Pe listă se regăsesc și două nume legendare ale Berliner Philharmoniker – Guy Braunstein, fost concertmaistru și Götz Teutsch, fost solo-violoncelist.

Inițiatorii sunt dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu”, Gabriel Bebeșelea, istoricul Eugen Ciurtin și scriitorul Radu Vancu.

Aceștia cer mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte de tezaur ce au aparținut marelui compozitor român în spații corespunzătoare.

“Puține culturi își permit să-și trateze geniile cu ireverența, nepăsarea și disprețul cu care este tratat Enescu” – spun oamenii de cultură.

O investigație Cultura la dubă publicată săptămână trecută, completată ulterior de dezvăluiri publice ale unei angajate a muzeului, au arătat că bunurile de patrimoniu sunt depozitate de 4 ani și jumătate în containere ținute în aer liber, că iarna aceasta în ele a pătruns apa și că ele nu ar respecta normele prevăzute de lege.

Scrisoarea poate fi semnată AICI.

Deși imaginile publicate de conservatoarea muzeului arată inclusiv biroul lui George Enescu, bun de tezaur, avariat în 2025 – potrivit spuselor sale, ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat într-un comunicat de presă transmis sâmbătă că, în urma unei vizite la muzeu, a constat că toate bunurile de patrimoniu sunt în siguranță –  “M-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee sau în arhive ori fonoteci, ar fi păstrate cu aceeași grijă.” – Acesta a fost contrazis și de o fotografie care arată umiditate de peste 90 în ianuarie 2026 – valoare care nu respectă normele minime impuse de lege.

Declarația a fost criticată ulterior de profesioniști din comunitatea muzeală. “Este greu de digerat modul cum arunci în aer legitimitatea profesională a unei întregi comunități, cunoașterea de bază, elementară a ce înseamnă muzeu, conservare, microclimat de de păstrare a unor bunuri de patrimoniu.” – a scris Dragoș Neamu, organizatorul Nopții Muzeelor în România.

Mai jos textul integral al scrisorii.

Scrisoare publică pentru protejarea manuscriselor

lui George Enescu

“Stimate domnule Președinte al României, Nicușor Dan

Stimate domnule Prim-Ministru, Ilie Bolojan

Stimate domnule Ministru al Culturii, András Demeter

Puține culturi au avut șansa unui muzician genial precum George Enescu. Yehudi Menuhin îl socotea „cea mai extraordinară ființă umană, cel mai mare muzician și cea mai formatoare experiență pe care am trăit-o vreodată”. Iar Menuhin chiar a întâlnit toată muzica relevantă a planetei din secolul 20. La rândul lui, Pablo Casals îl considera pur și simplu „cel mai mare fenomen muzical după Mozart”.

Și mai puține culturi își permit să-și trateze geniile cu ireverența, nepăsarea și disprețul cu care este tratat Enescu – așa cum rezultă din informațiile prezentate în investigația realizată de Cultura la dubă.

Apreciem îngrijorarea Ministerului Culturii, care a dispus o anchetă privitoare la modul în care sunt protejate manuscrisele lui George Enescu de către Muzeul Național „George Enescu”. Adică la modul în care e protejat un tezaur oficial al României de către o instituție a României.

Însă, în timp ce ancheta ministerială se va desfășura, manuscrisele Enescu vor continua să se degradeze, atâta vreme cât sunt păstrate în containere în aer liber, la temperaturi extreme, fără nici o formă de control al umidității. Ele au acumulat o vechime de un secol. Sunt fragile și vulnerabile la toate aceste diferențe de temperatură, de umiditate, de luminozitate, în care sunt păstrate deja de aproape 5 ani – ceea ce, cu mare probabilitate, a început să le altereze.  

La fel de importante sunt și celelalte obiecte personale care au aparținut marelui compozitor, la rândul lor bunuri clasate în tezaur. Nici ele nu trebuie să rămână în aceste containere.

Prin urmare, vă solicităm ca, în virtutea autorității dumneavoastră cumulate și a grijii pentru manuscrisele și obiectele patrimoniale ale acestui artist genial, să identificați în regim de urgență procedurile necesare pentru realizarea următoarelor măsuri esențiale pentru salvarea patrimoniului Enescu:

1. Mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte din aceste containere improprii în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu.

2. Constituirea unei echipe de muzicologi români și străini, cu o expertiză și relevanță de asemenea demne de statura lui Enescu, al căror acces la aceste manuscrise să fie asigurat – astfel încât să poată verifica starea lor reală, pagină cu pagină.

3. Verificarea digitalizării integrale a acestor manuscrise – astfel încât cel puțin copia lor să existe, în cazul unui eventual dezastru ulterior.

De asemenea, vă rugăm ca, tot în virtutea autorității dumneavoastră cumulate, venite direct din vârful statului, să vă asigurați că acest control ministerial nu va admite nici o încercare de mușamalizare.

Avem încredere că veți dispune aceste măsuri – în absența cărora statul român se va dovedi, până la capăt, complet nedemn de Enescu.

Vă mulțumim,

Inițiatori

Gabriel Bebeșelea, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”,

director artistic al Musica Ricercata

Eugen Ciurtin, director al Institutului de Istorie a Religiilor, Academia Română,

coordonator Sonotheism: Religion in Enescu – https://enescueliade.com/

Radu Vancu, scriitor și profesor universitar

Semnatari

1. Vladimir Jurowski – director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu
2. Lawrence Foster, dirijor, fost director artistic al Festivalului George Enescu
3. Norman Manea, scriitor
4. Andrei Pleșu, filosof
5. Mircea Cărtărescu, scriitor
6. Victor Rebengiuc, actor
7. Andrei Șerban, regizor
8. Anca Vasiliu, cercetătoare și profesoară de istoria filosofiei, Sorbonne Université
9. Ștefan Câlția, pictor
10. Ana Blandiana, poetă
11. Ioana Bentoiu, soprană
12. Ada Solomon, Președintă a Consiliului de Administrație al Academiei Europene de Film
13. Guy Braunstein, fost concertmaistru al Berliner Philharmoniker
14. Götz Teutsch, fost solo-violoncelist la Berliner Philharmoniker
15. Alexandra Dariescu, pianistă concertistă, profesoară la Guildhall School of Music and Drama, Londra
16. Andrei Ioniță, violoncelist, profesor la Facultatea de Muzică din Köln
17. Remus Azoiței, violonist, profesor la Royal Academy of Music, Londra
18. Daniel Ciobanu, pianist
19. Antonio Grosu – dirijor European Academic Orchestra / Choeur de Chambre de Luxembourg
20. Mihai Constantinescu, manager muzical
21. Andrei Cornea, scriitor, traducător, profesor universitar
22. Cristi Puiu, regizor
23. Marta Petreu, scriitoare și profesoară universitară
24. Oana Pellea, actriță
25. Radu Filipescu, inginer
26. Matei Vișniec, scriitor
27. Gabriela Adameșteanu, scriitoare
28. Radu Jude, regizor
29. Magda Cârneci, scriitoare
30. Ruxandra Cesereanu, scriitoare, președintă a PEN România
31. Dan Perjovschi, artist
32. Lia Perjovschi, artist
33. Mircea Cantor, artist
34. Corneliu Porumboiu, regizor
35. Alexander Nanau, regizor
36. Radu Afrim, regizor
37. Dana Ciocârlie, pianistă concertistă
38. Florian Mitrea, pianist, profesor la Royal Academy of Music, Londra
39. Raluca Știrbăț, pianistă
40. Daria Tudor, pianistă, profesoară la Universitatea de Arte Berlin și Academia Barenboim-Said
41. Sabina Ulubeanu, lector universitar dr., compozitoare
42. Carmen Maria Cârneci, compozitoare
43. Cristian Lolea, compozitor
44. Vasile Șirli, compozitor
45. Adriana Șirli, muzicolog
46. Dragoș Buhagiar, scenograf și profesor universitar
47. Oana Marinescu, consultantă comunicare strategică
48. Ștefan Diaconu, editor, manager editura Musica Coloris
49. Alexandra Badea, regizoare și scriitoare
50. Tatiana Țîbuleac, scriitoare
51. Gigi Căciuleanu, coregraf, dansator, poet
52. Radu Paraschivescu, scriitor și traducător
53. Gianina Cărbunariu, regizoare
54. Nae Caranfil, regizor
55. Alexandru Solomon, regizor
56. Vlad Ivanov, actor
57. Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și editor
58. Marius Manole, actor
59. Ofelia Popii, actriță
60. Bruno Mazzoni, traducător
61. Mihaela Miroiu, scriitoare, profesoară universitară, membră a Academia Europaea
62. Adrian Miroiu, filozof, profesor universitar, membru al Academiei Române
63. Emil Hurezeanu, diplomat, scriitor, publicist, editorialist
64. Paula Erizanu, scriitoare, jurnalistă
65. Ion Vartic, scriitor și profesor universitar
66. Cătălin Sava, muzicolog
67. Mihai Cojocaru, muzicolog
68. Bogdan Mureșanu, regizor
69. Vlad Alexandrescu, profesor universitar, președinte al Grupului pentru Dialog Social, fost ministru al Culturii
70. Corina Șuteu, manager cultural, fost ministru al Culturii
71. Dorin Crețu, pictor
72. Livia Câlția, arhitect
73. Claudiu Komartin, poet
74. Simona Goșu, scriitoare
75. Botond Nagy, regizor
76. Bogdan Crețu, istoric și critic literar, scriitor
77. Doris Mironescu, istoric și critic literar
78. Marin Mălaicu-Hondrari, scriitor și traducător
79. Katia Pascariu, actriță
80. Dan Coman, scriitor
81. Ioana Nicolaie, scriitoare
82. Teodora Coman, scriitoare
83. Mihai Călin, actor
84. Adriana Babeți, scriitoare și profesoară universitară
85. Mihaela Michailov, dramaturgă și conferențiară universitară
86. Iulian Tănase, scriitor
87. Corin Braga, scriitor, profesor universitar
88. Alex Călin, actor
89. Oana Boca Stănescu, manager cultural & consultant în comunicare
90. Alex Goldiș, critic literar și conferențiar universitar
91. Andreea Apostu, cercetător științific
92. István Téglás, actor
93. Luminița Corneanu, scriitoare
94. Andrei Măjeri, regizor
95. Andrei Terian, critic literar și profesor universitar
96. Matei Câlția, galerist
97. Bogdan Tătaru-Cazaban, preot și cercetător în istoria religiilor
98. Daniel Șandru, profesor universitar, politolog
99. Mădălina Lascu, bibliograf
100. Dorin Dobrincu, istoric
101. Monica Joița, diplomat, Ministerul Afacerilor Externe
102. Ștefan Baghiu, scriitor și lector universitar
103. Mihai Demetriade, istoric
104. Gelu Duminică, sociolog
105. Cristian Vasile, istoric
106. Raluca Nagy, scriitoare
107. Bogdan Simion, muzician
108. Teodora Dumitru, cercetătoare, istoric literar
109. Dragoș Neamu, manager cultural, fondator al Rețelei Naționale a Muzeelor din România“

Scrisoarea poate fi semnată AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post 100 de personalități ale culturii semnează o scrisoare publică în care cer președintelui, premierului și ministrului Culturii “mutarea manuscriselor din containere în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu” appeared first on Cultura la dubă.

ONG-uri ucrainene care se luptă pentru protejarea patrimoniului, muzeografi și simpli cetățeni încercă să își salveze patrimoniul mobil și imobil, pus în pericol din cauza războiului.

Fundația Liov pentru Prezervarea Monumentelor Istorice a publicat zilele acestea imagini cu niște acțiuni de protejarea a unor statui și vitralii istorice.

Este vorba despre protejarea vitraliilor Bisericii Ortodoxe “Adormirea Maicii Domnului”, pictate în 1924 de către Peter Ivanovich și despre punerea în siguranță a statuilor din fața Bisericii Sfântul Anton. Se vede cum oamenii încearcă să izoleze aceste bunuri de patrimoniu cu plăci de lemn. Geamurile sunt în mod special predispuse distrugerii în timpul exploziilor.

De asemenea, CNN a publicat un articol în care arată alte demersuri ale cetățenilor din Liov. Aceștia au izolat statuile din Piața Centrală din Liov, care îi reprezintă pe zeul roman Neptun și pe zeița greacă Amphitrite. Monumentele au o vechime de peste 200 de ani.

Cultura la dubă v-a prezentat un material amplu despre patrimoniul Ucrainei, aflat în pericol din cauza invaziei rusești.

Orașul Liov se află în vestul Ucrainei și a fost fondat spre sfârșitul Epocii Medievale. Având o poziție favorabilă comerțului, s-a dezvoltat rapid și a atras comunități foarte diverse și este considerat centrul cultural al Ucrainei.

Ucraina adăpostește șapte monumente înscrise pe Lista Patrimoniului UNESCO, dar și o serie de clădiri istorice și muzee importante pentru folclorul național. Deja în timpul bombardamentelor au fost distruse în jur de 25 de lucrări ale unei celebre artiste populare ucrainene – Maria Prymachenko, aflate la Muzeul de Istorie din Ivankiv și un monument al Holocaustului.

Aflați mai multe despre patrimoniul Ucrainei AICI.

The post Cum își protejează ucrainenii patrimoniul în timpul războiului. Imagini impresionante din Liov, capitala culturală a Ucrainei appeared first on Cultura la dubă.

Doi evaluatori UNESCO au venit în septembrie în Ținutul Buzăului pentru a evalua potențialul regiunii de a deveni Geoparc Internațional UNESCO. Demersul pentru includerea Ţinutului Buzăului în patrimoniul UNESCO a început în 2007, iar dosarul a fost finalizat şi trimis la Paris în luna decembrie 2020. Dacă va trece de votul final, Ținutul Buzăului va deveni al doilea geoparc UNESCO din România, după Ţara Haţegului.

Margaretha Roelfs, unul dintre evaluatorii UNESCO veniți în România, s-a declarat încrezătoare în demersul inițiat de autoritățile locale, de a introduce Ținutul Buzăului în circuit, și a punctat asupra necesității îmbunătățirii infrastructurii:

„Cred că acest geoparc are un mare potenţial şi echipa a făcut un pas important alături de populaţia locală şi cred că următorul pas care trebuie făcut este de a face o mai bună infrastructură în zonă, pentru că este oarecum greu de ajuns în unele locuri,  iar zona are un mare potenţial de a atrage oamenii.

Ne gândim la drumuri, la accesibilitate, la centre de vizitare ca cele pe care le-am văzut, care sunt extraordinare”, a spus Margaretha Roelfs la finalul vizitei din septembrie, potrivit Adevărul.

Ilias Valiakos, celălalt evaluator, s-a arătat plăcut surprins de îmbinarea elementelor de modernitate cu cele de tradiție și a precizat că există aspecte care pot fi îmbunătățite:

„Am văzut în ultimele 4 zile nişte lucruri extraordinare. Infrastructură în curs de realizare, centre de informare realizate pe o tehnologie ultramodernă combinată cu elemente tradiţionale ceea ce pentru mine a fost o noutate pe care nu am văzut-o la alte geoparcuri aceea  de a combina tehnologia nouă cu lucrurile tradiţionale.

Mi-a plăcut asta foarte mult. Am văzut nişte panouri impresionante cu un design smart care atrag oamenii către alte puncte din geoparc şi care ajută astfel la prelungirea şederii turiştilor aici. Este un teritoriu cu un potenţial imens şi au fost făcute lucruri impresionante aici, dar în lumea geoparcurilor nu există geoparcuri perfecte, ci mereu este nevoie  de îmbunătăţiri. Nicăieri nu este un geoparc perfect. 

Lucrul bun este că oamenii care lucrează în teritoriu au înţeles exact ce trebuie făcut, politicienii par responsabilii pentru ce se întâmplă şi oamenii par a şti exact ce trebuie făcut, au o hartă a ceea ce trebuie făcut şi par să se ţină de ea indiferent câţi ani va dura. Aceasta este ideea de geoparc – totdeauna să devii mai bun.

Dacă Buzăul va deveni un geoparc, peste patru ani alt evaluator va veni şi atunci vi se va spune că trebuie făcute şi alte lucruri.”, a spus Ilias Valiakos, potrivit sursei citate anterior.

Pe site-ul oficial al Ținutului Buzăului (tinutulbuzaului.org), persoanele interesate află informații despre obiectivele turistice, căile de acces în zonă, posibilitățile de cazare și alte informații folositoare pentru călătorie, precum temperatura și tipul de îmbrăcăminte potrivit.

Odată ajunși în Ținutul Buzăului, turiștii pot vizita focurile vii din apropierea satului Terca, vulcanii noroioși, cenușa vulcanilor preistorici, trovanții (”pietre cu forme bizare”), masivele de sare, așezările rupestre, rocile și fosilele unei mări preistorice, rămășițele ultimelor ere glaciare.

Pentru ca Ţinutul Buzăului să poată funcţiona ca Geoparc UNESCO este nevoie de  un buget multianual. O parte din acest buget va fi asigurată de Consiliul Judeţean Buzău, iar cealaltă parte, din fondurile Asociaţiei ”Ţinutul Buzăului”. La bugetul Geoparcului se vor adăuga sponsorizări, donaţii, redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe salariu către Asociaţia ”Ţinutul Buzăului” şi veniturile realizate din vânzarea produselor marca ţinutul Buzăului, care pot fi achiziționate și online.

Potrivit site-ului oficial al Rețelei Internaționale de Geoparcuri UNESCO (UGGp), „Geoparcul Internațional UNESCO aspirant trebuie să aibă un patrimoniu geologic de valoare internațională și să fie administrat de un organism cu existență legală recunoscută de legislația națională, care are un plan de management cuprinzător, care acoperă probleme de guvernanță, dezvoltare, comunicare, protecție, infrastructură, finanțe și parteneriat.

Geoparcul Internațional UNESCO aspirant trebuie să fie vizibil atât pentru vizitatori, cât și pentru localnici, printr-un site web dedicat, pliante și harta detaliată a zonei care conectează siturile geologice și punctele de interes. Geoparcul Internațional UNESCO aspirant trebuie să aibă și o identitate corporativă.”

O altă parte a evaluării UNESCO o reprezintă un chestionar de 101 întrebări, printre care: ”Aveți dovezi clare că UGGp-ul dumneavoastră are o moștenire geologică cu valoare internațională?”, ”Ați dezvoltat activități educaționale legate de patrimoniul dumneavoastră natural (biotic)?”, ”Vizitatorii din zona dumneavoastră recunosc și înțeleg cu ușurință că se află într-un Geoparc? Este UGGp-ul dumneavoastră vizibil în mod corespunzător în zonă?”

Rețeaua Internațională de Geoparcuri UNESCO stabilește standarde etice care trebuie adoptate și respectate de toate geoparcurile membre, organizează cooperare și asistență reciprocă între geoparcuri și între profesioniștii geoparcurilor, inițiază și coordonează grupuri tematice de lucru, reprezintă, promovează și diseminează cunoștințe despre managementul geodiversității și alte discipline legate de studiile în geo-conservare, geo-turism, geo-educație și/sau managementul și activitățile Geoparcurilor Globale.

The post Ținutul Buzăului, recomandat pentru titlul de Geoparc Internațional UNESCO appeared first on Cultura la dubă.