Proiectul se numește “Mihail Sebastian și tinerii cu sufletul de crin” și ne arată Bucureștiul interbelic, intrigile politice ale vremii, ascensiunea Gărzii de Fier și transformarea societății românești, pornind de jurnalul și opera autorului Mihail Sebastian.

Povestea este ilustrată și animată de Liviu Bărbulescu, Răzvan Petre și Lu Pop.

Consultanță istorică Vlad Pașca

Muzica este realizată de: Cristiana Achim – pian, Daniel Enache – clape, aranjament muzical, Raluca (Ruka) Furtună – voce, Serban Popadiuc – chitară, Andrei Țîrcă – compozitie, chitară, Andrei Nechifor – music Mix, George Irimescu – bass, clape, percuție

Mihail Sebastian și tinerii cu sufletul de crin este un proiect @Diaspora Civica Berlin si co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

“Capodoperă a literaturii-document interbelice şi una dintre cele mai tulburătoare şi mai limpezitoare panorame ale vieţii politice şi artistice din România primei jumătăţi a secolului XX, Jurnalul lui Mihail Sebastian — obligat de vânturi istorice neprielnice sau de explicabile prudenţe să aştepte, vreme de cincizeci de ani, momentul primei sale apariţii publice — şi-a câştigat cu prisosinţă locul printre cărţile fundamentale ale literaturii române.

„Cartea aceasta merită să stea pe acelaşi raft cu Jurnalul Annei Frank şi să-şi găsească la fel de mulţi cititori.“ — PHILIP ROTH

„O capodoperă plină de umanitate.“ — PAUL BAILEY, Times Literary Supplement

„O carte sclipitoare şi obsedantă.“ — BBC History

„Cutremurător, iscoditor şi tăios, Jurnalul lui Sebastian este mai mult decât o scriere esenţială pe tema războiului şi a Holocaustului: e un câştig pentru patrimoniul întregii omeniri.“ — Literary Review” – sursa: cărturești.ro

Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. 

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

Citește și:

The post Benzi desenate multimedia, adaptate după Jurnalul lui Mihail Sebastian, un proiect superb realizat de Diaspora Civică Berlin appeared first on Cultura la dubă.

Festivalul Internațional de Film de la Cannes anunță prima competiție imersivă inclusă vreodată în programul festivalului. 8 proiecte din toată lumea au fost incluse în competiție, iar unul dintre ele este românesc – “Human Violins: Prelude”, realizat de Ioana Mischie.

Proiectul de VR este o co-producție România – Franța și, potrivit realizatoarei, a fost nevoie de 3 ani pentru a fi finalizat. Vocea folosită în cadrul filmului aparține actriței Cabiria Morgenstern, fiica Maiei Morgenstern.

“Am lucrat cu ardoare la acest proiect timp de trei ani și ne onorează infinit această selecție, care ne aduce alături de 7 proiecte inovatoare din întreaga lume, fiind singurul proiect românesc din selecție. Îi admirăm nespus pe cei care vor expune aici, sunt trendsetters în domeniul conceptelor imersive și interactive. După o muncă de un deceniu într-un domeniu care părea o avangardă total marginalizată, ne bucurăm că acest mediu este recunoscut oficial pentru că poate deschide noi orizonturi de creație și de gândire.”, a scris Ioana Mischie pe pagina personală de facebook.

Potrivit Festivalului de la Cannes, competiția este o formă oficială de recunoaștere a noilor forme de media care se intersectează cu arta și tehnologia.

Vedeți AICI care sunt și celelalte prezențe românești la Cannes 2024.

The post Proiectul “Human Violins: Prelude”, realizat de Ioana Mischie, selectat în prima competiție imersivă de la Cannes appeared first on Cultura la dubă.

De aproape 3 ani, Teach for Romania și Roma Education Fund încearcă să crească nivelul de conștientizare asupra segregării din mediul școlar, prin acțiuni în școală și în afara școlii.

100 de profesori din România au participat la cursuri de formare avizate de Ministerul Educației și au integrat la clase noțiuni despre combaterea discriminării, promovarea diversității sau cunoașterea culturii rome. Peste 2000 de elevi au fost implicați în activități în care au descoperit că diversitatea este un dar. S-a întâmplat în cadrul proiectului Segregare pe minus, Diversitate pe plus.

Totul s-a întâmplat în contextul în care legea din România interzice segregarea copiilor romi în școli, dar realitatea ne arată că acest lucru se întâmplă în numeroase comunități din medii vulnerabile, unde familiile de etnie romă sunt izolate.

“Noi, ca organizație, în majoritatea comunităților în care lucrăm ne confruntăm cu un grad ridicat de rasism, de segregare, în mare parte pe criteriul etnic, dar și de gen, socio-economic și pe cel al dizabilităților. De la lucruri micuțe până la lucruri mai mari. Și când zic lucruri micuțe, mă refer la așezarea copiilor în bănci, care uneori poate să fie făcută chiar inconștient.

Fie că sunt doar pe rândul de la perete, fie în ultimele bănci se află copiii de etnie romă. Uneori chiar elevii de etnie romă aleg ultima bancă crezând că acela este locul lor. Cum ar fi să nu avem ultima bancă? Cum ar fi ca bancile să fie așezate în cerc/ semicerc, de exemplu?”, ne povestește Ana-Maria Grădinariu, training manager la Teach for Romania.

În ultimele săptămâni am mers în 6 localități vulnerabile și am asistat la diferite activități educaționale pregătite de profesori cu ajutorul proiectului, am vorbit cu cadre didactice, mediatori școlari, părinți și elevi și am văzut ce înseamnă pentru unii dintre aceștia “stigmatul” etniei rome. În unele locuri, mulți dintre cei mici nu știu sau nu recunosc dacă sunt romi, de teama de a fi marginalizați. Alții consideră că dacă nu vorbesc limba romani în familie, atunci nu sunt romi.

Profesorii le-au vorbit despre istoria romilor și cultura lor și, prin activități de învățare și experiență, i-au încurajat să își asume identitatea, fiindcă ea nu este mai prejos de alte etnii.

La finalul orelor, unii elevi aveau curajul, poate pentru prima dată, să spună că și ei sunt romi.

“Dacă am copii de etnie romă e important să mă asigur că în școală, în actul educational, este prezentă cultura lor. Asta poate să însemne că îi salut, la începutul orei, și în limba romani, că am materiale, în clasă, în format bilingv, că la serbări cântăm și colinde în limba romani sau că citim și povești unde personajele principale sunt și personalități de etnie romă.

Înainte de a-ți propune ca elevii să învețe să scrie, să socotească, să citească, e important să simtă că nu sunt marginalizați și să se simtă în siguranță, să fie cine sunt ei, fără a considera că „sunt greșiți” pentru că sunt diferiți și a vedea cum, în sala de clasă diferențele sunt valorificate. Atunci au altă deschidere spre a învăța să scrie, să citească, să socotească și să aibă încredere că pot reuși să își atingă potențialul”, spune Ana-Maria, cea care a și coordonat proiectul Segregare pe minus, Diversitate pe plus.

În fața elevilor cuprinși în proiect au mers invitați de etnie romă care și-au spus poveștile de viață. Printre acestea se numără actrița Alina Șerban, profesoarele Liliana Anghel și Elena Radu sau educatoarea Anca Mezei. Dar nevoia de astfel de modele este mult mai mare. În primul rând, profesorul trebuie să fie un model pentru elevi.

“Avem un curs de formare recunoscut de Ministerul Educației Naționale, cu credite transferabile.  Acesta are componente de învățare față în față și online, context de mentorat și de practică, cu implicarea elevilor și a comunității. El se desfășoară pe serii.

În momentul de față închidem seriile de formare care au avut loc în ultimele luni cu 100 de profesori, care au implicat la rândul lor circa 2000 – 2300 de elevi. Profesorii au introdus transversal componenta de interculturalitate la clasă, inclusiv la matematică, la sport, la limba română, educație socială ș.a.m.d. și au creat spațiu de învățare și dialog despre respectarea drepturilor omului și a diversității în sala de clasă.

Printre efectele imediate ale programului se regăsește inclusiv faptul că au fost profesori care și-au asumat identitatea etnică doar pentru că au luat parte la un proces de formare în care s-au simțit în siguranță și au înțeles ce important este ca în momentul în care ești în fața elevilor, la clasă și dincolo de ea, să poți și tu să îți asumi identitatea și să fii un model pentru elevi.

Acum avem mai mulți profesori etnie romă care își asumă identitatea și transformă în context de învățare și împuternicire diversitatea de indentități din clasă. Dacă elevii văd că și domnul sau doamna a putut să ajungă profesor sau profesoară, o să aibă, în fața lor, un semn că și ei pot.”

Ceea ce face Teach for Romania în mediile vulnerabile reprezintă speranță, dar și dovada că lucrurile se pot schimba, însă, din păcate, nu rezolvă problemele la nivel național. În țara noastră există 260.000 de cadre didactice, iar nevoia de (re)formare a lor este uriașă.

Apoi, marea provocare rămâne relația cadrelor didactice cu părinții din acele zone, mulți dintre ei fără educație sau cu un nivel de educație scăzut.

“Noi ne uităm la cum construim relația cu părintele, pe care vrem să-l aducem partener în învățare, indiferent de nivelul său de educație. Ce-i drept, de cele mai multe ori asta este o provocare, pentru că vorbim de comunități în care părinții nu au o educație, poate că nu au deloc sau au educație mai scăzută.

Credem cu tărie că nu putem să creăm un parcurs de învățare valoros pentru elevi dacă nu suntem parteneri cu părintele. Asta înseamnă că profesorii trebuie să găsească metodele și limbajul potrivit pentru a construi relația cu părintele.

Astfel, în procesele de formare și mentorat pe care le avem cu profesorii, dezvoltăm mult competențe de empatie și construire de relații pentru ca abordarea părinților să fie dintr-un loc de non-judecată și de curiozitate, să aflu și să văd care sunt provocările reale, nu cele pe care le intuiesc eu.

Poate înainte să îl chem la o ședință cu părinții, fac o vizită în comunitate, în care cunosc comunitatea, văd cum funcționează comunitatea, care sunt polii de interes, care sunt modelele din comunitate la care oamenii se raportează, unde își petrec oamenii timpul liber, ce apreciază, care sunt sărbătorile pe care le țin împreună, care sunt tradițiile zonei și inclusiv să mă documentez care sunt problemele care se perpetuează.

Noi îi susținem pe profesori să facă asta înainte să facă orice.  Vrei să lucrezi cu părintele?
Te duci din zona de empatie și lucrezi cu el astfel încât să nu intri în zona de judecată.

Încă din recrutare nu căutăm doar cadre didactice, nu căutăm doar profesori, învățători, educatori care să fie absolut minunați în sala de clasă și atât. Ci ne uităm la oameni care sunt sau vor să fie lideri, își doresc să meargă dincolo de rolul lor în sala de clasă, vor să-și construiască și să-și sedimenteze misiunea, pe care ori și-au descoperit-o, ori o descoperă treptat. Să aibă gândire critică și analitică, astfel încât să poată să identifice și să întoarcă pe toate părțile o problemă.

Să nu meargă în comunitate cu ideea eu știu mai bine decât toată lumea și știu eu care e soluția, eu vin să salvez. Lucrăm foarte mult la ideea că nu salvăm pe nimeni și nu ne ducem acolo din poziție de superioritate.

Nu vin să fac lucruri pentru tine, vin să facem lucruri împreună și să construim. Dacă identificăm o problemă împreună, tot împreună ne gândim la o soluție și la obiectivele pe care ni le propunem, care sunt activitățile pe care le gândim ca să ne atingem obiectivele respective? Cum ne împărțim responsabilitățile astfel încât să nu fac doar eu, ci să facem împreună asta.”

Încă de acum 17 ani, Ordinul nr. 1540/19.07.2007 interzice segregarea școlară. România ar trebui să asigure accesul egal la educație echitabilă și de calitate pentru toți copiii, indiferent de etnie sau de limba maternă, de posibilități financiare sau de zonă geografică.

Din păcate, multe dintre satele pe care le-am vizitat sunt afundate în sărăcie, iar copiii lor nu au nici pe departe aceleași șanse ca elevii de la oraș. Dincolo de eforturile unor cadre didactice, în mediul rural din România nu există acces la un teatru, cinematograf sau librărie, microbuzele școlare preiau doar o mică parte dintre elevi, în timp ce restul merg kilometri întregi pe jos, pe zăpadă ori în caniculă.

Cei mai mulți dintre acei copii nu au văzut vreodată dincolo de ulița satului și nu îndrăznesc să viseze mai departe de ea. Este o responsabilitate comună, a noastră, a tuturor, ca acest lucru să se schimbe.

Apropo, tu ce visai să devii când erai mic?

***

Materialul face parte din proiectul „Segregare pe Minus, Diversitate pe Plus” derulat de Teach for Romania în parteneriat cu Roma Education Fund, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă. https://faradiscriminare.ro/

The post “Înainte de a-ți propune ca elevii să învețe să scrie, să socotească, să citească, e important să simtă că nu sunt marginalizați.” – Ana-Maria Grădinariu, Teach for Romania appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, și directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander Târnoveanu, au anunțat azi într-o conferință de presă că vor deschide în câteva zile licitația publică pentru demararea proiectului de consolidare, restaurare și reamenajare a Muzeului Național de Istorie a României, care este închis în proporție de 80% încă din anul 2002. Proiectul va fi finanțat printr-un împrumut obținut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 100 de milioane de euro.

Un anunț similar a fost făcut în anul 2016, când pentru aceeași sumă obținută printr-un acord similar, urma să înceapă un amplu proiect de consolidare a clădirii și modernizare a muzeului. Atunci, printr-un parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, a fost organizat un concurs internațional de soluții arhitecturale, iar o firmă din România a fost desemnată câștigătoare de către juriul format din specialiști străini și români. Deși din juriu a făcut parte și directorul muzeului, acesta a constestat proiectul câștigător și au urmat 7 ani de procese cu studioul de arhitectură câștigător și cu Ordinul Arhitecților din România, timp în care starea clădirii s-a degradat, iar România a pierdut atât banii investiți în concursul de arhitectură, cât și șansa de a pune pe picioare noul muzeu.

Cultura la dubă a urmărit subiectul în tot acest timp și a spus întreaga poveste AICI.

“În ceea ce privește concursul de soluții din 2016, pot să spun, fără posibilitatea de a greși, că a fost un uriaș eșec care a avut drept consecință aruncarea unei instituții într-o situație și mai complicată decât era înainte. Am câștigat la toate instanțele, s-a rezolvat din punct de vedere juridic, acum suntem în faza în care ne mai judecăm cu Ordinul Arhitecților din România pentru recuperarea prejudiciului.

Acel concurs de soluții reprezintă o rușine pentru toți cei care au participat. De fapt, a fost un fals uriaș și, din păcate, justiția nu și-a făcut până la capăt datoria. Acolo au fost lucruri extrem de grave.

Ce veți face acum diferit?

Partea de proiectare și execuție va fi coordonată de Unitatea de Management a Proiectului. Sunt convins că vor căuta și soluția tehnică și soluția legală mai bună, pentru ca atât la proiectare, cât și la execuție, să participe firme care au capacitatea să ducă asemenea proiecte la bun sfârșit.”, a declarat azi Enernest Oberlander Târnoveanu, managerul MNIR.

“Evident că ne dorim să câștige licitațiile cele mai bune firme care să lucreze cu proiectanți și cu restauratori, să fie o lucrare de calitate, însă trebuie să recunoaștem cu toții că în România am avut și exemple neplăcute. Dar, până la urmă, legea achizițiilor e sfântă, e cea care se aplică acestor lucrări, și sper ca la licitație să se prezinte firme care să înțeleagă responsabilitatea acestei investiții”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan.

Cele 100 de milioane de euro împrumutate de la Banca de Dezvoltare fac parte dintr-un acord amplu, de 270 de milioane de euro, alocat consolidării și retaurării unor obiective de patrimoniu din România. Primul obiectiv finalizat este Palatul Culturii din Iași, iar în lucru se află restaurarea Palatului Cantacuzino de pe Calea Victoriei, care găzduiește Muzeul Național George Enescu.

Alte obiective care ar urma să intre în procese similare sunt Teatrul Marin Sorescu din Craiova, Opera și Teatrul Național din Cluj, o nouă sală de concerte pentru Opera din Iași, Vila Florica din Județul Argeș, precum și Muzeul Revoluției din Timișoara. Raluca Turcan a anunțat că a demarat proceduri pentru obținerea unui nou acord de împrumut, care are viza restaurarea Operei Naționale București și a Sălii Palatului, ori construirea unei săli de concerte în București, o promisiune deja obișnuită a fiecărui ministru al Culturii.

Reprezentantul Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii nu a știut să spună azi, în conferința de presă, care sunt condițiile returnării banilor împrumutați.

“Durata acordului este până în 2027. Asta înseamnă că toate obiectivele trebuie să fie gata până atunci. Dacă atunci vor fi contracte în derulare, acordul nu se va întrerupe, ci va fi prelungit prin hotărâre de guvern.

Costul creditului este un atribut care ține de Ministerul de Finanțe, Ministerul Culturii nu gestionează o relație strict financiară cu banca. Plata împrumutului, dobânzile, din cultura mea generală vă spun că sunt variabile. Valoarea totală a dobânzilor nu vă poate spune nimeni, nici măcar Ministerul de Finanțe.”, a declarat Diana Gorjan, din partea Unității de Management a Proiectului.

România ar fi putut obține fonduri europene nerambursabile pentru acest proiect și celelalte prevăzute în acord, însă restaurarea patrimoniului construit nu a fost cuprinsă în PNRR, a declarat azi chiar ministrul Turcan.

Prin urmare, statul român împrumută 270 de milioane de euro și nu știm, momentan, cât va trebui să returneze Băncii Europene de Dezvoltare a Consiliului Europei.

“Marea provocare” – mutarea celor 700.000 de obiecte de patrimoniu

Până ca modernizarea muzeului să devină realitate, mai este cale lungă. Cea mai mare “provocare”, așa cum afirmă și autoritățile, este mutarea patrimoniului deținut de MNIR. Vorbim despre sute de mii de obiecte de arheologie fragile, bijuterii extrem de prețioase, tablouri, cărți, etc.

De peste 20 de ani, Ministerul Culturii și conducerea muzeului caută spații pentru adăpostirea în condiții propice a acestor valori.

Nici azi, în conferința de presă, responsabilii nu au putut indica o soluție concretă. Ministrul Turcan promite că va cuprinde în bugetul pe 2024 o sumă alocată procesului de mutare, fără să spună care va fi această sumă.

“Avem mai multe oferte, o să căutăm oferta care va corespunde cel mai bine condițiilor de preț și de siguranță pentru patrimoniu. Avem deschisă și posibilitatea unei colaborări cu MAPN. Așadar noi vom bugeta pe oferta care vom aprecia că răspunde solicitărilor noastre, dacă vom face și economii, cu atât mai bine.”, a completat Raluca Turcan.

Muzeul Național de Istorie a României deține cel mai bogat patrimoniu al României, după Banca Națională. Este găzduit de Palatul Poștelor, o clădire simbol de pe Calea Victoriei, veche de mai bine de 120 de ani. Starea avansată de degradare a palatului reprezintă un risc zilnic pentru angajații muzeului, vizitatori și patrimoniu, în eventualitatea producerii unui cutremur major. Aflați mai multe AICI.

The post După 21 de ani, Muzeul Național de Istorie a României ar putea fi consolidat și restaurat. Ministerul Culturii promite un nou proiect în valoare de 100 de milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

În această situație se află numeroase teatre din România, precum și muzee.

Actuala formă a ordonanței a stârnit revolta oamenilor de cultură, care au semnat o petiție intitulată “Opriți distrugerea culturii”.

De asemenea, ordonanța asumată de Marcel Ciolacu presupune și reducerea personalului institutelor naționale de cercetare cu 20%.

În totalitate, este vorba despre 50 de noi măsuri fiscale, care afectează atât o parte dintre bugetari, cât mai ales mediul privat. “Îmi asum în totalitate aceste reforme. (…) Este timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare, să primească sporuri, cei care merg la serviciu de zeci de ani să se joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci. Sunt peste 50 de sporuri. Este incredibil unde a ajuns acest fenomen.”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în conferința de presă.

Conform textului ordonanței,

“Art. XX (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice;

b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;

(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;

 (3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

3 a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție; b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;

(4) Forma prin care se reorganizează instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) respectiv: comasare/desființare/reorganizare /fuzionare sau transfer de activitate și număr de personal se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României sau după caz prin hotărâri ale autorităților publice locale/județene după caz;

(5) Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării activității instituțiilor publice prevăzute la alin.(1) beneficiază de toate drepturile legale salariale prevăzute de lege;

(6) Conducătorii instituțiilor publice care au în subordine/coordonare/autoritate instituții publice cărora le sunt incidente prevederile alin.(1) au obligația de a aproba noile organigrame, regulamente de organizare și funcționare și să ia alte măsuri prevăzute de lege până la data de 31 decembrie 2023;

 (7) Prin excepție de la prevederile alin.(1) pentru instituțiile publice din domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale precum și din alte domenii aprobate prin memorandum în Guvernul României termenul de intrare în vigoare este data de 1 ianuarie 2025.”

Mai multe instituții de cultură din România au mai puțin de 50 de angajați. Printre acestea se numără unele teatre de copii sau teatre ale minorităților, precum și numeroase muzee.

Potrivit semnatarilor petiției, “pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desființarea unei treimi din instituțiile de cultură la nivel național.“ Aceștia contestă și articolul care prevede limitarea bugetului acordat instituțiilor de cultură aflate în subordinea autorităților locale la 7,5% din veniturile proprii realizate în anul anterior.

“Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;” (OUG) – “Conform datelor din țară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorității teatrelor din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă faliment.” (petiție)  

Petiția a fost inițiată de Vladimir Anton, director artistic al Teatrului Municipal Miercurea Ciuc, și semnată de aproape 10.000 de persoane până la data publicării articolului, printre care numeroși regizori, actori și manageri culturali.

“Noi suntem o breaslă mică, nu putem, nu știm, nu suntem capabili să luptăm cu mai marii noștri care vor să facă un rău ireparabil. Cultura este în pericol, dacă ne iubiți și vă pasă de noi, citiți, dați mai departe și ajutați-ne. Acum avem nevoie de voi.”, a scris actorul Marius Manole pe pagina sa de facebook, îndemnând oamenii să semneze petiția.

“Pentru toți cei care vorbiți aici despre ce spectacole ați văzut sau vreți să vedeți; pentru cei care cred că e importantă cultura în viața unui popor, vă rog să citiți, poate să semnați, poate să dați mai departe.”, a scris și actrița Rodica Lazăr.

The post Mai multe teatre și muzee ar urma să fie desființate sau comasate, potrivit proiectului de OUG privind noile măsuri fiscale ale guvernului Ciolacu appeared first on Cultura la dubă.

10 martie este data limită până la care creativii locali încă se mai pot înscrie în concursul lansat de IQOS și Romanian Design Week, în urma căruia se va desemna proiectul câștigător pentru instalația imersivă pe care o vor construi în spațiul central al festivalului de anul acesta.

În cadrul concursului se vor acorda trei premii, astfel: un premiu în valoare de 5.000 euro pentru proiectul câștigător și realizarea acestuia în cadrul Romanian Design Week 2023, în limita bugetului de producție de 40.000 euro și două premii în valoare de câte 3.000, respectiv 2.000 euro pentru cele două proiecte finaliste, care vor ocupa locurile II și III în urma votului comunității.

Concursul se adresează tuturor reprezentanților industriilor creative locale, fie ei designeri, arhitecți, scenografi sau artiști vizuali, cu vârsta de 25 de ani împlinită la înscrierea în concurs. Mai multe informații despre înscriere și regulament sunt disponibile pe www.partedinarte.ro.

Adaptarea la tema și specificul evenimentului este una dintre condițiile obligatorii, cu atât mai mult cu cât trăim în epoca experiențelor. Publicul are nevoie să se simtă integrat complet, să primească experiențe care să-i stimuleze spiritul, să-i dea sentimentul că face ceva ieșit din comun. De altfel, acesta este tocmai contextul în care au fost create expozițiile imersive.

Să mergi la muzeu să vezi tablourile lui Van Gogh nu mai este suficient, trebuie să le experimentăm, să ne scufundăm la propriu în pictură și în istoria ei, să o simțim. În fond, asta ar trebui să însemne arta imersivă: o experiență interactivă care poate aduce o dimensiune cu totul nouă modului în care o piesă sau o instalație este apreciată.

Expozițiile imersive oferă nu doar posibilitatea unei experiențe diferite, ci și o șansă mai mare să-i apropie de artă pe oamenii obișnuiți, care în mod normal nu ar lua în calcul o vizită la muzeu pe lista de activități dintr-o sâmbătă obișnuită. Pentru că arta imersivă este mai apropiată de înțelegerea publicului larg, iar pentru cei mai tineri poate fi locul perfect pentru o poză pentru Instagram sau selfie-ul ideal. Vizitatorul este cufundat în culori și poate vedea cum opera de artă prinde viață pe ecrane. Tot ce trebuie să faci este să te lași captivat și să devii, la rândul tău, parte din experiență.

Pentru pasionații de astfel de experiențe, pe lângă instalația temporară propusă de Romania Design Week și IQOS, Europa oferă câteva alternative de expoziții permanente:

Fabrique des Lumières din Amsterdam

Situată în fosta fabrică de gaz Westergasfabriek, Fabrique des Lumières este cea mai recentă locație de la Culturespaces. Centrele lor de artă digitală „des Lumières” din Paris, Bordeaux, Dubai, Seul și New York prezintă pânze psihedelice ale unor artiști precum Gustav Klimt și Hundertwasser, proiectate din podea până la tavan și însoțite de muzică.

MAD, Madrid Artes Digitales

La începutul anului 2022, Madrid a deschis un centru dedicat experiențelor imersive: MAD, Madrid Artes Digitales. Pentru prima sa expoziție, locul prezintă lumea lui Gustav Klimt și ne invită în Viena începutului de secol al XX-lea.

L’Atelier des Lumières din Paris

De când s-a deschis la Paris în 2018, L’Atelier des Lumières a cufundat, la propriu, mii de vizitatori, în lucrările digitale ale unor mari pictori precum Van Gogh, Monet și Dalí. Până pe 2 ianuarie 2023, a primit soarele provensal și dezvăluie culorile operelor lui Paul Cézanne.

Carrières des Lumières din Les Baux-de-Provence

E unul dintre pionierii muzeelor ​​imersive. Preluate de firma Culturespaces din 2012, carierele subterane ale satului Les Baux-de-Provence prezintă în fiecare an spectacole de sunet și lumini bazate pe nume mari ale artei.

Les Bassins des Lumières din Bordeaux

Baza submarină spectaculoasă din Bordeaux – un vestigiu al celui de-al Doilea Război Mondial – găzduiește cel mai mare centru de artă digitală din lume (13.000 m²). După Klimt, Monet și Chagall, pictorul spaniol Sorolla și decorurile Veneției, „La Serenissima,” se reflectă în apa celor patru piscine uriașe.

***

Despre IQOS

Pentru al patrulea an consecutiv, IQOS este partener al Romanian Design Week și susține industriile creative din Romania. Tema acestei ediții a festivalului scoate în evidență strategia și viziunea pe termen lung a brandului IQOS, „a celebration of togetherness”.

Parte din misiunea brandului este și susținerea acordată comunităților creative și inovația în construirea unui viitor în care evoluția tehnologică, incluziunea și respectul pentru ceilalți sunt esențiale pentru a genera progres și a construi o societate mai deschisă.

Despre The Institute

The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 25 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al proiectelor Romanian Design Week, DIPLOMA Show, Gala Societății Civile, Internetics și inițiator al programelor ASAP România, Cartierul Creativ și Combinat.

Material susținut de IQOS.

 IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post Romanian Design Week și IQOS caută spirite creative și susțin producția instalației câștigătoare dezvoltată de artiști români (P) appeared first on Cultura la dubă.

Pasionații de hip-hop, arte vizuale,  actorie,  dans sau scriere creativă, interesați să învețe mai multe lucruri despre pasiunile lor de la specialiști în domeniu și din experiențele altor tineri de vârste apropiate, sunt invitați să participe la o serie de ateliere creative.

Tinerii interesați sunt rugați să trimită un material video, o ilustrație sau un text care să conțină o scurtă prezentare și o modalitate de exprimare a LIBERTĂȚII prin arta care îi pasionează.

Dezvoltarea abilităților artistice sub îndrumarea unor profesioniști, includerea într-un portofoliu alături de 750 de artiști internaționali ori posibilitatea de a lucra cu tineri din alte țări europene, se numără printre oportunitățile oferite în cadrul proiectului.

Mai mult, participanții pot fi selecționați, la finalul atelierelor creative, pentru a face parte dintr-un performance coordonat de regizorul Bobi Pricop, care va fi produs de Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu în perioada 8-17 iulie 2021 și va fi prezentat în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, în perioada 20-29 august 2021.

Mentori workshop-uri:

AFO | hip-hop

Alexandru Cînean | arte vizuale

Simona Dabija | actorie / dans

Ștefan Baghiu și Kali Ágnes | scriere creativă

Amalia Precup, Marketing manager Promenada Sibiu & Shopping City Sibiu | personal branding

Atelierele creative vor avea loc în perioada 28 iunie – 7 iulie, iar înscrierea este gratuită. Programul acestora va fi comunicat ulterior înscrierii. Materialele pot fi trimise până la data de 3 mai 2021, pe adresa tnrs@sibfest.ro.

LIBERTY

Într-o perioadă de schimbări semnificative pentru Europa și Uniunea Europeană care se confruntă cu migrația substanțială a populației și în acelasi timp cu problema refugiaților care ajung în Europa, coeziuniea comunității afectată de amenințarea teroristă și implicațiile BREXIT (precum și alte schimbări structurale posibile ale UE) – parteneriatul „LIBERTY” este bazat pe colaborări mai vechi între instituții culturale europene, se concentrează asupra viziunii tinerilor și asupra impactului pozitiv al integrării creative prin artă și cultură, contribuind la crearea unui nou sentiment de identitate și loc (ambele la nivel local și la nivel european).

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu este implicat în proiectul „LIBERTY”, finanțat prin Programul Europa Creativă, alături de organizații culturale precum: Explora – Roma (Italia), CESIE – Palermo (Italia), Hamburg Altonale – Hamburg (Germania), ArtReach –Leicester (Marea Britanie), Centre for Youth Culture-Pionirski Dom – Ljubljana (Slovenia), Trafo House of Contemporary Arts – Budapesta (Ungaria), Aalborg Karneval – Aalborg (Danemarca), Centre E8 – Belgrad (Serbia), CNC Danse – Nathalie Cornille Company – Wambechies (Franța), European Educational Exchanges – Youth for Understanding – Bruxelles (Belgia), Den Selvejende Institution Swinging Europe – Herning (Danemarca), în perioada 2019- 2023.

The post Tinerii pasionați de hip-hop, arte vizuale, actorie, dans sau scriere creativă, sunt invitați să participe la un proiect inedit al Teatrului Radu Stanca appeared first on Cultura la dubă.