Corina Încrosnatu, fost vicepreședinte și fost secretar general al ICR, propusă acum de PSD în funcția de președinte, va conduce Institutul Cultural Român pentru următorii 4 ani. Pentru cele două posturi de vicepreședinte, plenul i-a numit pe Adriana Gae, propusă de AUR, și pe Attila Weinberger, propus de UDMR. Weinberger a ocupat aceeași funcție și în ultimii 4 ani.

Noua conducere a fost aleasă în Senat printr-o majoritate formată de AUR și PSD.  

Potrivit USR, noua președintă este o apropiată a lui Adrian Năstase, fiind în trecut vicepreședintă a Fundației Europene “Nicolae Titulescu” condusă de Năstase, poziție din care, în 2013, l-a invitat la București pe Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin.

Totodată, din Consiliul de Conducere va face parte naistul Nicolae Voiculeț (AUR), participant la protestele de susținere a lui Călin Georgescu și cunoscut consipiraționist.

Audierile candidaților în comisiile de specialitate din Parlament au fost marcate de declarații tensionate între reprezentanții partidelor.

***

Potrivit Agerpres, pentru funcția de președinte al ICR, Corina Încrosnatu, propusă de grupul PSD, a primit în plenul Senatului 81 de voturi ‘pentru’ și 34 ‘împotrivă’, Roxana Dumitrache, propusă de grupul parlamentar USR – 18 voturi ‘pentru’ și 97 ‘împotrivă’, Adrian Dupu, din partea Asociației ASTRA și Asociației Euro-26 – 15 voturi ‘pentru’ și 100 ‘împotrivă’ și Liviu Jicman, fost președinte ICR, din partea uniunilor de creație – un vot ‘pentru’ și 114 ‘împotrivă’.

Pentru cele două posturi de vicepreședinte, plenul i-a numit pe Adriana Gae, propusă de grupul parlamentar AUR, care a obținut 73 voturi ‘pentru’ și 43 ‘împotrivă’ și pe Attila Weinberger, propus de grupul UDMR, cu 89 voturi ‘pentru’ și 27 ‘împotrivă’.

Ceilalți candidați pentru funcția de vicepreședinte au obținut: Honorius Circa, propus de Asociația Euro-26, niciun vot ‘pentru’ și 116 ‘împotrivă’, Mihai Firică, din partea Uniunii Scriitorilor din România, două voturi ‘pentru’ și 114 ‘împotrivă’ și Daniela Nane – Uniunea Realizatorilor de Film din România – 35 voturi ‘pentru’ și 81 ‘împotrivă’.

Cei șapte membri propuși de grupurile parlamentare pentru Consiliul de conducere al ICR și numiți de plen sunt:

Iulian Badea – propus de grupul parlamentar PSD;
Dumitru Goldbach – propus de grupul parlamentar PACE – Întâi România;
Zsolt Karacsony – din partea grupului parlamentar al UDMR;
George Amarie-Mihalașcu – propus de grupul parlamentar PNL;
Ioana-Alina Șerban – propusă de grupul parlamentar PSD;
Radu Vancu – propus de grupul parlamentar USR;
Nicolae Voiculeț – din partea grupului parlamentar AUR.

Din partea uniunilor de creație, au fost numiți pentru Consiliul de conducere al ICR:

Benoni Ioan-Carmăzan – propus de Uniunea Realizatorilor de Film din România;
Aurelia Corbeanu – din partea Uniunii Teatrale din România;
Laurențiu Damian – din partea Uniunii Cineaștilor din România;
Dan Dediu – din partea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România;
Petru Lucaci – din partea Uniunii Artiștilor Plastici din România;
Daniela Nane – Uniunea Realizatorilor de Film din România;
Ileana Tureanu – din partea Uniunii Arhitecților din România.

Cine este Corina Încrosnatu, noul președinte al ICR

Potrivit prezentării de pe siteul oficial al ICR, Corina Raluca Încrosnatu (n. 1983, Sinaia) a absolvit în anul 2008 Universitatea București, specializându-se în filologie. În aproximativ 20 de ani, aceasta a ocupat doar funcții publice sau a lucrat pentru fundația lui Adrian Năstase.

La ICR a ajuns în 2014, unde a început ca expert în programe culturale în cadrul Direcției Generale Reprezentanțe în Străinătate. A avansat apoi la funcția de șef al Serviciului Reprezentanțe în Europa, unde a contribuit la consolidarea relațiilor culturale dintre România și statele europene prin proiectele coordonate. Ulterior, a preluat rolul de Director General al Direcției Generale Programe prin Reprezentanțe și Comunități Istorice.

În perioada noiembrie 2021 – septembrie 2024, a deținut funcția de Secretar General al Institutului Cultural Român. Din septembrie 2024, ea a fost numită vicepreședinte al ICR.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post ICR va fi condus de Corina Încrosnatu, propusă de PSD. Vicepreședinții sunt de la AUR și UDMR appeared first on Cultura la dubă.

Așa începe prezentarea Nataliei Intotero pe site-ul său oficial. Natalia Intotero este propunerea PSD pentru a ocupa funcția de ministru al Culturii. Aceasta a mai fost ministrul Familiei în guvernul Ciolacu, ministrul pentru românii de pretutindeni în guvernul Dăncilă și a deținut 3 mandate de deputat pe lista PSD, din 2012 până în prezent.

Fostă profesoară și directoare de școală în micuțul oraș Brad, aceasta a pendulat permanent între ocupația de cadru didactic și politică, fiind mai întâi consilier local la Primăria Brad, membru al Consiliului Județean Hunedoara, apoi direct secretar de stat în Ministerul de Externe, promovată de Mircea Geoană.

Potrivit CV-ului publicat pe site-ul guvernului, a absolvit Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea “Spiru Haret” Bucuresti și Facultatea de Limba si Literatură Română (nu este specificată universitatea), precum și celebrul Colegiu Național de Apărare, prin care trec mai toți politicienii PSD și PNL.

În CV-ul său nu se regăsește nicio experiență sau conexiune cu domeniul cultural.

Marcel Ciolacu a fost desemnat azi premier de către Klaus Iohannis, iar guvernul coaliției urmează să se prezinte în plenul Parlamentului pentru votul de învestire. Miniștrii propuși vor fi audiați de comisiile de specialitate.

The post Cine este Natalia Intotero, propunerea PSD pentru Ministerul Culturii appeared first on Cultura la dubă.

Asistăm la două momente istorice: este pentru prima dată după 1989 când PSD nu mai are un candidat în turul al doilea pentru funcția de președinte al României, dar și pentru prima dată când pe locul 1 se situează un declarat susținător al mișcării legionare și al antisemitismului – Călin Georgescu.

PSD, cel mai mare partid din România, cu cel mai puternic control la nivel național, ratează astfel intrarea în turul al doilea, deși sondajele de opinie îl dădeau favorit pe Marcel Ciolacu. Rezultatul vine și ca urmare a scandalului Nordis. G4Media a dezvăluit că Ciolacu a zburat cu două avioane private ale Nordis, deși acesta declarase inițial că nu a făcut asta.

De-a lungul anilor, candidații PSD la președinție au fost Ion Iliescu (ales președinte de 3 ori), Adrian Năstase (învins de Traian Băsescu), Mircea Geoană (învins de Traian Băsescu), Victor Ponta (învins de Klaus Iohannis), Viorica Dăncilă (învinsă de Klaus Iohannis) și Marcel Ciolacu acum, învins de Călin Georgescu și Elena Lasconi în turul I.

The post Sfârșitul unei ere: pentru prima dată în istoria post-decembristă, PSD nu mai are un candidat în turul 2 al prezidențialelor appeared first on Cultura la dubă.

Aceștia au beneficiat de ghidajul curatoarei Doina Lemny și au petrecut aproximativ 40 de minute în expoziție. La finalul vizitei, prim-ministrul Ciolacu a declarat pentru Cultura la dubă:

“- Care a fost lucrarea dumneavoastră preferată din expoziție?

– Rămâne bucata din Coloana Infinitului în lemn.

– Și expoziția, per total, cum vi s-a părut?

– Extraordinar ce s-a întâmplat și mă bucur că guvernul României a contribuit la acest lucru.

– Nu putem să nu ne întrebăm de ce nu a cumpărat guvernul României o lucrare de Brâncuși, Cumințenia Pământului?

– Vom vedea până la urmă ce se întâmplă. Ea nu poate să părăsească teritoriul României.”

“Bucata din Coloana Infinitului în lemn”, la care face referire Marcel Ciolacu, se numește “Coloana fără sfârșit III”, a fost realizată în lemn de plop la Paris, înainte de 1928, așadar cu aproximativ 10 ani anterior realizării Coloanei de la Târgu Jiu. Lucrarea expusă la Timișoara este una dintre sculpturile împrumutate de Centrul Pompidou Paris.

Vizita premierului la Timișoara are loc cu ocazia congresului PSD Timiș, organizat în aceeași zi. În timp ce guvernanții au avut prioritate la vizitarea expoziției, vizitatorii care făcuseră rezervare la ora 10.00 și aveau bilet pentru același interval orar, au fost lăsați să aștepte la coadă 40 de minute până la plecarea politicienilor.

Întrebat de acest lucru, Ciolacu a spus “A existat o deschidere și, după cum bine știți, eu am bilet, la fel ca și colegii mei, mi-am cumpărat bilet.”

România se străduiește de mai mulți ani să introducă Ansamblul de la Târgu Jiu pe lista patrioniului UNESCO. Întrebată de acest aspect, Raluca Turcan, ministrul Culturii, a declarat:

“Acum o lună a venit o comisie care a făcut o evaluare încurajatoare pentru România, în sensul în care am primit o foaie de parcurs pe care autoritățile locale, în primul rând, astfel încât dosarul să poată să fie acceptat. Însă, această evaluare recunoaște și niște progrese care s-au făcut, printr-o colaborare a autorităților locale. Așa că sunt optimistă cu privire la acest dosar.

– Ce ziceți de faptul că România nu a fost în stare, indiferent sub ce guvern, să cumpere o operă a lui Brâncuși?

– Eșecul acelei subscripții publice cred că va urmări foarte mult statul român, ca simbol de capacitate a statului de a gestiona un proces de achiziție prin subscripție publică a unei opere de artă. Este regretabil.”

Expoziția va fi deschisă după următorul program:

30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024

Miercuri – duminică: 10:00 – 20:00

Luni și marți, precum și zilele de 24–26 și 31 decembrie 2023 și 1–2 ianuarie 2024: închis

Un bilet la expoziție costă 88 de lei și poate fi achiziționat online sau la casele muzeului. Elevii și profesorii au intrare gratuită, iar studenții și pensionarii bilet redus, 22 de lei pentru studenți și 55 de lei pentru pensionari.

The post Premierul Ciolacu la expoziția Brâncuși: “Lucrarea preferată a fost bucata din Coloana Infinitului în lemn.” appeared first on Cultura la dubă.

Fosta campioană olimpică și fost ministru al Sportului, Gabriela Szabo a fost înlăturată de la conducerea Clubului Sportiv Municipal București, din subordinea Primăriei Capitalei, prin detașare la vârful Centrului Metropolitan de Educație și Cultură “Ioan Dalles”.

Anunțul a fost făcut de către primarul Capitalei Nicușor Dan. Totodată, acesta a precizat că va trimite Corpul de Control la CSM pentru a verifica activitatea din mandatul Gabrielei Szabo.

“Am luat decizia de a schimba conducerea Clubului Sportiv Municipal București. Directorul general al CSM, Gabriela Szabo, va fi detașată la conducerea Centrului Dalles, iar în locul ei va fi numit interimar unul dintre directorii adjuncți.

Înainte de a lua această decizie, am discutat cu membrii Consiliului de Administrație al CSM București, iar concluzia a fost clară – schimbarea e necesară.

Actuala conducere a ratat obiective competiționale, a determinat plecarea unor oameni valoroși și a avut un management defectuos (decizii pripite și fără consultare, dar și tergiversarea luării altor decizii, incapacitatea de a armoniza relațiile interne, abordări conflictuale în interacțiunile cu șefii secțiilor sportive).

În același timp, în urma semnalelor primite din interior, voi trimite Corpul de Control pentru a verifica activitatea CSM București.

Precizez că am toată prețuirea pentru performanțele sportive ale Gabrielei Szabo, dar decizia pe care am luat-o privește activitatea ei în fruntea CSM București.”, a transmis Nicușor Dan.

Primarul nu a argumentat, însă, de ce a ales să o numească pe Szabo în fruntea unui centru cultural, mai ales după ce a etichetat activitatea acesteia drept “management defectuos”.

Gabriela Szabo a devenit campioană olimpică la atletism la Sidney 2000, la proba de 5000m.

După retragerea din cariera sportivă, ea a ales calea politicii, alături de PSD, fiind prietenă apropiată a Gabrielei Firea.

A condus Ministerul Tineretului și Sportului în guvernul Ponta și a candidat pe listele PSD la mai multe alegeri. În 2020, ea a fost prima pe lista PSD pentru Consiliul Județean Ilfov.

Din 2017, era director al CSM București, fiind numită de Gabriela Firea.

Centrul Metropolitan de Educație și Cultură „Ioan I. Dalles” organizează cursuri de formare în fotografie, design vestimentar, croitorie, modă, aranjamente florale și Ikebana, peisagistică, actorie, public speaking, comunicare și relații publice, astrologie, arta imprimării pe material textil sau nutriție și educație alimentară.

Dispune de două săli de spectacol în centrul Bucureștiului, unde au loc spectacole de teatru, concerte, expoziții de artă sau târguri:

1. Sala Dalles cu 344 locuri, situată în Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 18, sector 1, București;
2. Sala I. C. Brătianu cu 200 de locuri, din str. Biserica Amzei nr 5-7,  sector 1, București.

Momentan nu se știe pentru cât timp va conduce Gabriela Szabo această instituție.

The post Gabi Szabo a fost detașată la conducerea Centrului Dalles, după înlăturarea de la CSM appeared first on Cultura la dubă.

După ce Cultura la dubă a prezentat marți seara în exclusivitate lista oficială cu propunerile făcute de ICR, transmisă senatorilor care fac parte din Comisia de Cultură pentru a se documenta înaintea audierilor, azi cei din opoziție s-au trezit că pe ordinea de zi au fost adăugate nume noi spre deosebire de informările pe care le primiseră inițial.

Audierile au fost doar de formă, iar votul s-a dat, așa cum era de așteptat, pe linie de partid.

***

Andreea Dogariu, inspector DGASPC Timiș, soția senatorului PSD Eugen Dogariu, a fost primit votul comisiei pentru postul de director adjunct al ICR Budapesta.

Istoricul Liviu Țăranu, cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, va fi director la ICR Beijing, o reprezentanță închisă în 2019, dar pentru care ICR a plătit în ultimii 2 ani o chirie de 400.000 de euro, conform relatărilor jurnalistului Dan Tomozei, stabilit în China.

Liviu Țăranu este un apropiat al PNL. În 2019 a fost invitat la marea sărbătoarea liberală, când Partidul Național Liberal a împlinit 144 de ani de la înființare. Acesta a ținut un discurs în fața președintelui Klaus Iohannis și a celorlalți liberali.

Bogdan Mihai Popescu va primi un nou mandat de director al ICR Stockholm. El a mai lucrat în ICR și ca director al Departamentului Centrul Cărții. Conform declarației sale de avere din 2018, el este unul dintre cei mai înstăriți candidați.

Pe când se ocupa de Departamentul Centrul Cărții, el avea deja 4 terenuri în București, două în Craiova și unul în Comarnic, acțiuni la multiple companii, iar în conturi aproximativ 150.000 de euro.

Dincolo de unele dintre numirile controversate, pe lista ICR au apărut și numele unor profesioniști. Din păcate, acestea sunt excepții, în timp ce normalitatea înseamnă mai degrabă politizare și nepotisme.

Printre excepții se află Andreea Dincă, o profesionistă din lumea internațională a cinematografiei. Ea este șefa biroului juriului Festivalului Internațional de Film de la Berlin și coordonatoarea departamentului de invitați tot la Berlinale. A mai lucrat la ICR Berlin, a fost coordonatoarea Festivalului Filmului European și directorul festivalului Timishort. Ea va fi director ICR Viena.

Iar director ICR Berlin va fi pianistul român Cristian Niculescu, stabilit la Berlin de 20 de ani. Cristian Niculescu a cântat ca solist cu cele mai importante orchestre germane. La audiere a susținut că are și experiență de manager cultural.

Pe lângă aceștia, au fost audiați azi și cei deja anunțați pe lista ICR, despre care Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Andreea Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Martin Ladislau Salamon – director ICR Tel Aviv
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra

După audieri, președintele Comisiei de Cultură din Senat, senatorul PNL Viorel Badea a declarat, potrivit Agerpres:

“Toţi candidaţii audiaţi ne-au demonstrat că vom avea o echipă excepţională la ICR, o echipă mult mai bună decât a fost până acum.“

Viorel Badea, senator PNL, președintele Comisiei de Cultură a Senatului

“Cei care s-au prezentat au experienţă în management cultural, sunt oameni care au puterea să facă lobby cultural la nivelul statelor în care îşi au misiunile.

Cel mai important lucru este faptul că sunt oameni care înţeleg foarte bine că o integrare culturală nu se poate face fără valorile culturale româneşti din diaspora.”

Iar președintele Liviu Jicman, cel care a făcut propunerile, s-a arătat îngrijorat de faptul că foarte multe posturi de conducere din reprezentanțele ICR sunt neocupate.

“Situaţia reţelei ICR este una foarte gravă, pentru că mai sunt doar câteva posturi de directori ocupate în prezent şi restul – vacante.”

Liviu Jicman, președintele ICR

“Sunt reprezentanţe închise de mai mulţi ani şi mă gândesc la Beijing, unde este lacătul pus din 2019.

Sunt reprezentanţe foarte importante – Viena, Londra, Paris fără nicio funcţie de conducere, aşa că sper ca, după ziua de astăzi, să facem un pas înainte la nivelul de coordonare. În ceea ce priveşte candidaţii propuşi, cred că există un echilibru important din mai multe puncte de vedere – de gen, experienţă.

Mai avem până în vară conduceri pentru ICR New York, ICR Madrid şi ICR Budapesta. La finalul anului am fi ajuns în situaţia ca doar directorul ICR Bruxelles să mai fie în funcţie şi în rest toate funcţiile vacante”, a declarat Jicman potrivit Agerpres.

Zilele următoare audierile în senat vor continua cu candidații Catinca Maria Nistor, propusă director ICR Londra, Ștefan Claudiu Marin, propus director adjunct ICR Viena, Victor Dobre, propus director ICR Lisabona și alții.

The post Noi nume au apărut azi pe lista ICR, la audierea în Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.

Cultura la dubă a dezvăluit numele acestora în exclusivitate.

Este vorba despre:

• Catinca Maria Nistor – director ICR Londra
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra
• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Adriana Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Salomon Marton Laszlo – director ICR Tel Aviv

Propunerile făcute de președintele ICR Liviu Jicman au primit deja avizele Ministerului de Externe și ale Ministerului Culturii, iar audierea din Senat este doar o formalitate, fiindcă votul va fi unul politic, așa cum sunt și numirile în cauză. AICI puteți citi legăturile dintre persoanele propuse și partidele aflate acum la putere – PSD și PNL.

Președintele Comisiei de Cultură a Senatului este PNL-istul Viorel Badea, vicepreședinte este Gabriela Crețu (PSD), iar secretar este Sorin Lavric (AUR).

Din comisie fac parte 4 senatori PSD, 3 senatori PNL, 2 senatori USR, 1 senator AUR și 1 senator UDMR. Actuala conducere a ICR este formată din oameni propuși de cele 3 partide ale coaliției de guvernare: președinte Liviu Jicman – PNL, vicepreședinte Mirel Taloș – PSD și vicepreședinte AG Weinberger – UDMR.

The post Viitorii directori ICR în marile capitale vor fi audiați azi de Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.

***

Catinca Maria Nistor este propunerea oficială pentru funcția de director al ICR Londra, după cum Cultura la dubă a anunțat în exclusivitate săptămâna trecută.

Catinca Maria Nistor are 33 de ani, este actriță și actuală colaboratoare a postului lui Adrian Sârbu, Aleph News, în calitate de prezentatoare.

Ea este fiica actorului român Stelian Nistor, fost lider al Lojei Masonice de rit scoțian, care are sediul central la Londra, și prietenă de familie a actorului George Ivașcu, la rândul său mason și fost ministru PSD al Culturii.

Stelian Nistor a deținut președinția Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, în grad 33 şi Ultim. El și soția sa sunt nașii de cununie ai PSD-istului Valeriu Zgonea.

Catinca Nistor a fost timp de aproximativ un an director interimar al Teatrului Bulandra, în mandatul primarului Gabriela Firea.

Ea a fost dată afară după un protest public al actorilor de la Bulandra și, ulterior, trimisă în judecată de noua conducere interimară pentru că și-ar fi atribuit sume de bani necuvenite.

În primă instanță, pe 19 septembrie 2021, Tribunalul București a decis să anuleze contractele încheiate pe drepturi de autor și a obligat-o pe pârâtă să returneze teatrului aproape 7000 de euro. Decizia nu este definitivă.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă în martie 2020, pe când era managerul teatrului Bulandra, Catinca Maria Nistor declara:

“Când am împlinit 28 de ani, mi-am dat termen până la 35 să am rostul meu la Londra, unde merg frecvent. Am început să îmi construiesc un network acolo.

Visul meu e să mă trezesc dimineața, să știu cum arată bucătăria mea, make a tea și breakfast, să merg la lucru și să fac în fiecare zi același lucru, să lucrez on stage, în Londra.”

Alături de ea, pe postul de director adjunct al ICR Londra va merge Claudiu Florian, care și-a încheiat în decembrie 2021 mandatul de director al ICR Berlin.

***

Adriana Pietrăreanu este propusă pentru un nou mandat de director adjunct al ICR Bruxelles, după prima sa numire din 2017. Adriana Pietrăreanu este soția lui Viorel Pietrăreanu, ambii prieteni de familie ai liderului PSD Marcel Ciolacu. Viorel Pietrăreanu a fost director al Casei de Cultură din Buzău, iar după ce acesta a decedat în 2016, Marcel Ciolacu l-a numit “fratele meu”.

Până să ajungă la ICR Bruxelles, Adriana Pietrăreanu era profesoară de engleză și franceză în Buzău.

La ICR lucrează din 2020 și nepoata lui Marcel Ciolacu, Andreea Ciolacu.

***

Dragoș Tiberiu Niță urmează să devină director ICR Istanbul. Acesta a terminat Teologie și Drept (Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”). În 2017 a fost propunerea PSD pentru un post în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Niță a mai lucrat la ICR pe diverse funcții începând cu 2014 până în prezent, precum și la Ministerul Tineretului și Sportului între 2001-2007. Din noiembrie 2021, el a fost coordonator de programe la ICR Istanbul.

***

La ICR Paris este propusă pentru un nou mandat Doina Marian, fostă “specialistă în relații publice la Autoritatea Rutieră Română” în 2014. Aceasta a mai fost în trecut director al unei agenții de PR, director al Asociației Editorilor din România și “consilier al ministrului”, după cum precizează în CV, fără să specifice despre ce ministru este vorba.

Alături de ea, rămâne pe lista de propuneri, în calitate de director adjunct al ICR Paris, PNL-istul Cezar Preda, al cărui nume a fost deja dezvăluit în presă.

Din CV-ul său reiese că nu are nicio legătură cu cultura. El a fost parlamentar PNL, șef la REBU sau al Comisiei SRI din cadrul Parlamentului.

***

Pentru postul de director al ICR Tel Aviv este propus pentru un nou mandat maghiarul Salamon Marton Laszlo, controversat deja în cadrul comunității evreiești, după activitatea sa la ICR.

Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română a adresat în 2018 o sesizare Parlamentului prin care a susținut că a fost exclusă de ICR Tel Aviv din programul de evenimente pe anul 2019.

Momentan, pe lista numirilor nu se află o propunere pentru ICR Lisabona, un alt post vacant, unde trebuia să ajungă fostul membru al Partidului Comunist Român, Victor Dobre.

Despre politizarea ICR sub actuala conducere a lui Liviu Jicman, Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

The post Catinca Maria Nistor, director ICR Londra. Lista oficială a numirilor ICR pentru reprezentanțele din Paris, Londra, Bruxelles, Istanbul și Tel Aviv appeared first on Cultura la dubă.

România sărbătorește azi, pentru prima dată, o Zi Națională a Lecturii, după o lege adoptată în acest sens de Parlament. Sărbătoarea are loc pe 15 februarie, de ziua de naștere a lui Titu Maiorescu și a lui Spiru Haret, și e menită să atragă atenția asupra importanței cititului într-o țară care se află la coada clasamentelor europene privind consumul de carte.

Cu această ocazie, Cultura la dubă a contactat cei mai importanți politicieni ai momentului, de la președintele țării la primari, din toate partidele politice parlamentare, pentru a vedea dacă și ce fel de cărți citesc cei care ne conduc.

Misiunea nu a fost simplă, fiindcă niciodată nu e ușor să aduci cultura în atenția politicienilor, mai ales în plină criză economică și cu un război care ar putea să izbucnească în orice moment la vecinii ucraineni.

Din 23 de politicieni cărora le-am adresat rugămintea de a ne recomanda o carte pe care au citit-o, doar 11 au putut să facă asta. Ne-au răspuns prim-ministrul țării, președintele Camerei Deputaților, câțiva miniștri și primari, președinți de partide. Nu ne-au răspuns, însă, de Ziua Lecturii, ministrul Culturii și cel al Educației.

***

Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, vicepreședinte PNL – “Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică”, Radu Mărculescu

„M-a impresionat enorm această carte. Puterea de reziliență a celor nouă ani în lagărul sovietic, urmați de alți cinci ani de închisoare la întoarcerea în România, este o pildă pe care merită să ne-o reamintim de fiecare dată când suntem tentați să trecem cu ușurință peste importanța valorilor democratice într-un stat de drept.

Astăzi, când ne bucurăm de apartenența la NATO și UE, alături de unele dintre cele mai puternice democrații occidentale, trebuie să privim cu atenție la lecțiile durerosului nostru trecut, marcat de derapajele dictaturilor prin care am trecut ca popor.

Autorul acestei cărți, la capătul suferințelor  sale, a reușit să regăsească o cale către o viață normală de familie, să își crească nepoții și să scrie cărți. În semn de respect față de istoria noastră, mai ales față de cea recentă, pentru că nu e, de fapt, așa de îndepartat în timp spectrul abuzurilor staliniste și comuniste, merită să includem printre lecturile noastre mărturiile scrise ale celor care au ajuns să reprezinte dovada vie a nedreptăților pe care le îndură cei căzuți sub greutatea unei istorii nedrepte.”

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, președintele PSD – “Homo Deus”, Yuval Noah Harari

“Am citit cu plăcere “Homo Deus”, o continuare fireasă, ironică prin expunere, dar cât se poate de actuală prin provocarea pe care o expune și în care, iată, umanitatea se regăsește într-un ciclic triplu punct de inflexiune: boala, războiul și foametea.

Dacă Harari ne arată visurile, dar mai ales coșmarurile cu care umanitatea se va confrunta, în încercarea Omului de a deveni Dumnezeu prin intermediul inteligentei artificiale – o întrebare la care atât instituțional, cât și în plan personal ar trebui să reflectăm, firul roșu al cărților sale este mai actual decât ne-am dori.

Vedem cum pandemia de Covid-19 a provocat peste 5,8 milioane de decese, a îmbolnăvit peste 400 de milioane de oameni și a provocat pierderi de zeci de miliarde de euro.

Situația tensionată din Ucraina este al doilea factor care provoacă îngrijorare în plan regional, dar și în relațiile dintre actorii trans-atlantici.

Iar triunghiul actual va fi în mod dramatic completat de inflația la nivel Mondial, care scade puterea de cumpărare și, implicit, va aduce mulți oameni în pragul foametei.

Dacă nu învățăm din istorie, istoria ne va învăța că “surplusul” și modalitatea lui de distribuție nu va fi pentru oricine…așa cum simplu îi explica Yanis Varoufakis (n.r. parlamentar grec, economist și autorul cărții „Economia pe înțelesul fiicei mele”) fiicei sale Xenia.”

George Simion, deputat, copreședinte AUR – “Portocala mecanică”, Anthony Burgess

„Vorbește despre capacitatea unei persoane de a se schimba, despre sistemul corupt care aduce tinerii în situații fără de ieșire.

Mi-a plăcut în special finalul cărții, care e diferit față de finalul din filmul lui Kubrick.”

Cătălin Drulă, deputat, președintele USR PLUS – “Jurnal 1935 – 1944”, Mihail Sebastian

„ O (re)citire în vremurile acestea e foarte potrivită, pentru că e despre a rămâne om în mijlocul nebuniei și al revărsării de ură.”

Gabriela Firea, ministrul Familiei, prim-vicepreședinte PSD – “Dragoste în vremea holerei”, Gabriel Garcia Marquez

“Este una dintre cărțile mele de suflet. Pentru că despre suflet este și vorba. Despre oameni și destine, cu tot zbuciumul vieții.

Este un roman profund despre iubire, sentimente neîmplinite, frământările oamenilor, evoluțiile istorice. Un roman pe care îl recomand. Putem găsi similitudini cu situația omenirii de azi, în plină pandemie.”

Rareș Bogdan, europarlamentar, prim-vicepreședinte PNL – “Inamici publici”, Michel Houellebecq, Bernard – Henri Levy

„Una dintre cele mai spectaculoase cărți citite în ultima perioadă. O recomand cu toată deschiderea și căldura. Participați la ceea ce au afirmat francezii că este “meciul de ping-pong intelectual al secolului”. Realmente plăcută și foarte vie această carte. Nu o ratați. O să vă placă!”

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, membru fondator USR – “Vine Iarna! De ce trebuie opriți Vladimir Putin și inamicii lumii libere”, Garry Kasparov

„Garry Kasparov este unul dintre cei mai influenți oponenți ai liderului de la Kremlin. Critic vocal al președintelui Rusiei, fostul campion mondial la șah a fost una dintre primele personalități care au avertizat public asupra pericolelor putinismului pentru actuala ordine a lumii moderne.

“Vine iarna!” descrie ascensiunea fostului locotenent-colonel KGB Vladimir Putin până la funcția de președinte al Rusiei, moment în care țara s-a îndepărtat de democrație. Garry Kasparov este un adevărat erou în lupta sa pentru drepturile omului și un luptător împotriva corupției regimului Putin.”

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, președinte al Consiliului Național PSD – “Demența digitală”, Manfred Spitzer

“În ultima vreme mi-a plăcut cartea lui Manfred Spitzer, “Demența digitală”, recent tradusă, pentru că explică dependența noastră patologică față de noile tehnologii, mai ales patologiile cognitive, dar și tulburările de personalitate. Dacă vom adăuga apoi și o carte de deschidere a domeniului – “Generația internetului”, de Jean M Twenge, ori “Selfie”, de Will Storr, atunci vom înțelege unde merge lumea și îi vom putea înțelege și pe copiii noștri.”

Dan Barna, deputat, vicepreședinte USR PLUS – “Tatuatorul de la Auschwitz” și “Călătoria Cilkăi”, Heather Morris

„Vă recomand o poveste care se găsește în două cărți: începe cu „Tatuatorul de la Auschwitz” și continuă cu „Călătoriile Cilkăi”. Autoarea este Heather Morris, o jurnalistă care a petrecut trei ani discutând cu personajele acestei povești reale despre destin, despre o perioadă neagră a istoriei și despre forța și capacitatea umanității de a supraviețui în cele mai abjecte condiții.

Esența acestor cărți stă în adevărul că dacă există o forță care te face să suporți orice și să treci peste orice, această forță este iubirea.

Vă îndemn să citiți aceste două cărți pentru că între paginile lor există inspirație, există umanitate și există speranță.”

Gigel Știrbu, deputat, vicepreședinte PNL – “Balcanii în secolul XX”, Oliver Jens Schmitt

“Oliver Jens Schmitt este un reputat cercetător al spațiului din sud-estul Europei. Balcanii sunt un spațiu definit prin realități etnice și religioase extrem de complexe, realități create și menținute de imperii timp de secole, prin structuri care păreau abolite odată cu sfârșitul Marelui Război. Autorul arată o perspectivă nouă a despărțirii noilor state naționale de trecutul imperial.

Totodată arată cât de radicală a fost ruptura statelor comuniste de politicile etnice, culturale și sociale dinainte de 1945.”

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, președinte USR PLUS Timiș – “Jacob se hotărăște să iubească”, Cătălin Dorian Florescu

“Sunt puține cărți pe care le citesc de mai multe ori, care mă fac să vreau să mă împrietenesc din nou cu personajele sale, să descopăr din nou lumea prin ochii lor. “Jacob se hotărăște să iubească” este una dintre aceste cărți. Povestea transgenerațională a unei familiei de șvabi bănățeni dintr-un sat de lângă Timișoara peste care a venit, din nou și din nou, istoria. 

Foamete, războaie, deportare, trădare și iertare – cronica lui Jacob este a unei comunități bănățene, devastată de tăvălugul secolului xx, al extremelor totalitariste, și despre zbaterea omului de a-și păstra demnitatea.

Este descrisă cu empatie, frumusețe a detaliului, simț al fantasticului, de scriitorul elvețian Cătălin Dorian Florescu, născut în Timișoara, care o transformă într-o istorie universală. Istoria unui băiat inocent prins în vâltoarea și cruzimea unor crize mondiale, dar care, indiferent ce se întâmplă, răspunde cu iubire. 

Este cartea pe care am descoperit-o căutând, acum mulți ani, să înțeleg mai bine istoria Banatului. E lectură obligatorie pentru prietenii din alte țări care mă vizitează la Timișoara, dar de fapt o recomand tuturor care vor, prin oglinda istoriei țării noastre, să-și reconfirme încrederea în umanitate.”

Cultura la dubă i-a mai contactat pentru realizarea acestui material pe Klaus Iohannis, Florin Cîțu, Sorin Câmpeanu, Lucian Romașcanu, Nicușor Dan, Kelemen Hunor, Dacian Cioloș, Ciprian Ciucu, Sorin Lavric, Robert Negoiță, Bogdan Gheorghiu, Tanczos Barna și Gheorghe Flutur. Aceștia nu au oferit un răspuns până la data publicării articolului.

The post De Ziua Lecturii, am rugat liderii politici să ne recomande o carte. Iată ce a ieșit appeared first on Cultura la dubă.

Demersul nu este suprinzător, căci în ultimii 30 de ani fiecare partid de la putere și-a instalat în funcții propriii membri de partid sau persoane de încredere. Iar de fiecare dată când se schimbă componența unui guvern, se schimbă automat și echipa care înconjoară premierul sau un ministru.

În cele ce urmează, vă vom prezenta posturile cheie din ministerul culturii, dar și celelalte poziții importante de stat care decid destinul domeniului cultural din România.

***

Lucian Romașcanu (PSD), ministrul Culturii

Lucian Romașcanu a mai fost ministrul Culturii între iunie 2017 și ianuarie 2018, în guvernul Tudose, perioadă în care s-a ocupat de organizarea Centenarului României.

Lucian Romașcanu are studii economice și a lucrat în prima parte a anilor ‘90 în industria vinului, apoi și-a început cariera în media ca director de vânzări al trustului Mediapro (1997-1999). A continuat să aibă funcții de conducere în presă, la grupul Ringier, Kanal D și la Cancan.

A devenit senator PSD de Buzău în 2016, obținând în 2020 și al doilea mandat de parlamentar.

Anul trecut, pe când era purtător de cuvânt al PSD, s-a remarcat printr-un derapaj la adresa jurnaliștilor, despre care a spus că “O să primească o p… în c… toți”. 

După acea ieșire înregistrată audio și publicată, Romașcanu a fost suspendat din funcția de purtător de cuvânt, iar acesta și-a cerut scuze.

Apoi a devenit liderul grupului de senatori PSD, până când a preluat actuala funcție de ministru al Culturii în noiembrie 2021.

Mădălin Voicu (PSD), Secretar de stat

A fost numit în funcție pe 5 ianuarie 2022 de către premierul Ciucă.

Mădălin Voicu, de profesie violonist și dirijor, unul dintre fiii celebrului violonist Ion Voicu, s-a remarcat pe scena politică încă din anii 90, ca reprezentant al romilor. A devenit deputat în 1996 (Partida Romilor), apoi a trecut la PSD, partid din care a fost exclus în mai 2010, sub conducerea lui Marian Vanghelie și Mircea Geoană.

Apoi a făcut parte din USL și iar din PSD. În total a obținut 5 mandate de parlamentar, adunând 20 de ani în Parlamentul României.

În 2016, DNA l-a trimis în judecată pentru obținerea de foloase necuvenite, trafic de influență și spălare de bani, într-un dosar în care ar fi fost deturnați bani destinați chiar minorității pe care se presupunea că o apără, cea a romilor.

Ulterior, Înalta Curte a decis să întoarcă dosarul respectiv la Parchet pentru refacerea lui.

Mădălin Voicu a mai fost secretar de stat în Ministerul Culturii între 2017 și 2019, în guvernele Tudose și Dăncilă. 

Potrivit Ministerului Culturii, acesta a coordonat atunci Direcţia de Cultură Scrisă şi Creaţie Contemporană, activitatea specifică domeniului inventarierii, cercetării, conservării şi punerii în valoare, elaborând strategii şi programe naţionale pentru Cetăţile Dacice din munţii Orăştie înscrise în lista Patrimoniului UNESCO. De asemenea, supraveghea instituţiile muzicale aflate în subordinea ministerului.

În ultimii ani a fost o prezență constantă în emisiunile de cancan. De exemplu, acum câteva luni era invitat să comenteze divorțul dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf: “Eu pe el nu-l văd vreun mare cordaci, vreun bărbat disperat și nu cred, după cum arată, că este vreo sculă, în sensul să fie disperat după muieri.”

András István Demeter (UDMR), secretar de stat

András István Demeter deține funcția de secretar de stat din martie 2021, după numirea semnată de premierul Florin Cîțu, la propunerea UDMR.

Este de profesie actor și a fost directorul Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timisoara, în perioada 2005-2010.

Din 2010 a început ascensiunea sa pe scena politică, ocupând funcția de preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune.

În 2016, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese, într-un dosar ce viza conducerea Radioului Public.

În 2017 a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese. A avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, însă el a continuat să fie membru în Consiliu de Administrație al Radioului Public și director al Casei de Producție a TVR, refuzând să demisioneze.

Deși Agenția Națională de Integritate a cerut Parlamentului să îl demită pe Demeter din funcțiile publice deținute, Parlamentul României nu a luat nicio măsură.

El este și în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public.

Ca secretar de stat, supraveghează activitățiile instituțiilor din segmentul Artele Spectacolului (Teatre, Opere, Filarmonici, Coruri), domeniul cinematografic (România Film, Studiourile Sahia, AnimaFilm), Imprimeriile Coresi și se ocupă de relația cu Parlamentul.

Liviu Brătescu (PNL), secretar de stat

Liviu Brătescu (PNL), de profesie istoric, a intrat în PNL în anul 1999 și este prim-vicepreședinte PNL Iași.

De-a lungul anilor a deținut funcția de consilier județean în Iași, a fost directorul Ateneului din Iași și a făcut parte din Consiliul de Administrație al TVR.

La sfârșitul lui 2019, sub guvernul Orban, a devenit secretar de stat în Ministerul Culturii, cu atribuții în domeniul patrimoniului.

Pe 7 ianuarie 2020, într-un articol publicat pe site-ul personal, acesta a criticat fosta conducere PSD a ministerului Culturii, sub titlul “2019, un an dificil în Cultură sub administrarea PSD”, acuzând-o în repetate rânduri și pe fosta directoare a ICR, propusă de PSD, Liliana Țuroiu.

Acum va face echipă la minister cu mai mulți membri PSD.

Cristina Mirela Nedelcu (PSD), subsecretar de stat

Cristina Mirela Nedelcu (PSD), consilier local la Primăria Focșani, a fost numită subsecretar de stat în Ministerul Culturii pe 4 ianuarie 2022, potrivit unei decizii semnate de premierul Nicolae Ciucă.

De profesie profesoară de chimie, aceasta ocupă și funcția de directoare a unei școli postliceale sanitare din Focșani.

Conform unui articol publicat de vrancea24.ro, în 2018 a mobilizat participarea elevilor școlii la celebrul miting “alb” al lui Liviu Dragnea, din Piața Victoriei, chiar cu autocarul școlii. La vremea respectivă, profesoara a negat acuzațiile.

Mai jos o puteți urmări la o emisiune locală din Iași, în 2013, alături de primarul din Focșani.

Potrivit descrierii de pe pagina personală de facebook, Cristina Mirela Nedelcu a absolvit Colegiul Național “Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Chimie a Universității București și doctoratul în chimie la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași.

Ea este și soția fostului consilier județean PSD Vrancea, Gabriel Nedelcu, și apare în afișe electorale prin care susținea candidatura lui Marian Oprișan la funcția de președinte al Consiliului Județean Vrancea.

Irina Cajal-Marin, subsecretar de stat

Ocupă un post de subsecretar de stat de 12 ani încoace, un caz singular în Ministerul Culturii, rezistând în funcție indiferent de culoare politică a ministrului.

Irina Cajal Marin este fiica lui Nicolae Cajal, presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti între 1994 si 2004 și fost academician. A ocupat mai multe poziții importante în organizații ale comunităților evreiești, fiind inclusiv Membru al Comisiei Internaţionale a Holocaustului.

Conform CV-ului său, este specialist în arte plastice. Ea deține și cetățenia americană, locuind o perioadă în Statele Unite.

În ciuda apartenenței la comunitatea evreiască, ea a fost acuzată în iulie 2021 de un grup de intelectuali că a participat la o ceremonie a Academiei Române, dedicată inventatorului insulinei, Nicolae Paulescu, unul dintre cei mai cunoscuți antisemiți din istoria României – G4 Media.

Demisia sa a fost cerută într-o scrisoare publică adresată premierului Cîțu, însă nu a avut nicio urmare.

Tot în 2021, ea a semnat prefața volumului de poezii al autoarei Nicole Tender, soția omului de afaceri Ovidiu Tender, condamnat în 2015 la 12 ani de închisoare și eliberat după 4 ani.

“Citind acest adevărat manifest pentru bunătate, omenie, iubire, ne amintim și ne întoarcem la noi și în noi, căci Nicole reușește ceea ce doar un psiholog formidabil sau probabil un preot cu har ar putea: ne dă întâlnire cu sufletul nostru,” scrie Irina Cajal-Marin, în prefața cărții “Stări.”, de Nicole Tender, conform unui articol elogios publicat în România Liberă.

În Ministerul Culturii singura sa atribuție este supravegherea activității Biroului pentru Minorități Naționale.

***

LIVIU JICMAN, președintele ICR

Dincolo de Ministerul Culturii, mai există o instituție foarte importantă în cultură – Institutul Cultural Român.

ICR nu este legat direct de Ministerul Culturii, ci se află sub supravegherea Senatului. Senatul decide, de altfel, numirea în funcție a președintelui ICR, un rol pentru care nu se organizează concurs, ci este ocupat pe filieră politică.

Imediat după oficializarea coaliției PSD – PNL – UDMR, în noiembrie 2021, a fost numit un nou președinte al ICR, în persoana lui Liviu Jicman.

Liviu Jicman a condus din decembrie 2016 Muzeul Național Controceni, aflat în subordinea Administrației Prezidențiale.

El a mai fost în trecut consilier personal al ministrului Culturii Daniel Barbu, în guvernul USL condus de Ponta, precum și vicepreședinte al ICR între anii 2013 – 2016.

Prin numiri politice el a mai ocupat funcții de consilier sau director de cabinet și în Ministerul Sănătății sau la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Este licențiat în drept și în studii economice și este, de asemenea, absolvent al Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I”.

Iată-l în 2006, în campanie electorală cu PNL:

Posturile de vicepreședinte sunt ocupate de Mirel Taloș, fostul director interimar al ICR și propunerea PSD, și de Attila Weinberger, propus de UDMR, cunoscut de fanii muzicii jazz drept A.G. Weinberger.

Funcția de președinte al ICR este una dintre cele mai râvnite în domeniul cultural, având autonomie în cheltuirea bugetului și distribuirea lui către filialele din marile orașe ale lumii.

În ultimii ani, mai mulți oameni de cultură au criticat politizarea ICR și distribuirea funcțiilor prin nepotisme. O petiție inițiată de scriitorii Mircea Cărtărescu și Radu Vancu a fost înaintată președintelui Klaus Iohannis la începutul anului 2021, însă fără reușită.

În scrisoarea deschisă, scriitorii susțineau că “în 2012, această instituție performantă a fost decapitată și ulterior demolată. Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesioniști și s-a umplut de sinecuriști. Cei care au nimicit ICR sunt aceiași politicieni pe care azi societatea românească îi respinge la unison.”

Răzvan Ioan Dincă, directorul Radioului Public

Răzvan Ioan Dincă, fost director al Operei Naționale București, a fost numit tot în noiembrie 2021, după votul Parlamentului, director general al Radioului Public, la propunerea PSD.

Numele lui Răzvan Ioan Dincă este strâns legat de un scandal care a umbrit activitatea Operei Naționale București în perioada 2013-2014.

Anchetat penal pentru infracțiunile de abuz în serviciu și fals în declarații și condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare cu executare, Dincă a fost achitat la Curtea de Apel în decembrie 2018.

Conform CV-ului său, Dincă este licențiat în regie de teatru și doctor în teatru.

El a montat spectacole de teatru sau de operetă la mai multe instituții culturale din România, între 2002-2006 a fost directorul Teatrului George Ciprian din Buzău, iar în 2006 a devenit directorul Teatrului de Operetă Ion Dacian.

Conducea Teatrul de Operetă atunci când a fost construită nouă sală din vecinătatea Ministerului Culturii.

Proiectul a costat 12 milioane de euro, prin finanțare din bani publici, și a fost inaugurat împreună cu fostul ministru PSD al Culturii, Ionuț Vulpescu.

La doar câteva luni de la inaugurare, noua sală a fost închisă pentru câțiva ani, pe motiv că nu îndeplinea condițiile legale de funcționare. De asemenea, mai mulți artiști ai Operetei au adus în atenție acustica proastă a sălii, astfel încât ei sunt nevoiți să cânte cu lavaliere.

După ce a fost achitat de Curtea de Apel, Dincă a activat mai mult ca regizor, aducând în România mai multe producții străine pe care le-a și regizat. Printre acestea se numără musicalul Shrek sau musicalul Mamma Mia.

The post Cum arată conducerea Ministerului Culturii în epoca PSD-PNL-UDMR appeared first on Cultura la dubă.