Spre surprinderea multor participanți, noile variante au fost prezentate de către directorul Unității de Management a Proiectului, Bogdan Trîmbaciu, chiar în cadrul dezbaterii care urma să aibă loc pe baza ultimelor scheme propuse.

Conform acestuia, a ales să pună în discuție noua structură la care s-a ajuns, după ce deja ar fi ținut cont de solicitările organizațiilor din cultură. De cealaltă parte, a rămas nemulțumirea că documentul nu a fost transmis participanților înainte de dezbatere și că aceasta nu respectă normele legale.

Apoi, conținutul documentului a împărțit din nou lumea culturală în două tabere: cei mulțumiți și cei care contestă noile scheme.

De la toată discuția, care a durat 4 ore, a lipsit ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

CELE TREI SCHEME DE AJUTOR PENTRU SECTORUL CULTURAL INDEPENDENT

1. Schema Minimis pentru persoane juridice (ONG-uri, SRL-uri, PFA și alte forme juridice)

• Statul acordă 20% din pierderile suferite în 2020. Pierderile se calculează altfel: Din cifra de afaceri/veniturile totale obținute în 2019 se scad veniturile din 2020. 20% din suma care reiese va fi ajutorul primit de la stat, fără să fie nevoie de cofinanțare.
• Ministerul Culturii este administratorul schemei
• Plafon maxim: 200.000 de euro

Această formă a fost criticată de reprezentanții unor ONG-uri sau firme mai mici, care au spus că 20% din pierderi reprezintă o sumă mai mică decât grantul de 8000 de euro propus în ultima variantă de minimis.

De asemenea, nemulțumiri au fost și din partea celor care au reușit să organizeze, totuși, evenimente în 2020, prin urmare, aceștia spun că în loc să fie răsplătiți de stat pentru eforturile depuse în pandemie, ei urmează să fie “pedepsiți”, dat fiind că diferența dintre încasările din 2020 și cele din 2019 nu ar fi la fel de mare ca în cazurile celor care nu au organizat nimic.

2. Schema Minimis pentru artiști, persoane fizice, prin Organisme de Gestiune Colectivă

• Acoperirea a 20% din pierderile provenite din drepturi de autor și drepturi conexe pentru artiștii înregistrați la OGC-uri (Organisme de Gestiune Colectivă care colectează drepturile de autor pentru artiști. Ex: difuzarea de melodii la radio, difuzarea de filme).
• OGC-urile devin administratorul schemei
• Plafon maxim: 200.000 de euro

Schema pentru artiști a fost cel mai dur contestată. Cele mai critice reacții au venit, în cadrul dezbaterii, din partea reprezentanților dansului și din partea celor din domeniul artelor vizuale.

Cosmin Manolescu, director al Fundației Gabriela Tudor, a argumentat că schema nu îi cuprinde pe artiștii care nu au contracte cu OGC-uri și că în această situație sunt cei mai mulți dintre dansatorii români.

Ioana Ciocan, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, a numit propunerea drept “incalificabilă”, în contextul în care numeroși artiști plastici de prestigiu nu au contracte cu Organisme de Gestiune Colectivă, ba mai mult, peste 1200 de oameni din aria artelor vizuale au semnat o petiție împotriva VISARTA și se află în conflict deschis cu singura societate care se ocupă de colectarea încasărilor din drepturi de autor pentru artiștii plastici.

Și Diana Dochia, președintele Asociației Galeriilor de Artă Contemporană a explicat că această variantă propusă este contrară realității din domeniul artelor vizuale și că mulți artiști aleg să fie reprezentați de galerii, nu de OGC-uri.

De cealaltă parte, cei care au venit cu ideea către Ministerul Culturii, Asociația Muze, au susținut că aceasta este varianta reprezentativă pentru 19.000 de artiști români și singura formă prin care banii ar putea ajunge la artiști.

Bogdan Trîmbaciu a explicat că a ales această formulă fiindcă schemele de ajutor nu pot da banii direct persoanelor fizice, prin urmare, a considerat că OGC-urile ar fi în măsură să administreze schema pentru artiști.

3. Schema de Ajutor de Stat pentru organizatori de evenimente, librării, edituri, cinematografe

• Statul acordă 20% din pierderile suferite în 2020, față de 2019
• Plafon maxim: 1.800.000 de euro (se referă la toate schemele pe care le pot accesa organizatorii de evenimente, inclusiv schema Horeca. Suma totală obținută de la stat prin toate formele de ajutor nu poate depăși acest plafon)
• Administrator: Ministerul Culturii

Aici nu au existat contestații majore, ci, mai degrabă, nelămuriri. Reprezentanții editurilor și ai librăriilor au cerut o întâlnire separată cu directorul UAP, prin care să explice specificul domeniului lor și au menționat că multe librării se află într-o situație critică.

CONFLICTUL DESCHIS LEGAT DE SCHEMA MINIMIS PENTRU ARTIȘTI

În rândul artiștilor români există de ani de zile o nemulțumire legată de societățile care le gestionează încasările din drepturi de autor și drepturi conexe. De ce? Sumele pe care le primesc aceștia sunt uneori ridicol de mici, în comparație cu difuzările vizibile ale operelor acestora.

Unii dintre ai au încercat de-a lungul timpului să își caute dreptatea în instanță. Este celebru cazul actorului Toma Cuzin, care a dat CREDIDAM în judecată și de câțiva ani duce o luptă care pare fără final.

Conform unei sentințe a Tribunalului București, din noiembrie 2019, CREDIDAM trebuia să îi achite lui Toma Cuzin remunerații încasate în numele său, în valoare de 2.025.000 lei. Dar sentința nu este definitivă.

Un conflict mai recent este cel dintre galerii, muzee, artiști plastici și VISARTA.

La sfârșitul lui 2020, VISARTA, compania care deține monopol în colectarea drepturilor de autor din domeniul artelor plastice, pregătea o inițiativă prin care muzeele și galeriile ar fi fost obligate să plătească o taxă de 70-100 de lei pentru expunerea unei opere de artă.

Lumea artei s-a opus vehement, iar situația a fost discutată inclusiv cu ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Prin urmare, propunerea Ministerului Culturii i-a surprins pe toți cei care contestă OGC-urile. Unii artiști spun că nu pot avea încredere ca schema de ajutor dedicată lor să fie administrată tocmai de către cei care le gestionează încasările din drepturi de autor, într-un mod netransparent, de ani de zile.

Este și cazul Luizei Zan, una dintre cele mai cunoscute voci de jazz din România.

Prin Asociația Națională a Muzicienilor Independenți, pe care o și reprezintă, aceasta a transmis:

“Nu toți beneficiarii de drepturi de autor și conexe sunt înscriși în organisme de gestiune colectivă din România. Aceasta nu înseamnă că artiștii respectivi nu au o activitate constantă și consistentă, recunoscută și remunerată, ci că sunt afiliați altor organisme de gestiune colectivă, din alte țări – unde aceștia activează frecvent, sau ale căror creații sunt protejate în țările respective.

Unele categorii de titulari de drepturi (muzicienii de cover-uri, scenografii, regizorii de teatru, coregrafii) nici măcar nu beneficiază de drepturi de tipul celor gestionate de OGC-uri.

Organismele de gestiune colectivă numără printre membrii lor moștenitori ai artiștilor, care beneficiază de drepturi de autor și conexe, deși nu au activitate.“

De cealaltă parte se află cel care a inițiat propunerea către Ministerul Culturii, ca schema pentru artiști să fie administrată de OGC-uri, Răzvan Ailenei, președintele Asociației MUZE.

“Ni s-a spus că nu avem cum să obținem bani pentru persoane fizice, așa că singurii interpuși pe care i-am identificat, care să fi mapat deja toată industria artistică, sunt Organismele de Gestiune Colectivă, care totalizează un număr de 19.000 de artiști, potențiali beneficiari.

Soluția asta satisface cea mai mare parte din artiști, iar dacă există orice nemulțumiri din partea celor care sunt cuprinși în OGC-uri, ar trebui să se vină cu completări și cu alte soluții, dar nicidecum să renunțăm la această propunere, care ajută atât de mulți artiști.

Răzvan Ailenei, președintele Asociației MUZE

Cineva ar trebui să fie responsabil că vrea să anuleze o măsură care ajută 19.000 de oameni.

rep: Este adevărat că printre cei 19.000 se află artiști care au decedat sau urmașii lor, ori artiști străini?

Nu, i-am eliminat pe aceștia. Am eliminat și artiștii străini și artiștii care au moștenitori. E vorba despre 19.000 de artiști activi.”, a declarat Răzvan Ailenei pentru Cultura la dubă.

Am stat de vorbă și cu Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului, cel care s-a ocupat de elaborarea acestor scheme.

“Se pune întrebarea în momentul ăsta, cum demonstrăm câți artiști avem? Că poate să spună oricine că e artist. Și atunci, trebuie să aibă o apartenență undeva, să aibă un SRL, dacă nu au SRL, să fie înregistrați undeva.”

Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului

Acesta susține că intenția Ministerului Culturii este să ajute toți artiștii, dar că, din păcate, nu exista dinainte o formă legală de identificare a artiștilor din România. Așa ar fi ajuns la varianta cu OGC-urile.

“E vorba de statul român aici și când vorbim despre un ajutor de stat trebuie să se poată demonstra contabil, corect, cu acte, că acei oameni sunt artiști. Putem spune despre cineva care cântă pe stradă că e un artist, dar eu nu pot să îl justific că este un artist.“

Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului

Și atunci, ei au venit cu soluția asta care mie îmi face sens. Iar noi folosim organismele de gestionare colectivă ca un instrument. Atât.

Ei nu primesc bani, comision sau alte chestii, ei au niște căi pe care deja le folosesc, pentru a vira banii către artiști, au niște situații foarte clare pe 2019 și pe 2020, cu ocazia asta devin și ele foarte transparente, adică ne pun la dispoziție niște situații foarte clare.

Și ei se acreditează frumos ca administratori de grant și în felul ăsta putem să dăm banii artiștilor.“, a declarat Bogdan Trîmbaciu pentru Cultura la dubă.

Totuși, aceast ajutor se referă doar la drepturile de autor și drepturi conexe. El nu va lua în calcul principala sursă de venit pentru artiști: spectacole, concerte, vânzări de lucrări de artă, adică principalele pierderi suferite.

“rep: Sunt artiști necuprinși în aceste scheme, care nu sunt înscriși în organisme de gestionare a drepturilor de autor și își fac singuri contractele la concerte. Ce se întâmplă cu aceștia?

Ce contracte își fac?

rep: Contracte pe drepturi de autor, persoană fizică.

Bun, dacă au contracte de drepturi de autor, persoană fizică, deja sunt ajutați de statul român prin indemnizații. Deci nu există lăsați în afară.“, a mai spus Bogdan Trîmbaciu.

Este vorba despre indemnizația de 4.072 de lei/ lună pe care o pot accesa cei care nu au deloc activitate. De exemplu, dacă un actor independent a avut un spectacol în luna februarie, pentru care a încasat suma modică de 150 de lei, el nu va mai putea obține acea indemnizație pe luna februarie.

Deocamdată, Ministerul Culturii nu a transmis oficial dacă indemnizațiile vor mai fi sau nu impozitate sau va fi posibilă reeșalonarea taxelor către stat. A spus, însă, că a făcut demersuri în acest sens. Mai mult, Ministerul Culturii încearcă să obțină de la guvern acordarea acestor indemnizații până la sfârșitul anului 2021, desigur, doar pentru cei care nu au niciun tip de activitate.

Asociația Națională a Muzicienilor Independenți propune Ministerului Culturii “acordarea posibilității de a își reporni activitatea artiștilor care beneficiază de indemnizație și încă nu pot înregistra venituri cu care să depășească pragul de subzistență, prin suplimentarea veniturilor pe care le înregistrează, cu diferența până la totalul indemnizației.“

În plus, aceeași asociație propune eliminarea OGC-urilor din schema pentru artiști și înlocuirea acelei variante cu burse/rezidențe pentru artiști.

Ideea este susținută și de Ioana Ciocan, vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici și director Art Safari.

“Condiţionarea artiştilor independenţi de primirea unui ajutor din partea statului prin condiţionarea apartenenţei lor la o societate de drepturi de autor sau la Uniunea Artiștilor Plastici este profund discriminatorie. Ce urmează? Primesc burse doar cei care fac naturi statice? Sau scene istorice?

Ioana Ciocan, vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici

Pot fi burse dacă sunt gestionate de AFCN sau MNAC.”, a declarat aceasta pentru Cultura la dubă.

În schimb, Bogdan Trîmbaciu spune că niște burse nu ar putea fi incluse în scheme de ajutor, fiindcă acestea sunt gândite pentru a compensa pierderile, nu pentru a încuraja viitoare creații.

Dincolo de multiplele variante discutate, de sprijinire a sectorului cultural independent, un lucru este cert. De la mijlocul lunii noiembrie, de când Ministerul Culturii anunța prima schema de ajutor, totul a rămas la nivel de discuții.

Artiștii independenți și organizațiile culturale se confruntă, între timp, cu probleme financiare grave.

O reacție elocventă în acest sens a venit, în cadrul dezbaterii publice, din partea actorului Florin Frățilă: “Ne-am săturat de aceste discuții, trebuie să dați drumul la bani!”

Conform celei mai optimiste estimări, după ce va exista un acord asupra schemelor de ajutor, acestea ar putea intra în vigoare, cel mai devreme, peste două luni.

The post Ministerul Culturii a modificat iar schemele de ajutor. “Trebuie să se poată demonstra contabil, cu acte, că acei oameni sunt artiști.” appeared first on Cultura la dubă.

Printre participanții la discuție s-au numărat Tudor Chirilă, Dan Byron, Dan Amariei, Doru Trăscău, Marius Manole, Ada Solomon sau Andrei Grosu.

Pe 26 ianuarie 2021 Ministerul Culturii a publicat proiectul de Ordonanță de Urgență referitor la schema de ajutor de stat, anunțată încă din noiembrie 2020. Forma anunțată în noiembrie a fost criticată de artiștii independenți. Au urmat niște discuții cu reprezentanții sectorului cultural și cei ai ministerului.

Ministerul a ajuns la o variantă finală, dar nemulțumirile au rămas. Ministrul Bogdan Gheorghiu i-a sfătuit pe nemulțumiți să se îndrepte către Ministerul de Finanțe, fiindcă “misiunea ministerului Culturii este încheiată”.

Mai jos vă vom arăta cum a fost anunțată inițial acea schemă de ajutor, care este forma ei actuală și care sunt solicitările artiștilor.

Schema de ajutor de stat anunțată în noiembrie 2020

Pe 18 noiembrie 2020, vicepremierul de atunci, Raluca Turcan, ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu și proaspătul primar al capitalei, Nicușor Dan, ieșeau într-o conferință de presă la guvern și anunțau că au găsit soluția pentru sprijinirea sectorului cultural, puternic afectat de criză.

Se întâmpla în plină campanie electorală, înaintea alegerilor parlamentare.

“Am făcut o evaluare în piață, am discutat cu artiști și oameni de cultură, am identificat problemele cu care s-au confruntat în această perioadă și am găsit următoarea soluție – o schemă de ajutor de stat care funcționează sub formă de granturi, cu un buget total estimat la 100 de milioane de euro.”

Raluca Turcan, vicepremierul României la 18 noiembrie 2020

Așadar, guvernul anunța o schemă de ajutor de stat în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, prin care urma să fie spriiniți operatorii culturali care activează în domeniul organizării de evenimente, pe piața cărții sau ONG-uri cu activitate culturală. Condiția era ca aceștia să se înscrie într-un Registru al Sectorului Cultural în doar câteva zile de la anunț.

“Este o zi foarte importantă astăzi, pentru cultura românească.”

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii la 18 noiembrie 2020

Schema anunțată atunci îi excludea, însă, fix pe cei care livrează actele de cultură – pe artiști. Măsurile nu cuprindeau nicio formă de sprijin direct pentru un muzician, un scriitor, un pictor sau un dansator, ci i-ar fi ajutat pe cei care îi angajează pe artiști pentru diverse evenimente sau pe cei care le publică scrierile.

Conform formulei de calcul, operatorii culturali puteau accesa un micro-grant în valoare de 4000 de euro sau granturi variabile, cu o valoare maximă de 800.000 de euro, care se calculau în funcție de vânzările din 2019 (pentru edituri sau librării) sau în funcție de biletele vândute la evenimente.

Aici erau excluși din calcul cei care organizează evenimente culturale, dar nu vând bilete. Iar un eventual grant de 4000 de euro nu ar fi reușit să acopere gaura uriașă pe care pandemia a adus-o în bugetul unui operator cultural. De exemplu, chiria și utilitățile pe care un teatru independent din București trebuie să le achite se ridică la 3000 de euro pe lună.

Prin urmare, au apărut în spațiul public mai multe voci critice venite în special din partea artiștilor. În plus, persoanele fizice din cultură ar trebui să returneze o parte importantă din indemnizațiile primite în 2020, acelea fiind considerate forme de venit impozitabile. Doar că oamenii nu au de unde să își plătească dările către stat dacă nu au putut munci în 2020.

Au urmat alte discuții între reprezentanții acestora și Ministerul Culturii, iar schema a fost regândită.

Schemele de ajutor anunțate în ianuarie 2021

Aproximativ două luni mai târziu de la acea “zi importantă pentru cultura românească” nici artiștii și nici operatorii culturali nu au beneficiat de acele promisiuni.

Între timp, au trecut alegerile parlamentare și s-a format un nou guvern. Bogdan Gheorghiu a rămas ministrul Culturii, după ce niciun partid, nici măcar UDMR, nu și-a dorit acest minister. Raluca Turcan a devenit ministrul Muncii.

Ministrul Gheorghiu a anunțat săptămâna aceasta noua variantă a schemei de ajutor, care s-a transformat, de fapt, în două scheme.

1. Schema de ajutor de stat pentru susținerea sectorului cultural

Conform proiectului de OUG, schema de ajutor de stat ar urma să aibă o valoare totală de 39 de milioane de euro (cu TVA inclus) și să poată fi accesată pentru proiecte viitoare.

Art. 7 Ajutorul de stat se acordă după cum urmează:

1.Măsura A: Granturi pentru proiecte de organizare festivaluri cu public în domeniile culturale

2.Măsura B: Granturi pentru proiecte de organizare evenimente cu public în domeniile culturale

3.Măsura C: Granturi pentru proiecte ale librăriilor 

4.Măsura D: Granturi pentru proiecte ale editurilor

Așadar, nu este vorba despre un ajutor pentru acoperirea pierderilor suferite în 2020, ci o finanțare a unor viitoare proiecte, pe care operatorii culturali trebuie să le scrie.

Din păcate, însă, unii dintre cei care ar urma să beneficieze de o astfel de finanțare sunt deja în pragul falimentului și pentru supraviețuirea lor era nevoie de un sprijin financiar urgent, care nu vine.

În plus, cuantumul ajutorului de stat va reprezenta 80% din valoarea totală a proiectului propus, urmând ca beneficiarii direcți să asigure o cofinanțare de 20%.

Mai mult decât atât, nu toate cele 39 de milioane de euro vor ajunge la beneficiari. Din această sumă, statul păstrează 3,9 milioare de euro pentru “cheltuieli de management aferente gestionării și implementării Schemei de ajutor de stat pentru susținerea sectorului cultural.”

2. Schema de ajutor de minimis

“Toți beneficiarii eligibili sunt considerați întreprinderi.”, se arată în proiectul de Ordonanță de Urgență. Așadar, doar entitățile juridice pot accesa această schemă. Din nou, persoanele fizice (artiștii) sunt excluse.

Schema minimis reprezintă micro-granturi în valoare maximă de 8000 de euro “și se acordă o singură dată, într-o singură tranșă, sub formă de sumă forfetară.”

Bugetul total alocat acestei scheme este de 51 de milioane de euro, dintre care 4,7 milioane de euro reprezintă, din nou, cheltuielile de management al schemei.

De la suma anunțată inițial, 100 de milioane de euro, ajungem, de fapt, la un buget total de aproximativ 80 de milioane de euro pentru sectorul cultural. Din această sumă, 85% sunt fonduri externe nerambursabile (POC 2014-2020), iar diferența va fi suportată de la bugetul de stat.

Singura soluție promisă artiștilor independenți este indemnizația de 4.072 de lei, pe care Ministerul Culturii propune să o prelungească până în iunie 2021, urmând ca guvernul să decidă dacă ea va mai fi sau nu impozitată. Deocamdată, ea reprezintă o valoare brută.

Suma reală care revine unui artist este de 2.253 de lei pe lună.

Ce spun artiștii și operatorii culturali

De-a lungul acestor luni, mai mulți reprezentanți ai sectorului cultural i-au prezentat ministrului prin cereri, petiții, scrisori deschise, solicitări o multitudine de argumente pentru a arăta că schema întocmită de acesta acoperă doar viitoare proiecte, nu și o compensare a tuturor acestor luni în care artiștii nu au avut unde să joace, în care nu s-a desfășurat niciun eveniment, iar activitatea lor de bază a fost cu totul oprită.

“Este revoltător ca după o lună de zile să fim în același loc și să fim mințiți.”

Tudor Chirilă, artist

Într-un comunicat de presă transmis pe 25 ianuarie 2021, Ministerul Culturii susținea că 60% din fondurile alocate pentru sectorul cultural vor merge către independenți.

“Schema de ajutor de minimis, dedicată exclusiv sectorului cultural independent din România, oferă posibilitatea profesioniștilor (artiști, muzicieni și alți operatori culturali înregistrați ca ONG sau SRL) de a accesa un microgrant nerambursabil în valoare fixă de 8.000 de euro care să le asigure continuitate în domeniul cultural în care activează.” – Ministerul Culturii

În realitate, nu există “artiști, muzicieni” înregistrați ca ONG sau SRL, ci artiști care sunt plătiți pe contracte de drepturi de autor sau de prestări servicii persoană fizică. Prin urmare, artiștii care nu au o firmă a lor sau un ONG nu vor putea accesa aceste micro-granturi.

“Noi am cerut o schemă în care banii se vor oferi echitabil pentru toată lumea, pentru nevoie recurente ale oamenilor, oameni care sunt în situații foarte gravă în acest moment. Oamenii nu au bani efectiv de mâncare sau să-și susțină familiile acasă.”

Bogdan Nedelcu, președintele Asociației Lucrătorilor din Industria de Spectacol

Tudor Chirilă mai spune că “artiștii nu au nevoie de bani pentru proiecte viitoare, ci au nevoie de bani pentru ceea ce nu s-a putut compensa. Vorbim de un ajutor de stat care să compenseze tot sectorul cultural, așa cum s-a întâmplat în toate țările Europei și care să fie distribuit nu prin intermediere, ci direct la toți participanții la sectorul cultural.”

Reprezentanții artiștilor susțin că au pierdut deja 30% din forța de muncă pentru acest sector, fiindcă oamenii au fost nevoiți să renunțe la meseriile lor și să își găsească alte joburi.

,,Ministerul Culturii nu are nicio legătură cu noi, s-a prefăcut în continuu că aduce tot felul de explicații. Ministerul nu are voie să susțină la infinit acea schemă defavorabilă nouă total.”

Mișu Cernea, administrator al Arenelor Romane

Artiștii consideră că este încălcat principiul echității și al urgenței, salvarea sectorului cultural fiind într-o mare întârziere.

Unii dintre ei spun chiar că indiferent de forma finală a schemei de ajutor, banii vor veni efectiv prea târziu și că totul s-a tergiversat mult prea mult.

“În 2022-2023 cinematografia română va fi zero. Nu va exista producție națională.”

Ada Solomon, producător de film

Iată câteva dintre solicitările concrete ale artiștilor:

• “Artistul devine beneficiar principal, direct și imediat al acestor fonduri;
• Granturile se alocă fiecărui beneficiar, direct proporțional cu contribuția lui la bugetul de stat, din activități culturale;
• Din schema de granturi să fie alocat un procent de 51% artiștilor și autorilor, pentru a îi transforma în principali beneficiari;
• Eliminarea obligativității de a fi înscris în Registrul Cultural Național până la data de 9 decembrie, drept condiție de eligibilitate pentru aceste granturi;
• Suplimentarea veniturilor obținute din drepturi patrimoniale de autor și drepturi conexe, pentru toți autorii, artiștii și producătorii, cu 50% din valoarea sumelor încasate, prin organismele de gestiune colectivă, în ultimii 2 ani;
• Acordarea posibilității de a își reporni activitatea artiștilor care beneficiază de indemnizație și încă nu pot înregistra venituri cu care să depășească pragul de subzistență, prin suplimentarea veniturilor pe care le înregistrează, cu diferența până la totalul indemnizației.”

The post Ce n-a fost și ce a ajuns schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural. De la campanie electorală la realitate. appeared first on Cultura la dubă.

În paralel, același institut a realizat și o cartografiere a ONG-urilor culturale existente în România, în funcție de prezența lor pe liste de concursuri organizate de diverse instituții, cum ar fi Ministerul Culturii, primării sau consilii județene, între anii 2005 – 2020.

INVENTARIEREA ONG-URILOR CULTURALE

Definiția de lucru folosită în acest demers: Organizațiile neguvernamentale (ong-urile) culturale sunt entitățile care au beneficiat de cel puțin o finanțare din fonduri nerambursabile (din domeniul cultural) pentru a desfășura un proiect cultural. (sursa INCFC)

Au fost identificate astfel 3933 de ONG-uri culturale active (au depus bilanț contabil pe anul 2019) la nivel național. Pe lângă acestea, mai sunt înregistrate 1366 de ONG-uri culturale inactive (nu au depus bilanț contabil pentru anul 2019).

Rezultatele cercetării arată că între 2005 și 2020, peste 4700 de ONG-uri au obținut finanțări nerambursabile de la autorități locale, pentru desfășurarea unor activități culturale. O altă sursă importantă de venit a fost AFCN, prin care au fost finanțate peste 600 de ONG-uri de-a lungul timpului.

Printre sursele de finanțări pentru ONG-uri culturale se mai numără Centrul Național al Cinematografiei, Programul CENTENAR, Unitatea de Management a Proiectului (Ministerul Culturii), Departamentul pentru Relații Interetnice sau Ordinul Arhitecților din România.

În ceea ce privește distribuția geografică, cele mai multe ONG-uri culturale active sunt înregistrate în Cluj – 605, în București – 427 și în Mureș – 378.

Din totalul identificat, 82% reprezintă mediul urban și 18% mediul rural.

REGISTRUL SECTORULUI CULTURAL

Totuși, din 4000 de ONG-uri active, doar 1179 s-au înscris la sfârșitul anului trecut în Registrul Sectorului Cultural, în vederea obținerii unui grant guvernamental, în contextul crizei provocate de pandemie.

În același registru, în perioada 17 noiembrie – 9 decembrie 2020 s-au înscris 3135 de societăți comerciale. Cele mai multe dintre acestea, 1758, au fost înființate doar în ultimii 5 ani, iar orașele care conduc la acest capitol sunt București și Cluj.

45% dintre firme sunt active în domeniul muzicii, iar cele mai puține, doar 2%, în domeniul patrimoniului.

În registru s-au înscris și 6606 lucrători comerciali (persoane fizice), care nu sunt doar artiști, ci și contabili, oameni de comunicare sau juriști cu activitate în sectorul cultural.

Și în acest caz, cei mai mulți activează în domeniul muzicii – 1412 instrumentiști. Pe locul al doilea se află artiștii lirici – 862, pe locul al treilea sunt actorii – 780, iar pe locul al patrulea sunt artiștii plastici și vizuali.

Principalele surse de venit ale acestora sunt drepturile de autor – 46%.

20% dintre ei sunt angajați într-o instituție publică, 16% au propriile firme, 15% au PFA, 13% sunt angajați într-o firmă, iar 2% sunt angajați într-un ONG.

Menționăm că cifrele din Registrul Sectorului Cultural nu indică numărul total al persoanelor și societăților comerciale active în domeniul cultural din România, ci le identifică doar pe cele care au dorit să se înscrie, cu scopul de a obține un eventual sprijin financiar, în contextul pandemiei.

În noiembrie 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu și vicepremierul de atunci (actualul ministru al Muncii), Raluca Turcan, anunțau o schemă de ajutor pentru sectorul cultural, în valoare totală de 100 de milioane de euro. Între timp, ministrul Culturii a declarat că suma va fi, de fapt, între 70-80 de milioane de euro și că schema va fi definitivată la Ministerul Economiei.

The post În România există 4000 de ONG-uri culturale, peste 3000 de firme cu activitate culturală și 6600 de lucrători culturali appeared first on Cultura la dubă.