii dintre civilizații.

The post 24 de statui de bronz din Roma Antică au fost descoperite în Toscana appeared first on Cultura la dubă.

Lista a fost publicată de Variety și mai conține 395 de nume din întreaga lume. 89 sunt foşti nominalizaţi la Premiile Oscar, dintre care 25 sunt câştigătorii unui Oscar.

Alexander Nanau a devenit anul acesta primul român care a obținut nu doar prima, ci două nominalizări la Oscar pentru filmul documentar Colectiv.

În 2020, trei cineaste române au mai devenit membre ale Academiei Americane de film: producătoarea Monica Lăzurean Gorgan, producătoarea Bianca Oana și Mihaela Orzea, supervizoarea departamentului de efecte speciale la filmul “Hugo”, care a câștigat Oscarul pentru efecte speciale.

Calea românilor către Academia Americană de Film a fost deschisă de regizorul Cristian Mungiu, care a devenit în 2016 primul român membru al Academiei.

The post Alexander Nanau, Anca Damian, Dana Bunescu și Domnica Cîrciumaru, invitați să devină membri ai Academiei Americane de Film appeared first on Cultura la dubă.

Paul Neagu (1938, București – 2004, Londra) este considerat a fi unul dintre cei mai importanți artiști contemporani pe care România i-a dat lumii. Din 1970, el a locuit și s-a dezvoltat ca artist la Londra, acolo unde a și înființat grupul Generative Art, din care au făcut parte mai mulți artiști ai anilor 70.

Arta sa a luat deseori forma unor perfomance-uri, spectacole susținute în fața publicului interesat de arta contemporană.

De altfel, expoziția centrală de la Tate Modern, care reunește și lucrările sale, se numește Performer and Participant.

În același proiect au fost incluse și lucrările Anei Lupaș, artista din Cluj, în vârstă de 79 de ani, sub numele „The Solemn Process”. Arta sa a început să se contureze începând cu anul 1964, în satele transilvănene.

Impresionata de tehnicile tradiționale de lucru ale țăranilor, Ana Lupaș și-a definit rolul ca un liant între ancestral și viitor. A fost preocupată de conservarea obiectelor create la sat, iar în anii 2000 a găsit o soluție prin îmbrăcarea lor în metal.

Astfel de obiecte precum și mai multe fotografii care arata viața de zi cu zi a țăranilor din Transilvania, sunt expuse acum la Londra.

The post Paul Neagu și Ana Lupaș, artiștii români aflați în centrul atenției la Tate Modern, Londra appeared first on Cultura la dubă.