Într-un răspuns către Cultura la dubă, Ministerul Culturii precizează următoarele:

“Având în vedere că SC Eldiclau SRL și-a dovedit incapacitatea de a gestiona obligațiile asumate prin contractul referitor la consolidarea și restaurarea Muzeului Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”:

• s-a luat decizia de a nu prelungi contractul cu această firmă;
• s-a blocat garanția de bună execuție constituită până în prezent în cadrul contractului, în valoare de 929.025 lei în contul deschis la dispoziția Autorității Contractante;
• Ministerul Culturii s-a înscris la masa credală pentru recuperarea creanțelor;
• după estimarea contabilă și judiciară a prejudiciului, vom acționa în instanță executantul;
• vom emite certificat constatator negativ pentru executant, astfel încât acesta să nu mai poată participa la proceduri de achiziție ulterioare.”

Până în prezent, firma Eldiclau din județul Dolj, deținută în acte de Ștefania Dincă, a încasat 2 milioane de euro. Ministerul Culturii susține că nu au fost plătite lucrări care nu au fost executate.

După estimarea contabilă și judiciară a prejudiciului, Ministerul Culturii afirmă că va acționa executantul în instanță și va emite certificat constatator negativ pentru acesta, ceea ce l-ar împiedica în viitor să participe la licitații publice cu statul român.

SC Eldiclau SRL a primit de-a lungul ultimilor ani proiecte de la SRI și DIPI – departamentul de servicii secrete al Ministerului de Interne, Spitalul Universitar de Urgență București, precum și o importantă lucrare la Aeroportul din Timișoara.

Ministerul Culturii va organiza o nouă licitație pentru redeschiderea șantierului și finalizarea lucrărilor de la Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei și Casa Memorială George Enescu.

Detalii AICI.

The post Ministerul Culturii va da în judecată firma de construcții Eldiclau pentru recuperarea prejudiciului produs la Muzeul Național George Enescu – Palatul Cantacuzino appeared first on Cultura la dubă.

Muzeul Național Secuiesc, cel mai vechi muzeu din Secuime, administrat de Consiliul Județean Covasna, a fost redeschis recent după un amplu proces de restaurare a clădirii. Potrivit Agerpres, directorul instituției, Varga Mihaly, a declara că în incinta monumentului a fost amenajat un altar, în mijlocul căruia se află o icoană veche de aproximativ 300 de ani dedicată Fecioarei Maria, unde vor fi organizate cununii religioase contra cost.

“Oamenii vor putea veni să facă aici cununia religioasă, pentru nişte bani. Deja există un strat care e capabil să plătească şi pentru noi orice ban este binevenit. În anii precedenţi, de la cununia civilă, mirii au venit în curtea muzeului şi au făcut poze, iar acum punem un tarif şi vor putea face şi cununia religioasă aici. Deocamdată nu e posibil acest lucru, dar suntem în curs de pregătire. Deci vrem să ne deschidem mai mult către public, şi cu expoziţii, şi concerte şi cu tot felul de evenimente”, a declarat Varha Mihaly pentru Agerpres.

Ideea nu este una inedită. Marile muzee din lume își închiriază spațiile pentru evenimente private celebre, cum ar fi lansări de colecții vestimentare, gale, filmări, etc.

Muzeul Național Secuiesc deține un patrimoniu reprezentativ pentru comunitatea maghiară din România. A fost inaugurat în 1875, iar clădirea este proiectată de renumitul arhitect maghiar Kós Károly.

Spațiul a fost redeschis în luna octombrie 2023, cu o expoziție Gábor Áron reîmprospătată, pentru care insituția câștigat un proiect în valoare de 25 de milioane HUF din Ungaria.

„La finalul reabilitării, vom avea un muzeu modern, cu spații expoziționale reorganizate. Se reabilitează cabinetele de cercetare muzeografică și atelierele de restaurare. Vom amenaja spații de pedagogie muzeală pentru atragerea generațiilor viitoare. Considerăm că este deosebit de important să modernizăm, să relansăm și expozițiile noastre, tocmai de aceea, în primă fază, vom deschide pentru vizitare parterul clădirii principale, iar în anii următori, vom prezenta treptat noile expoziții.Ț declara directorul Vargha Mihály la demararea proiectului de renovare.

Contractul de finanțare pentru modernizarea muzeului a fost semnat în luna mai a anului 2017, dar lucrările de reabilitare și conservare au început abia în iunie 2021, după o perioadă de licitații întinsă. Valoarea totală a proiectului, finanțat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, este de 21.816.149 lei, din care 16.836.854,24 lei este suma eligibilă.

The post Muzeul Național Secuiesc, recent reabilitat din fonduri europene, va găzdui și nunți pentru a își crește bugetul appeared first on Cultura la dubă.

Parcul Carol I, cunoscut în trecut drept Parcul Libertății, va intra într-un amplu proces de reabilitare care va dura 3 ani. Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat azi Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie (DALI) şi suma necesară a fost alocată din bugetul local – 47.627.248,87 lei.

De proiectul de reabilitare se va ocupa Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement. Potrivit unui comunicat transmis de PMB, vor fi revitalizate plantația de arbori și spațiile verzi, vor fi reabilitate aleile, podurile și scările, consolidate malurile lacului şi reabilitat debarcaderul.

De asemenea, vor fi refăcute instalaţiile şi reţelele de iluminat public şi monumental, terenul de sport, locurile de joacă şi va fi înlocuit mobilierul urban.

Momentan Primăria Capitalei nu a transmis când urmează să fie demarat proiectul și nici dacă parcul va fi complet închis pe durata lucrărilor.

ISTORIC

Povestea Parcului Carol I începe acum mai bine de 100 de ani. A fost inaugurat în 1906, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I și 25 de ani de la proclamarea Regatului României.

Proiectul arhitectural și peisagistic a fost realizat de arhitectul peisagist elvețian Eduard Redont.

La vremea respectivă au fost plantați 4.000 de arbori mari, 6.000 de coniferi și peste 48.000 de arbuști.

Parcul Carol I cuprinde azi și o serie de monumente istorice. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Mausoleul, Fântâna Cantacuzino și Fântâna Zodiac, aflată chiar la intrarea principală în parc.

Mausoleul a fost inaugurat în perioada comunistă, 1963, după planurile arhitecților Horia Maicu și Vasile Cucu. Din anul 1991 au fost depuse acolo osemintele ostașilor căzuți în al doilea Război Mondial, aduse din Mausoleul de la Mărășești. Monumentul a fost închinat în cinstea memoriei Eroului Necunoscut.

Restaurarea Fântânii Cantacuzino, anunțată recent de PMB, reprezintă un proiect separat. Primarul Nicușor Dan a anunțat că vor fi restaurate bazinul și corpul fântanii și va fi reparată instalația de apă.

Fântâna George Grigorie Cantacuzino este un monument neoclasic, construit de arhitectul Al. Freiwald și sculptorul Karl Storck în anul 1870, la inițiativa primarului de atunci, Gheorghe Grigore Cantacuzino.

The post Parcul Carol I, monument istoric, va fi reabilitat de Primăria Capitalei appeared first on Cultura la dubă.

Teatrul Național Târgu Mureș, una dintre cele mai importante instituții de cultură din România, aflată în subordinea Ministerului Culturii, a publicat azi un apel la solidaritate, adresat politicienilor din județul Mureș, în vederea reabilitării clădirii în care își desfășoară activitatea.

Potrivit instituției, deși a făcut numeroase cereri către Ministerul Culturii, clădirea nu a fost niciodată reabilitată de 49 de ani, de când a fost dată în folosință.

Iată textul adresat politicienilor români:

“Apel la solidaritate: sprijin pentru lucrări de consolidare a Teatrului Naţional Târgu-Mureş

Teatrul Naţional Târgu-Mureş este cea mai mare şi mai importantă instituţie culturală a judeţului: formatoare de identitate, modalitate educativă informală şi formă de divertisment care deserveşte un public din oraş, din judeţ şi din regiune.

Totodată, această instituţie sprijină literatura, muzica şi celelalte arte conexe de zeci de ani. Nu în ultimul rând, suntem ambasadori şi în străinătate ai specificului local: de la Chişinău până la Varşovia, Budapesta sau Subotica. Teatrul nostru, în ultimii ani, a câştigat un public larg; comparativ cu numărul vizitatorilor şi populaţia oraşului, ne situăm pe primul loc în ţară, având anual aproximativ 100 000 de beneficiari.

La ora actuală am ajuns într-o situaţie în care toate resursele noastre de a influenţa finanţatorul principal s-au epuizat. Ne adresăm dumneavoastră pentru a ne sprijini şi a ne ajuta în reabilitarea clădirii în care se pune tot mai stringent problema siguranţei desfăşurării activităţii creatoare şi a muncii administrative.

Clădirea a fost construită în anii ’60, inaugurată în 1973, şi de atunci nu s-a efectuat niciodată o reabilitare profesionistă prin care ar creşte siguranţa artiştilor, confortul publicului şi, nu în ultimul rând, ar scădea costurile la electricitate şi la factura de încălzire.

Vă rugăm ca, prin resursele dumneavoastră, să ne sprijiniţi pentru a obţine decizii pozitive la numeroasele noastre cereri depuse de-a lungul timpului.

Judeţul Mureş este, poate, cel mai diversificat judeţ al României în ceea ce priveşte componenta etnică. Ar fi un gest extraordinar dacă dumneavoastră, reprezentanţi ai diferitelor partide, etnii şi statuturi sociale, v-aţi uni cu toţii pentru a sprijini Teatrul Naţional Târgu-Mureş pentru ca această instituţie să funcţioneze în condiţii demne şi pentru a putea, astfel, continua misiunea care îi revine în cadrul culturii naţionale şi europene.

Conducerea Teatrului Naţional Târgu-Mureş, Scrisoare deschisă adresată parlamentarilor din judeţul Mureş”

Directorul Teatrului Național Târgu Mureș este Attila Gáspárik.

The post Teatrul Național Târgu Mureș, scrisoare deschisă către politicieni pentru reabilitarea clădirii: “Toate resursele noastre de a influenţa finanţatorul principal s-au epuizat.” appeared first on Cultura la dubă.

Conform comunicatului transmis de Ministerul Culturii, obiectivele de investiții care vor fi finanțate sunt:

• reabilitarea cinematografului Dacia: valoarea contractului este de 6.317.870 lei, reprezentând partea din suma aferentă finanțării de la bugetul de stat, în perioada 2021-2022, pentru lucrările de construcţii şi montaj din valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, în completarea sumelor alocate de la bugetul local. Valoarea totală a investiției este de 12.464.331,44 lei cu TVA inclus.

• reabilitarea cinematografului Victoria: Valoarea contractului este de 4.660.281 lei, reprezentând partea din suma aferentă finanțării de la bugetul de stat, în perioada 2021-2022, pentru lucrările de construcţii şi montaj din valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, în completarea sumelor alocate de la bugetul local. Valoarea totală a investiției este de 8.669.951,06 lei cu TVA inclus.

• refuncţionalizarea clădirii din spital de dermatologie în spaţiu multicultural Timişoara: Valoarea contractului este de 11.525.116 lei, reprezentând partea din suma aferentă finanțării de la bugetul de stat, în perioada 2021-2022, pentru lucrările de construcţii şi montaj din valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, în completarea sumelor alocate de la bugetul local. Valoarea totală a investiției este de 21.327.879,08 lei cu TVA inclus.

Reamintim că Timișoara ar fi trebuit să devină Capitală Culturală Europeană anul acesta, însă autoritățile române erau departe de a finaliza proiectele promise, astfel că, la cererea Comisiei Europene, data a fost decalată pentru anul 2023.

Contractele între Ministerul Culturii şi Municipiul Timișoara au o durată de maximum 2 ani și urmează a fi semnate și Municipiul Timișoara.

The post Ministerul Culturii a semnat primele trei contracte pentru programul Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023 appeared first on Cultura la dubă.

Începând cu luna aprilie a acestui an, Conacul Mocioni din Foeni va fi reabilitat prin fonduri norvegiene în valoare totală de 12 milioane de lei.

Conacul este situat la 42 de km de Timișoara, fiind una dintre cele mai vechi clădiri din Banat (construită în 1750) și se află pe lista monumentelor istorice din județul Timiș.

Proiectul Consiliului Județean Timiș se afla pe lista de rezervă a programului RO-CULTURA, iar anul acesta, ca urmare a deciziei de suplimentare a fondurilor alocate programului, va putea intra în lucru. Reabilitarea, refuncționalizarea și revitalizarea actualului cămin cultural au ca termen de finalizare trei ani.

„Proiectul se afla în așteptare încă de anul trecut, iar acum am primit o veste excelentă. Fondurile pe programul RO-CULTURA au fost suplimentate, astfel că în primăvară vom putea intra în implementare.

Potențialul turistic al județului este imens, reprezentând o axă importantă de dezvoltare, alături de cea de business. Practic, cele două se pot completa extrem de bine”, spune președintele CJ Timiș, Alin Nica.

Proiectul va fi patronat de Michael de Styrcea, urmașul familiei Mocioni, care va acționa ca ambasador, maximizându-i astfel impactul. Consiliul Județean Timiș a realizat deja documentația de avizare a lucrărilor de intervenție, urmând ca după accesarea finanțării să lanseze în licitație proiectul tehnic și execuția lucrării.

Din suma de 12 milioane lei, 20% este contribuția Consiliului Județean Timiș, restul reprezentând finanțare nerambursabilă. Investiția propusă se realizează într-un parteneriat cu firma islandeză North Consulting.

Istoric

Conacul Mocioni a fost construit în stil neoclassic, în 1750, și se numără printre cele mai vechi clădiri din zona Banatului. În timpul Revoluției din 1848 conacul a fost distrus aproape în totalitate. Cel mai important membru al familiei care a locuit în imobil a fost Andrei Mocioni de Foen, strănepotul preotului aromân Constantin.

Andrei s-a născut în 1812 la Budapesta și a fost jurist. De-a lungul carierei sale s-a dedicat luptei pentru drepturile românilor din Banat și Transilvania, fiind membru în Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Române (1866) și membru onorific al Societății Academice Române (1870).

A moștenit domeniul din Foeni în 1869 și s-a retras din viața publică. S-a stabilit la conac alături de soția sa, Laura Cernovici. A murit în 1880 și a lăsat toată averea Laurei.

Laura lasă conacul moșenire unui nepot: baronul Csávossy Gyula (proprietar în 1912). În 1925, moșieri în Foeini au fost Josef și Andres Csávossy (cu 2334 jugăre – veche unitate de măsură pentru suprafețe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 ha) și Antoniu Mocioni de Foen (marele șambelan al Regelui Carol al II-lea, cu 1772 de jugăre)

Conacul al fost răscumpărat de Anton, care a încercat să-l transforme în casă de cultură, dar a murit în anul 1943, cu el stingându-se linia directă a familiei Mocioni.

Proprietatea a fost naționalizată odată cu instaurarea regimului comunist. Ani la rând a fost baie comunală și grădiniță. După Revoluție, conacul a rămas în administrația locală și a fost transformat în cămin cultural, funcție pe care o deține până în prezent.

The post Conacul Mocioni din Foeni va fi reabilitat cu fonduri norvegiene appeared first on Cultura la dubă.

O imagine cu noua fațadă a conacului C. N. Popp din comuna Sălcuța, județul Dolj, publicată de pagina Monumentalist, a stârnit zilele acestea un val de revoltă din partea publicului. Din fotografiile făcute înainte și după restaurare se vede că noul aspect al cădirii istorice nu mai are nicio legătură cu bijuteria arhitecturală din trecut.

Stucaturile au fost complet înlăturate, iar la ferestre au fost montate termopane.

Proiectul a fost realizat de către Primăria Sălcuța și finanțat din fonduri guvernamentale, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, iar acolo ar urma să fie deschise cabinete medicale.

Am încercat să aflăm cum s-a ajuns la transformarea clădirii și ce valoare avea ea. Dacă directorul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, susține că proiectul este o distrugere a valorilor, primarul actual al comunei spune că “a fost varianta mai ieftină” și că îi place ce a ieșit.

Iată ce spune directorul INP, Ștefan Bâlici:

“Domnule director, ca arhitect și specialist în protejarea patrimoniului, cum comentați această restaurare făcută, așa cum arată din imagini?

Este absolut inacceptabil ce s-a întâmplat acolo. E o bătaie de joc la adresa ideii de istorie. Nu vorbim acum de statut juridic, dacă e monument istoric, nu e monument istoric. Era o clădire istorică valoroasă, cu calități arhitecturale deosebite, cu valori estetice, istorice, memoriale.

“Acum e o cutie de chibrituri, e o clădire lipsită de absolut orice fel de identitate, în condițiile în care era un monument din punctul de vedere al capacității de a evoca memorie.”

Ștefan Bâlici, directorul INP

Și nu pot să înțeleg cum un gospodar, primar, care dorește să aibă grijă de o clădire, poate să producă o astfel de anihilare, distrugere a valorilor.

Cum poate fi protejată de lege o astfel de clădire, care nu este clasată ca monument istoric, pentru ca astfel de situații să nu se repete?

Există și nivelul de protecție sub cel de monument istoric, sub protecția strictă a legii există categoria valorilor locale, care pot fi instituite prin documentație de urbanism, tot în atribuția autorităților locale.

Autoritățile chiar trebuie să fie preocupate, să identifice acele valori locale, pe care să le protejeze prin reglementările urbanistice, prin PUG sau PUZ. Este răspunderea primarilor să facă aceste lucruri.

Mai e un aspect. Observ că este finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, care este un program al Guvernului României.

“Un program guvernamental fără filtru de calitate, fără principii de calitate e o calamitate. Un program guvernamental care alocă milioane de lei pentru a distruge, n-ar trebui existe.”

Deci programul trebuie regândit, în așa fel încât așa cum finanțează mii de grădinițe, de școli, să aibă în vedere că în țara asta majoritatea școlilor sunt clădiri istorice și nu trebuie anihilată valoarea lor.

Trebuie stabilit, în primul rând, de ce dăm banii ăia? Doar ca să avem, în cazul ăsta, un cabinet medical? Sau și pentru a pune în valoare o bijuterie a patrimoniului local?

Vorbind despre valoarea clădirii, ce i-a lipsit pentru a fi clasată ca monument istoric?

Sunt convins că nu i-a lipsit nimic, decât atenția oamenilor.

Lista Monumentelor Istorice este o listă deschisă, ea crește în permanență și un pic scade, există și cazuri de declasare. E firesc că nu e un document final, el permanent necesită ajustări. Există nenumărate clădiri în țară care au calități pentru a fi recunoscute ca monumente istorice, dar nimeni n-a cerut asta și n-a parcurs procedura necesară.

Dar cine ar trebui să ceară asta? Cine are această responsabilitate?

Sunt mai mulți factori abilitați de lege să ceară clasarea. În primul rând proprietarul, în cazul ăsta comuna. În al doilea rând, pot fi instituțiile cu abilitare în domeniul protejării patrimoniului, cum sunt direcțiile județene pentru cultură și cum e institutul nostru, Institutul Național al Patrimoniului.

Noi facem anual câteva zeci de dosare de clasare și sprijinim alți solicitanți. Dar noi suntem la București.

Și de la INP nu a avut nimeni informații despre această clădire?

Nu, nu. Dar vă asigur că sunt sute de clădiri despre care nu avem informații sau pur și simplu nu avem capacitatea de a face ceva. Nicăieri în lume nu este doar statul care se ocupă de protejarea patrimoniului. Trebuie să existe și alte entități.

O altă entitate care poate cere clasarea este un ONG cu activitate în domeniul protejării patrimoniului. ONG-urile sunt foarte importante, uitați, ele ne atrag atenția.”

Comuna Sălcuța este condusă din această toamnă de primarul PSD Aurica Giurcă. Înaintea sa, primar ales a fost soțul ei, Eugen Giurcă, suspendat, însă, din funcție.

Iată ce spune doamna primar:

“Bună ziua, scriem un articol despre restaurarea conacului Popp.

Nu, greșit. Greșit restaurare.

Dar? Cum să îi spunem?

Deci e greșit restaurare. Acea casă a fost donată cu titlu gratuit către primărie, pentru reabilitare și executare și extindere cabinete medicale. Acea casă putea să fie ruină. Dar eu nu pot să vă dau detalii, pentru că sunt primar nou în funcție.

Înainte de dumneavostră, cine e fost primar?

Înainte de mine a fost soțul meu, Giurcă Eugen. A fost suspendat din funcție după 3 ani, a luat Marinescu Andrei, a fost supendat la fel, un dosar penal, o incompatibilitate, apoi a preluat mandatul din rândul consilierilor Ionescu Gheorghe, până la alegerile din toamnă.

Dar, din câte știu, dumneavoastră lucrați la primărie de mai mulți ani.

Eu am lucrat la primărie din 1996, 11 ani am fost funcționar public.

Ce ne puteți spune despre acest proiect, cine a inițiat proiectul de reabilitare?

N-aș putea să vă dau eu informații, nu știu să vă spun.

Dar ca actual primar, vă place ce a ieșit, cum arată fațada?

Normal, bineînțeles. Dar nu este gata, când se va termina lucrarea, va fi mult mai frumoasă.

Directorul Institutului Național al Patrimoniului spune că acea casă avea valoare istorică și arhitecturală și că primăria ar fi putut face demersuri pentru a o clasa ca monument istoric. De ce nu a făcut asta primăria?

Eu atât știu, că acea casă a fost primită gratuit pentru reabilitare.

“Când s-a implementat acel proiect s-au făcut anumite comisii și au ajuns la concluzia că nu se poate face o restaurare. Pe ideea că sunt costurile exorbitante. Și nu acoperea nimeni acele costuri.”

Aurica Giurcă, primarul comunei Sălcuța

Deci asta a fost varianta mai ieftină.

Da, la banii care au fost, trebuia să îi dea o utilitate la casa aia.”

Din păcate, de cele mai multe ori, nici clasarea ca monument istoric nu înseamnă protecție, deși asta presupune legea. România are nenumărate monumente istorice, chiar de valoare națională, de categorie A, care sunt lăsate în paragină, chiar și când proprietar este statul român. Cel mai bun exemplu este chiar cazul Muzeului Național de Istorie a României, despre care Cultura la dubă a scris pe larg aici.

De câțiva ani se discută despre schimbarea legislației în privința protejării patrimoniului. Directorul INP spune că asta s-ar putea întâmpla chiar anul acesta.

“E foarte actuală discuția, va apărea în consultare publică foarte curând, acum vom vedea, Ministerul Culturii va definitiva documentul și îl va pune în consultare publică, dar este aproape de final noul Cod al Patrimoniului Cultural.

Eu mă aștept ca anul acesta, în 2021, să avem un document complet nou, în analiza publică și parlamentară.

Și revin puțin la ideea de activare a tuturor părților ale societății, nu se poate doar statul. Eu nu spun pentru că încerc să scap de o responsabilitate, în niciun caz. Dar nu avem capacitatea asta. O conlucrare eficientă este cea dintre stat, care creează cadrul legislativ, și comunitate, reprezentată de autorități locale, asociații, cetățeni.”, ne-a declarat Ștefan Bâlici.

Istoricul Conacului Constantin N. Popp

Constantin N Popp, născut în anul 1877 la Craiova, a fost primarul Craiovei în 1919 și prefect de Dolj între 1914-1915. Acesta provenea dintr-o celebră familie de bancheri, care avea o avere impresionantă, printre care mai multe proprietăți în Dolj.

Bancherul N. T. Popp a lăsat moșiile urmașilor săi, după cum urmează: N. N. Popp a primit moşia Padea, M. N. Popp moşia Lăcriţa şi jumătate din moşia Ostroveni, C. N. Popp a intrat în posesia moşiei Sălcuţa, V. N. Popp a primit jumătate din moşia Ostroveni, fiica sa, Marioara, căsătorită Berlescu, a primit moşia Adâncata, Elena, căsătorită Kiriţescu, a devenit posesoarea moşiilor Teiu şi Socoleşti, Lucreţia, căsătorită Coculescu, a primit moşia Constantineşti, iar Hortenţia, căsătorită J. Vuccino, a primit partea de moşie în numerar, fiind căsătorită cu un cetăţean străin. (sursa: Bancheri de Odinioară ai Craiovei, de Georgeta Ghionea)

Unele dintre aceste clădiri cu valoare istorică pot fi încă admirate în Craiova și în împrejurimi. Din păcate, nu este și cazul conacului de la Sălcuța.

The post “Este o bătaie de joc la adresa ideii de istorie” – Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului despre reabilitarea Conacului Popp appeared first on Cultura la dubă.