Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate de la Muzeul Drents din Olanda au fost recuperate și arătate azi într-o conferință de presă organizată de autoritățile olandeze. O brățară este în continuare dispărută.

Olandezii au transmis că au lucrat permanent în ultimul an la recuperarea artefactelor, cooperând cu procurori la nivel european.

Coiful a fost ușor deteriorat, iar starea brățărilor este intactă – au transmis olandezii.

“Obiectele au fost restaurate anterior expoziției din Olanda, iar singurele deteriorări, ca urmare a acestui jaf, sunt exact asupra părților care au fost restaurate în trecut, acestea au fost ușor slăbite. Dar cred că ele pot fi din nou restaurate.” – a transmis directorul Muzeului din Drents. Acesta a mai spus “Valoarea acestor artefacte este de neegalat. De aceea Muzeul din Drents a vrut să le arate lumii.”

Ministerul Culturii din România va susține mâine, de la ora 13.30, o conferință de presă pe această temă și pe tema patrimoniului depozitate în containere de către Muzeul Național George Enescu.

*** știre în curs de actualizare

The post Primele imagini cu Coiful de la Coțofenești și două brățări recuperate. Coiful a fost ușor deteriorat appeared first on Cultura la dubă.

Anul Brâncuși este un demers legislativ inițiat de deputata PSD Natalia Intotero, fost ministru al Culturii, adoptat de Camera Deputaților pe 25 iunie 2025. Legea va permite instituțiilor publice să aloce fonduri unor evenimente pe această temă.

La Târgu Jiu ar trebui să intre într-un amplu proces de restaurare operele lui Constantin Brâncuși, însă procesul s-a blocat anul trecut în faza licitației, când nicio firmă nu a câștigat. Mai multe companii din afara țării s-au înscris atunci, însă, potrivit viceprimarului Adrian Tudor, acestea “nu au fost familiarizate cu procedurile”. Proiectul de restaurare ar trebuit, potrivit legii, să fie gestionat de Institutul Național al Patrimoniului, pe care actualul ministru al Culturii, Andras Demeter, intenționează să-l desființeze.

Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu nu a mai fost restaurat de peste 25 de ani. De-a lungul anilor, diverse lucrări de întreținere au pus în pericol operele. Poarta Sărutului a fost spălată cu apă sub presiune, iar prin găurile formate au crescut mușchi.

În 2024 Ansamblul monumental “Calea Eroilor” din Târgu Jiu a devenit oficial parte din patrimoniul mondial protejat de UNESCO.

Din ansamblu fac parte: Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii.

De asemenea, Casa „Barbu Gănescu”, care găzduiește Muzeul Național Constantin Brâncuși, ar trebui restaurată. Ea datează din 1790 și e clasată ca monument istoric. Acolo a locuit sculptorul în perioada în care a lucrat la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”. Muzeul va organiza în 2026 Trienala de sculptură Brâncuși.

În ultimii ani, Brâncuși a fost în centrul atenției la nivel mondial, cu două mari retrospective organizate la Paris în 2024, respectiv Amsterdam în 2025.

Citește AICI un amplu reportaj realizat de Cultura la dubă la retrospectiva Brâncuși de la Centrul Pompidou.

Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876 la Hobița, într-o familie cu 6 copii, și a murit pe 16 martie 1957 la Paris, fiind înmormântat în Cimitirul Montparnasse.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post 2026 este Anul Brâncuși – se împlinesc 150 de ani de la nașterea sculptorului appeared first on Cultura la dubă.

Potrivit juriului, acest proiect a restaurat un reper cultural care reprezintă secole de istorie și meșteșug în pitoreasca localitate Alma Vii din Transilvania. Restaurarea cuprinzătoare nu doar că a păstrat integritatea arhitecturală și istorică a bisericii, dar a și consolidat comunitatea locală și a promovat dezvoltarea turismului sustenabil. Proiectul, susținut de Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturii și Granturi EEA, a fost coordonat de Fundația Mihai Eminescu.

Premiilor Europene pentru Patrimoniu  / Premiile Europa Nostra 2024 sunt cea mai înaltă distincție de profil acordată în Europa, iar gala de aseară a avut loc la Ateneul Român.

Ceremonia a reunit aproximativ 800 de profesioniști în domeniul patrimoniului, voluntari, entuziaști și susținători din întreaga Europă. Ceremonia Premiilor a fost cel mai mare eveniment din cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural 2024, care se desfășoară la București între 6 și 8 octombrie. Summit-ul este organizat de Europa Nostra și co-finanțat de Programul Europa Creativă din cadrul Uniunii Europene.

În cadrul Ceremoniei de acordare a premiilor, au fost anunțați cei cinci laureați ai Grand Prix-ului și câștigătorul Premiului Publicului 2024, fiecare primind un premiu în valoare de 10.000 de euro. Câștigătorii Grand Prix-ului au fost selectați din rândul celor 26 de câștigători din acest an, din 18 țări europene, de către Consiliul Europa Nostra, pe baza recomandării unui juriu independent de experți.

Ceilalți laureați ai Grand Prix-ului 2024 sunt:

Mina Istorică Ignacy, Rybnik, POLONIA  

Câștigător Grand Prix al categoriei Conservare și Reutilizare Adaptivă

Acesta este un proiect de renovare unic pe locul unei foste mine de cărbune, una dintre cele mai vechi din Polonia, fondată în 1792 și care a fost în funcțiune timp de peste 200 de ani. Prin eforturile foștilor mineri, ale orașului Rybnik, statului polonez și fondurilor UE, complexul a fost salvat și adaptat pentru noi scopuri, ca centru cultural și recreativ.

Schema clădirilor agricole tradiționale, IRLANDA  

Câștigător Grand Prix al categoriei Educație, Formare și Competențe

Principalul obiectiv al acestui proiect național este de a ajuta fermierii să recunoască valoarea culturală a clădirilor agricole tradiționale. Participanții sunt sprijiniți în dobândirea abilităților necesare pentru a efectua reparații menite să readucă clădirile la funcționalitate. De la înființarea proiectului, în 2008, peste 1000 de clădiri au fost reparate. Acesta a fost inițiat de Consiliul Patrimoniului în parteneriat cu Departamentul Agricultură, Alimentație și Marină al Guvernului Irlandez, fiind co-finanțat de Guvernul Irlandez și Uniunea Europeană prin Programul de Dezvoltare Rurală al Irlandei.

Reabilitarea Cetății Tsiskarauli de către Cetățeni, Akhieli, GEORGIA

Câștigător Grand Prix al categoriei Implicarea și Conștientizarea Cetățenilor 

Pe parcursul a trei ani, 46 de cetățeni georgieni și internaționali au lucrat alături de experți tehnici și meșteșugari tradiționali pentru a restaura Cetatea Tsiskarauli. Proiectul a crescut nivelul de conștientizare a valorii patrimoniului georgian în cadrul patrimoniului european. Organizația Internațională a Fondurilor Naționale (INTO) a fost partenerul principal, colaborând strâns cu Organizația Fondurilor Naționale a Georgiei, REMPART (Franța) și Fundația Castelului Chudow (Polonia). Proiectul a fost susținut printr-un grant acordat de ALIPH – Alianța internațională pentru protecția patrimoniului în zone de conflict.

Societatea Prietenilor Antichităților din Dubrovnik, CROAȚIA

Câștigător Grand Prix al categoriei Campioni ai Patrimoniului 

Această asociație a societății civile a finanțat și finalizat proiecte de cercetare și conservare a monumentelor din Dubrovnik, inclusiv zidurile orașului, încă din 1952. Societatea a fost implicată activ în includerea Centrului Vechi din Dubrovnik pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1979. De atunci, a jucat un rol esențial în asigurarea protecției și îmbunătățirii acestui loc excepțional.

The post Restaurarea Bisericii Săsească din Alma Vii a primit Marele Premiu și Premiul Publicului la Premiile Europene pentru Patrimoniu appeared first on Cultura la dubă.

România se pregătește să găzduiască Summitul European al Patrimoniului, cel mai important eveniment de profil care reunește factorii decisivi în conservarea patrimoniului – arhitecți, miniștri, primari, comisari europeni sau reprezentanți ai societății civile.

Evenimentul va avea loc la București între 6 – 8 octombrie și cuprinde Ceremonia de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu, acordate de Comisia Europeană, în cadrul cărora vor fi recompensate și două proiecte din România: Biserica Săsească din Alma Vii și Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca.

Prezentă la București, Sneska Quaedvlieg Mihailovic, secretarul general al Europa Nostra, organizația care luptă pentru patrimoniu la nivel european, a vorbit pentru Cultura la dubă despre principalele provocări în acest domeniu și a explicat de ce salvarea patrimoniului a devenit un factor determinat printre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice.

***

Doamna secretar general, care sunt principalele obstacole atunci când vorbim despre conservarea patrimoniului construit?

Aș vorbi mai degrabă despre principalele provocări cu care se confruntă societatea noastră, atât cea din România, cât și cea din Europa, în general.

Schimbarea climatică este o provocare uriașă, neînțeleasă complet încă. Din acest moment, schimbările climatice nu sunt ceva ce se va întâmpla în 10 sau 50 de ani, ci pot fi deja văzute, le-ați văzut și în România, impactul caniculei care a fost vara această.

Apoi este provocarea reprezentată de dezvoltările imobiliare, de presiunea pusă de dezvoltatori în special în marile orașe, cum ar fi București.

Interesul dezvoltatorilor imobiliari e și la munte acum, vor să facă blocuri la munte.

Asta este tot din cauza schimbărilor climatice, fiindcă oamenii vor dori să se refugieze la munte, să fugă de caniculă. De aceea dezvoltatorii se orientează deja și către zonele de munte.

De asemenea, ne confruntăm cu fenomenul migrației, cu un război foarte aproape de noi, toate acestea fac societatea foarte instabilă.

Este nevoie ca societatea să se organizeze, să răspundă la aceste provocări, să găsească o soluție.

Patrimoniul cultural este un liant al societății și contribuie la înlăturarea acestor nesiguranțe.  Patrimoniul este ceva ce aduce comunitatea laolaltă, este ancora care stabilește o barcă pe ape plutitoare, este o ancoră în timp și în spațiu, conectează trecutul de viitor.

Viitorul nu e ceva ce poate fi oprit, dar e important ca el să fie conectat la tradiții, la rădăcini, iar acestea se reflectă și în arhitectură.

Să ne pese de patrimoniul cultural este parte din apărarea drepturilor umane și a legii. Fără lege nu putem proteja patrimoniul. Iar lupta pentru protejarea patrimoniului este și pentru drepturile omului. Patrimoniul nu este doar despre niște cărămizi și mortar. Este povestea noastră.

Patrimoniul are nevoie de oameni care să îl apere și asta face societatea civilă în România. Sunteți oameni curajoși, ați arătat asta în multe ocazii.

De exemplu, campania fenomenală de apărare a sitului de la Roșie Montană, care a fost una atât de apărare a patrimoniului cultural, cât și una de protejare a mediului, a devenit apoi o campanie pentru apărarea drepturilor omului și pentru apărarea democrației.

Este un exemplu de luptă câștigată datorită unei acțiuni de masă. Oamenii pot schimba ceva când se adună laolaltă.

Vorbeam zilele trecute cu mai mulți arhitecți prezenți la Bienala de Arhitectură de la Timișoara și am regăsit o idee comună la ei, aceea că ar trebui să ne concentrăm pe clădirile deja existente, multe dintre ele goale, neutilizate și să ne oprim din a construi, fiindcă industria de construcții este unul dintre cei mai mari poluatori. Deci protejarea patrimoniului a devenit și o cauză pentru mediu în zilele noastre?

Da, așa este, industria de construcții emite cantități mari de CO2, fiind unul dintre cei mai mari poluatori. Mă bucur că la Bienala de la Timișoara s-a vorbit despre asta.

Ar trebui să existe o decizie de stopare a contrucțiilor noi, cele mai multe dintre ele folosesc materiale nesustenabile și clădirile în sine devin nesustenabile. Blocurile acestea vor deveni pur și simplu de nelocuit.

Se construiește așa din cauza mafiei imobiliare, a spălării de bani, nu doar aici, ci și în restul lumii.

În același timp aveți clădiri deja existente, de la clădiri foarte vechi la clădiri industriale, fabrici, care ar putea fi readuse la viață în mod extraordinar de către arhitecți, designeri. Avem multe exemple de cazuri în care astfel de clădiri au fost readaptate și date în folosință. Pe asta ar trebui să ne concentrăm – pe regenerare. Regenerarea cartierelor deja existente în orașe. Rezultatul poate fi uimitor.

Este ceva ce noi promovăm foarte mult. Nu doar că suntem în pericol din cauza schimbării climatice, dar patrimoniul cultural este parte din soluție.

Dacă nu salvăm planeta, nu vom putea salva patrimoniul, dar investind în patrimoniu este o formă prin care putem contribui la salvarea planetei.

Există și problema costurilor ridicate în proiecte de restaurare. Mulți proprietari de case vechi spun că nu au bani să le restaureze, condițiile sunt foarte stricte, și preferă să le lase să se degradeze, uneori le și “ajută” cu incendii, pentru a cădea într-un final și a vinde terenul dezvoltatorilor imobiliari. Pe de altă parte, poate societatea nu este de acord ca un privat să primească bani publici pentru a-și restaura casa sa. Care ar fi soluția de mijloc?

Acesta este o problemă reală. Cumva, anumite facilități fiscale ar trebui să existe dacă luăm în considerare faptul că un oraș este de interes public, nu doar de interes privat. Este de interes public ca un oraș să își păstreze caracterul arhitectural, să atragă turiști, investitori.

Sunt dovezi de orașe istorice bine conservate care atrag mediul de afaceri. De exemplu Amsterdam are un studiu în acest sens, care arată că datorită caracterului istoric bine conservat au venit foarte mulți investitori.

Valoarea unei clădiri istorice nu este dată doar de clădirea în sine, ci și de statutul ei în contextul orașului. Iar valoarea nu este doar economică și istorică, este și socială, este valoroasă pentru mediu, după cum spuneam mai devreme.

În acești sens, oamenii trebuie educați, ajutați să înțeleagă că sprijinirea unui proprietar privat prin fonduri publice sau facilități fiscale, în acest context, servește interesului public.

De asemenea, e importantă investiția în mentenanță, în România nu s-a investit în mentenanță și acum aveți probleme mult mai mari în restaurare. Când întreții regulat o clădire veche, cu investiții din când în când, este mai ușor să o conservi.

Dar când ai o clădire complet abandonate, atunci și investițiile trebuie să fie majore.

Ce părere aveți despre intervențiile moderne asupra clădirilor istorice? Avem chiar în centrul Bucureștiului câteva exemple de case – monumente istorice care au fost restaurate, dar în spatele lor s-au ridicat blocuri uriașe care, cel puțin vizual, le sufocă. Ce credeți despre asta?

Trebuie să găsim o balanță. Intervențiile moderne nu sunt tot timpul rele. Trebuie să găsești o cale în care să protejezi, dar să poți adăuga ceva viabil pentru viitor.

Dar asta trebuie făcut cu respect, proporțiile dintre partea istorică și partea nouă ar trebui să fie în echilibru. Am văzut și eu exemple în care parterul e istoric și deasupra este o clădire oribilă, grotescă, relația dintre cele două este îngrozitoare.

Știu și cazuri în care, totuși, astfel de intervenții au fost făcute de arhitecți cu mare respect față de clădirea istorică. Este o chestiune de calitate și la Summitul de la București vom insista pe acest aspect, al calității, promovând bune practici.

Ce credeți despre patrimoniul construit din România? De-a lungul timpului au fost mai multe proiecte românești premiate de Europa Nostra. Aveți câteva monumente românești preferate?

Oh, România are un patrimoniu extrem de bogat și de divers. Eu știu doar o mică parte. Am fost în orașe istorice ca Sighișoara, Sibiu, anul trecut la Timișoara, care chiar a fost o mare descoperire.

Frumusețea Timișoarei, existența multiculturalității are un farmec extraordinar și cred că acolo ați reușit să aveți grijă de acele locuri.

De asemenea, în București aș vrea să petrec mai mult timp. Clădirea mea preferată este Ateneul Român, este un diamant, este superb din afară și din interior, e cea mai frumoasă sală de concerte din Europa.

Aveți și bisericile fortificate care sunt cu totul speciale.

Am fost azi și la Piscu să văd muzeul, este absolut minunat! Arhitectura verde a clădirii, povestea ceramicii și olăritului.

Cred că generația tânără e din ce în ce mai conștientă de frumusețea patrimoniului, atât a celui construit, cât și a celui intangibil.

Potențialul a ceea ce aveți este uriaș, dar oamenii sunt cel mai important patrimoniu, fără ei nu puteți să salvați ceea ce aveți de salvat. Și este al vostru, dar este și al nostru, este parte importantă din Europa, de valoare europeană.

***

Europa Nostra este vocea europeană a societății civile care se angajează să protejeze și să promoveze patrimoniul cultural și natural. Este o federație pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice, acoperind peste 40 de țări. Este cea mai mare și cea mai reprezentativă rețea de patrimoniu din Europa, menținând relații strânse cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO și alte organisme internaționale. Fondată în 1963, Europa Nostra și-a sărbătorit anul trecut cea de-a 60-a aniversare.

Europa Nostra militează pentru salvarea monumentelor, siturilor și peisajelor europene aflate în pericol de dispariție, în special prin intermediul Programului 7 Most Endangered. Rețeaua celebrează și diseminează excelența prin intermediul Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra.

Europa Nostra contribuie, în mod activ, la definirea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene legate de patrimoniu printr-un dialog participativ cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței Europene a Patrimoniului. 

Europa Nostra a condus consorțiul european selectat de Comisia Europeană pentru a gestiona proiectul pilot European Heritage Hub(2023-2025). Este, de asemenea, partener oficial al inițiativei Noul Bauhaus European, dezvoltată de Comisia Europeană și este unul dintre principalii membri și susținători europeni ai Rețelei Patrimoniului Climatic.

The post Secretarul General al Europa Nostra, interviu pentru Cultura la dubă: “Lupta pentru protejarea patrimoniului este și lupta pentru drepturile omului, pentru mediu.” appeared first on Cultura la dubă.

În noiembrie 2023, fotografii cu Bojdeuca lui Ion Creangă, publicate de Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, au devenit virale și au stârnit critici în spațiul public, pe motiv că lucrările de restaurare ar fi modificat casa originală, folosindu-se materiale de construcții moderne, care nu mai păstrau autenticitatea monumentului istoric.

După ce știrea a fost preluată în presă, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a trimis Corpul de Control și reprezentanți ai Comisiei Monumentelor Istorice pentru a face verificări.

Potrivit concluziilor raportului Corpului de Control, obținute de Cultura la dubă, atât Corpul de Control cât și Comisia Monumentelor Istorice au susținut că lucrările au fost efectuate respectându-se avizele obținute anterior: “Din punct de vedere arhitectural, Bojdeuca și-a păstrat autenticitatea amplasamentului.”

Pe de altă parte, raportul admite că “din punct de vedere structural și constructiv, Bojdeuca a pierdut autenticitatea”, indicând drept cauze nu lucrările recente, ci cele efectuate în diferite perioade din trecut, în special în perioada comunistă.

De asemenea, specialiștii ministerului Culturii indică nereguli privind amenajarea grădinii, vizibile în orice fotografii înainte și după, dar nu obligă în niciun fel instituția responsabilă – Consiliul Județean Iași – să refacă spațiile verzi.

“Lucrările cuprinse în proiectul Reabilitarea ansamblului Muzeal Ion Creangă au fost necesare, oportune, s-au regăsit așa cum apare justificat în prezentul raport prin identificarea lor în teren de către membrii Comisiei, cu excepția amenajării spațiilor verzi.” – se arată în concluziile raportului.

Comisia Ministerului Culturii susține că proiectul din 2023 a păstrat modificările efectuate în anii ’80, cele care au modificat ireversibil Bojdeuca.

Potrivit Prof. arh. Dan Marin, “Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii ’80.” – noiembrie 2023, Hotnews. Acesta susține că amfiteatrul din fața casei afectează vizibil farmecul Bojdeucii:

„Eu cred că problema acestui loc este că, felul în care arată acum, cu acel masiv de piatră, distorsionează complet cadrul/ambientul/contextul pe care ar trebui să-l aibă această casă, care era o locuință semirurală, într-o zonă bogat plantată a Iașului patriarhal și trebuia să rămână cât mai aproape de această situație inițială.

Trebuia păstrat cât mai mult din acest context, deci, în niciun caz dacă a apărut acest amfiteatru în anii 80, el nu trebuia amplificat, vegetația trebuia păstrată și intensificată, ca ea să pară o casă în grădină, așa cum a fost inițial.

În momentul de față această casă a ajuns de fapt anexa acestui amfiteatru de piatră sau a acestei terase pietruite. Deci elementul mineral este dominant asupra celui vegetal, ceea ce schimbă complet atmosfera în care această casă ar trebui să existe. Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii 80.”

Pe de altă parte, vizitatorii Bojdeucii se arată încântați de ceea ce găsesc acolo. Cartea de oaspeți este plină de sute de mesaje de felicitare lăsate de vizitatorii români.

The post “Bojdeuca lui Creangă a fost restaurată respectând avizele”, a constatat Corpul de Control al Ministerului Culturii appeared first on Cultura la dubă.

Firma care a câștigat licitația are mai multe conexiuni politice și a primit de-a lungul ultimilor ani proiecte de la SRI și DIPI – departamentul de servicii secrete al Ministerului de Interne, Spitalul Universitar de Urgență București, precum și o importantă lucrare la Aeroportul din Timișoara.

În 2021, firma Eldiclau din județul Dolj, a câștigat licitația organizată de Ministerul Culturii, deși înregistra la stat datorii de milioane de lei.

Întârzierea procesului de consolidare reprezintă acum un pericol pentru Palatul Cantacuzino, iar lucrările vor putea fi reluate abia după organizarea unei noi licitații.

Ministerul Culturii nu a oferit până acum informații despre suma încasată de firma Edinclau și nici cum va recupera prejudiciul. Suma proiectului se ridică la 6 milioane de euro, iar banii sunt împrumutați de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

“La finalul anului trecut, am luat decizia de a nu prelungi contractul de execuție a lucrărilor de restaurare și consolidare, întrucât la sfârșitul perioadei prevăzute în contract, lucrarea era realizată în proporție de doar 25%. Procedura prevede ca până la reluarea lucrărilor, obiectivul Palatul „Cantacuzino” care găzduiește acest Muzeu să fie pus în siguranță, pentru a nu se degrada.

Pentru că nu-mi doresc repetarea situației anterioare, ca o semnătură să dureze câteva luni sau hârtiile să se plimbe cu lunile între părțile implicate, m-am asigurat de:

-realizarea rapidă a lucrărilor de punere în siguranță a acestui obiectiv de patrimoniu unic al moștenirii noastre culturale. În acest sens a fost publicat anunțul pentru contractarea acestor lucrări, termenul de depunere a ofertelor fiind stabilit pentru data de 16 ianuarie a.c. Termenul de execuție a lucrărilor de punere în siguranță este de 45 de zile de la emiterea Ordinului de începere a lucrărilor.

-demararea cât mai rapida a procedurilor de achiziții pentru lucrările de restaurare și consolidare rămase de executat.

-luarea măsurilor legale impuse de această situație critică.”, este mesajul publicat pe facebook de ministrul Culturii Raluca Turcan.

Firma Edinclau este înregistrată în județul Dolj, localitatea Carcea, și este deținută de Ștefania Dincă. În domeniul construcțiilor, Edinclau este cunoscută pentru peste 200 de contestații depuse la licitații publice, blocate ani întregi din această cauză. Inclusiv lucrările la Cazinoul din Constanța a fost întârziate în trecut din acest motiv.

Și lucrările la Palatul Cantacuzino ar fi trebuit să înceapă acum 15 ani, însă România a pierdut mai întâi primele fonduri puse la dispoziție de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, apoi procedura de achiziție a fost blocată de-a lungul timpului din cauza mai multor contestații.

Cultura la dubă a scris în repetate rânduri despre situația de la Muzeul Enescu și stadiul avansat de degradare a clădirilor.

ISTORICUL PALATULUI CANTACUZINO

Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei din București a fost ridicat din dorința lui Gheorghe Cantacuzino, cunoscut drept “Nababul”. Acesta era unul dintre cei mai bogați români la începutul secolului 20. Arhitectul Ion Berindei a desenat planurile în 1898, iar palatul a devenit locul în care erau organizate cele mai exclusiviste petreceri ale vremii.

Dupa moartea fiului său, Mihail Cantacuzino, clădirea a revenit soției acestuia, Maruca Cantacuzino, una dintre cele mai importante figuri feminine ale epocii. Maruca a fost marea iubire a lui George Enescu, cu care s-a și căsătorit. După moartea compozitorului, Maruca a donat palatul și casa statului roman pentru ca ele să fie transformate în Muzeul George Enescu.

Palatul Cantacuzino este monument istoric de importanță națională și a fost clasat inclusiv în Patrimoniul European. În el erau expuse obiecte personale ale marelui compozitor și violonist, precum viorile sale, pianul, manuscrise ale operelor, fotografii, scrisori sau ochelarii de vedere.

The post Lucrările de consolidare a Muzeului Național George Enescu au fost blocate după ce firma a executat doar 25% din proiect, în termenul legal appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat Corpului de control verificarea legalității avizului pentru intervenția realizată asupra monumentului istoric „Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”, iar Comisia Națională a Monumentelor Istorice și Institutul Național pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunțe asupra calității intervenției, prin analizarea proiectului și prin deplasare la fața locului.

Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, articolul 23, alin. (1), intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.

De asemenea, în conformitate cu Regulamentul de Organizare și Funcționare al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, pentru monumentele clasate în grupa B, atribuțiile de avizare în cazul monumentului istoric „Bojdeuca scriitorului Ion Creangă” sunt ale serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii – Direcția Județeană de Cultură Iași – prin Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr 5. DJC Iași care are, de asemenea, responsabilitatea urmăririi lucrărilor în conformitate cu avizele emise.

În urmă cu câteva zile, Costel Alexe (PNL) a anunțat că lucrările de restaurare a Bojdeucii lui Ion Creangă au fost finalizate și a publicat primele imagini cu noul aspect al casei memoriale. Acestea au stârnit mii de comentarii critice pe pagina de facebook a politicianului PNL.

Din imagini se poate observa că pereții au fost îndreptați, ca la o clădire modernă, iar noul parchet înlocuiește pardoseala originală care, potrivit, documentelor istorice, era din lut. De asemenea, grădina și scările au fost complet modificate. Dacă scările originale aveau o balustradă din lemn, acum aceasta este din metal vopsit în alb.

Detalii AICI.

The post Comisia Monumentelor Istorice și Corpul de Control al Ministerului Culturii vor verifica legalitatea lucrărilor la Bojdeuca lui Creangă appeared first on Cultura la dubă.

Din imagini se poate observa că pereții au fost îndreptați, ca la o clădire modernă, iar noul parchet înlocuiește pardoseala originală care, potrivit, documentelor istorice, era din lut. De asemenea, grădina și scările au fost complet modificate. Dacă scările originale aveau o balustradă din lemn, acum aceasta este din metal vopsit în alb.

“Călător pe meridiane culturale”, așa s-a numit proiectul prin care am reabilitat întreg ansamblul muzeal cu fonduri europene, printr-un parteneriat implementat împreună cu Primăria Fălești Și Consiliul Raional Fălești din Republica Moldova. Prin acest proiect, am efectuat lucrări de restaurare și securizare a bojdeucii, lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii muzeului, refacerea amfiteatrului și circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat.

Mă bucur că am încheiat cu succes etapa lucrărilor și că am reușit să conservăm farmecul unic al bojdeucii.”, a declarat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.

Lucrările aveau nevoie de aviz de la Ministerul Culturii și era necesar să fie supervizate de specialiștii ministerului în patrimoniu, prin Direcția de Cultură Iași. Ministerul Culturii este condus de Raluca Turcan, colegă de partid la PNL cu Costel Alexe. Până în acest moment, aceasta nu a oferit un punct de vedere.

De cealaltă parte, senatorul USR de Iași, Marius Bodea, cere o anchetă în acest caz.

“Schingiuirea memoriei și o oroare marca Costel Alexe. Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău, redată în folosință după ce s-a intervenit cu materiale de la magazinele de bricolaj, a încetat să mai existe. Nu doar legi s-au încălcat aici, ci s-a călcat efectiv istoria în picioare. Proporțiile clădirii originale nu mai există, iar întreg ansamblul din jur, de un kitsch înfiorător, decontextualizează grosolan spațiul în care și-a petrecut ani din viață marele scriitor. Bojdeuca ni se arată astăzi mutilată, fiind reabilitată parcă pe baza standardelor dictate de construcția vilelor baronilor locali moderni.

Dacă recepția finală a fost deja realizată, dacă proiectul arhitectural a fost aprobat și execuția este fidelă (monstruozitatea de azi), atunci totul are datele unei fraude. A fost fraudată istoria și a fost tratată în bătaie de joc orice regulă de patrimoniu. Avem nevoie urgentă de o anchetă care să stabilească circuitul de avizare în vederea reabilitării bojdeucii lui Ion Creangă. Este echivalentul cu a pune termopane și pereți de rigips tuturor caselor din Muzeul Satului!

Totul în România pare că a devenit o butaforie. Avem o Comisie Națională a Monumentelor Istorice care trebuie să se pronunțe. Solicit experților în patrimoniu, Ordinului Arhitecților, să facă un pas în față și să își exprime punctul de vedere. Ministerul Culturii are o responsabilitate directă și el, prin Direcția Județeană pentru Cultură Iași, fără avizele căreia lucrările nu puteau demara.“, a declarat acesta.

Lucrările de restaurare au fost realizate de firma Iașicon, care deține monopol pe restaurarea clădirilor de patrimoniu din Iași, muzee sau biserici. Iașicon a câștigat aproape toate licitațiile pe acest segment, organizate de CJ Iași. Printre lucrările executate se numără Cetatea Neamțului, Palatul Culturii din Iași, Muzeul Unirii din Iași, Palatul Cuza din Ruginoasa, Biserica Armeană din Iași, Palatul Copiilor din Iași, Teatrul Național Vasile Alexandri din Iași.

Bojdeuca lui Creangă este prima casă memorială din România transformată în muzeu încă din 1918 și este clasată pe lista monumentelor istorice.

The post Înainte și după restaurare. Bojdeuca lui Ion Creangă a fost “modernizată” de Consiliul Județean Iași appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, și directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander Târnoveanu, au anunțat azi într-o conferință de presă că vor deschide în câteva zile licitația publică pentru demararea proiectului de consolidare, restaurare și reamenajare a Muzeului Național de Istorie a României, care este închis în proporție de 80% încă din anul 2002. Proiectul va fi finanțat printr-un împrumut obținut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 100 de milioane de euro.

Un anunț similar a fost făcut în anul 2016, când pentru aceeași sumă obținută printr-un acord similar, urma să înceapă un amplu proiect de consolidare a clădirii și modernizare a muzeului. Atunci, printr-un parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, a fost organizat un concurs internațional de soluții arhitecturale, iar o firmă din România a fost desemnată câștigătoare de către juriul format din specialiști străini și români. Deși din juriu a făcut parte și directorul muzeului, acesta a constestat proiectul câștigător și au urmat 7 ani de procese cu studioul de arhitectură câștigător și cu Ordinul Arhitecților din România, timp în care starea clădirii s-a degradat, iar România a pierdut atât banii investiți în concursul de arhitectură, cât și șansa de a pune pe picioare noul muzeu.

Cultura la dubă a urmărit subiectul în tot acest timp și a spus întreaga poveste AICI.

“În ceea ce privește concursul de soluții din 2016, pot să spun, fără posibilitatea de a greși, că a fost un uriaș eșec care a avut drept consecință aruncarea unei instituții într-o situație și mai complicată decât era înainte. Am câștigat la toate instanțele, s-a rezolvat din punct de vedere juridic, acum suntem în faza în care ne mai judecăm cu Ordinul Arhitecților din România pentru recuperarea prejudiciului.

Acel concurs de soluții reprezintă o rușine pentru toți cei care au participat. De fapt, a fost un fals uriaș și, din păcate, justiția nu și-a făcut până la capăt datoria. Acolo au fost lucruri extrem de grave.

Ce veți face acum diferit?

Partea de proiectare și execuție va fi coordonată de Unitatea de Management a Proiectului. Sunt convins că vor căuta și soluția tehnică și soluția legală mai bună, pentru ca atât la proiectare, cât și la execuție, să participe firme care au capacitatea să ducă asemenea proiecte la bun sfârșit.”, a declarat azi Enernest Oberlander Târnoveanu, managerul MNIR.

“Evident că ne dorim să câștige licitațiile cele mai bune firme care să lucreze cu proiectanți și cu restauratori, să fie o lucrare de calitate, însă trebuie să recunoaștem cu toții că în România am avut și exemple neplăcute. Dar, până la urmă, legea achizițiilor e sfântă, e cea care se aplică acestor lucrări, și sper ca la licitație să se prezinte firme care să înțeleagă responsabilitatea acestei investiții”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan.

Cele 100 de milioane de euro împrumutate de la Banca de Dezvoltare fac parte dintr-un acord amplu, de 270 de milioane de euro, alocat consolidării și retaurării unor obiective de patrimoniu din România. Primul obiectiv finalizat este Palatul Culturii din Iași, iar în lucru se află restaurarea Palatului Cantacuzino de pe Calea Victoriei, care găzduiește Muzeul Național George Enescu.

Alte obiective care ar urma să intre în procese similare sunt Teatrul Marin Sorescu din Craiova, Opera și Teatrul Național din Cluj, o nouă sală de concerte pentru Opera din Iași, Vila Florica din Județul Argeș, precum și Muzeul Revoluției din Timișoara. Raluca Turcan a anunțat că a demarat proceduri pentru obținerea unui nou acord de împrumut, care are viza restaurarea Operei Naționale București și a Sălii Palatului, ori construirea unei săli de concerte în București, o promisiune deja obișnuită a fiecărui ministru al Culturii.

Reprezentantul Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii nu a știut să spună azi, în conferința de presă, care sunt condițiile returnării banilor împrumutați.

“Durata acordului este până în 2027. Asta înseamnă că toate obiectivele trebuie să fie gata până atunci. Dacă atunci vor fi contracte în derulare, acordul nu se va întrerupe, ci va fi prelungit prin hotărâre de guvern.

Costul creditului este un atribut care ține de Ministerul de Finanțe, Ministerul Culturii nu gestionează o relație strict financiară cu banca. Plata împrumutului, dobânzile, din cultura mea generală vă spun că sunt variabile. Valoarea totală a dobânzilor nu vă poate spune nimeni, nici măcar Ministerul de Finanțe.”, a declarat Diana Gorjan, din partea Unității de Management a Proiectului.

România ar fi putut obține fonduri europene nerambursabile pentru acest proiect și celelalte prevăzute în acord, însă restaurarea patrimoniului construit nu a fost cuprinsă în PNRR, a declarat azi chiar ministrul Turcan.

Prin urmare, statul român împrumută 270 de milioane de euro și nu știm, momentan, cât va trebui să returneze Băncii Europene de Dezvoltare a Consiliului Europei.

“Marea provocare” – mutarea celor 700.000 de obiecte de patrimoniu

Până ca modernizarea muzeului să devină realitate, mai este cale lungă. Cea mai mare “provocare”, așa cum afirmă și autoritățile, este mutarea patrimoniului deținut de MNIR. Vorbim despre sute de mii de obiecte de arheologie fragile, bijuterii extrem de prețioase, tablouri, cărți, etc.

De peste 20 de ani, Ministerul Culturii și conducerea muzeului caută spații pentru adăpostirea în condiții propice a acestor valori.

Nici azi, în conferința de presă, responsabilii nu au putut indica o soluție concretă. Ministrul Turcan promite că va cuprinde în bugetul pe 2024 o sumă alocată procesului de mutare, fără să spună care va fi această sumă.

“Avem mai multe oferte, o să căutăm oferta care va corespunde cel mai bine condițiilor de preț și de siguranță pentru patrimoniu. Avem deschisă și posibilitatea unei colaborări cu MAPN. Așadar noi vom bugeta pe oferta care vom aprecia că răspunde solicitărilor noastre, dacă vom face și economii, cu atât mai bine.”, a completat Raluca Turcan.

Muzeul Național de Istorie a României deține cel mai bogat patrimoniu al României, după Banca Națională. Este găzduit de Palatul Poștelor, o clădire simbol de pe Calea Victoriei, veche de mai bine de 120 de ani. Starea avansată de degradare a palatului reprezintă un risc zilnic pentru angajații muzeului, vizitatori și patrimoniu, în eventualitatea producerii unui cutremur major. Aflați mai multe AICI.

The post După 21 de ani, Muzeul Național de Istorie a României ar putea fi consolidat și restaurat. Ministerul Culturii promite un nou proiect în valoare de 100 de milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

La Muzeul Național Brukenthal din Sibiu se află într-un minuțios proces de restaurare două lucrări ale pictorului austriac Gustav Klimt. Este vorba despre picturile Primăvara și Vara, realizate în ulei pe pânză, ambele provenind din patrimoniul Muzeului Național Peleș.

Până acum, acestea erau expuse într-una dintre sălile Muzeului Național Peleș. Cele două lucrări sunt parte din colecția familiei regale a României și au fost clasate în tezaur, ceea ce înseamnă că nu pot părăsi țara decât cu o decizie specială a Ministerului Culturii.

Echipa de restauratori a Muzeului Brukenthal este alcătuită din cinci experți printre care și Ioan Muntean, coordonatorul restaurării a celor două picturi.

Acesta povestește pentru Cultura la dubă că “starea lor de conservare nu era una proastă. Sigur că erau degradări specifice unor lucrări care au o vechime de peste 100 de ani, dar aveau o stare de conservare la care trebuia intervenit pentru că marea lor problemă era că erau expuse și prinse cu niște cuie metalice direct pe perete, nu aveau șasiu, un cadru de lemn pe care să fie ancorată pânza și apoi etalată pe perete. Din cauza aceasta, pânza avea un aspect de draperie, suprafață denivelată”.

Restaurarea propriu zisă durează de aproximativ două luni.

“Prima oară am fost la Peleș iarna să vedem lucrările. Sunt o mulțime de etape intermediare până la restaurarea propriu zisă. Mai întâi a fost vizita adminsitrativă unde s-au discutat costurile și materialele necesare. După aceea s-a incheiat un contract între cele două muzee și s-a asigurat transportul celor două lucrări către Brukenthal.

La Spitalul de Pediatrie din Sibiu am făcut radiografii lucrărilor.

Pe urmă am avut o întrunire de comisie unde am stabilit cea mai bună metodologie pentru aceste lucrări”, spune Ioan Muntean.

În acest moment, restaurarea mai presupune mici intervenții de retuș cromatic după care lucrările vor fi transportate și expuse din nou la Peleș.

Legislația României prevede că lucrările de tip tezaur să fie restaurate de personal calificat cu titlul de expert, într-un laborator avizat de către Ministerul Culturii. De aceea s-a încheiat și acest parteneriat. În Sibiu sunt cinci restauratori-pictură în cadrul Muzeului Brukenthal care își desfășoară activitatea într-un laborator în conformitate cu cerințele Ministerului Culturii.

Managerul Muzeului Brukenthal intenționează ca la finalizarea procesului de restaurare să organizeze o mini-expoziție cu aceste două lucrări.

Ioan Muntean lucrează de 24 de ani în cadrul Muzeului Brukenthal și sfătuiește deținătorii de artă să nu depoziteze lucrările în fluctuații mari de umiditate sau în locuri unde se gătește.

Laboratorul de restaurare din cadrul Muzeului Brukenthal nu este deschis pentru vizionare publicului, însă poate fi vizitat de către specialiștii în domeniu.

În cadrul Muzeului Național Peleș, cele două lucrări sunt amplasate în stânga lojei regale, din sala de teatru. Acestea au o vechime de peste 100 de ani și realizarea lor datează din circa 1884.

Gustav Klimt a fost un pictor simbolist și decorator austriac, lider al avangardei vieneze. Acesta a fost mentor pentru numeroși artiști, printre care se numără și Egon Schiele. Artistul a dat naștere modernismului austriac.

Cea mai cunoscută operă a sa este Sărutul și datează din așa numita “perioadă de aur” a artistului. Lucrările sale fac înconjurul lumii și sunt expuse în cele mai mari și prestigioase muzee ale lumii.

În primăvara  acestui an, una dintre lucrările sale a fost vândută la o casă de licitație din Londra cu 85.3 milioane de lire sterline. Aceasta a atins recordul de cea mai valoroasă lucrare de artă vândută vreodată în Europa.

Gustav Klimt a vizitat România de două ori, la invitația Regelui Carol I. Acesta a pictat pe piatră portretele strămoșilor regelui.

The post Două picturi de Gustav Klimt sunt în curs de restaurare la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Descoperiți povestea lor appeared first on Cultura la dubă.