Andras Demeter marchează o premieră la Ministerul Culturii. Ministrul a fost demis, odată cu căderea guvernului Bolojan în Parlament, a devenit interimar și și-a dat ulterior “demisia de onoare”, în urma unui scandal public – propriul partid i-a cerut demisia.

Cu toate acestea, ministrul demisionar al Culturii a continuat în 18 zile de la demisie să semneze ordine importante – 3 manageri ai unor instituții publice de cultură au fost dați afară, ca urmare a evaluării anuale, iar Andras Demeter a numit în locul lor interimari. Printre aceștia, Bogdan Gheorghiu, fostul ministru PNL al Culturii, a primit postul de manager interimar al Operei Naționale din Cluj, la scurt timp după ce a rămas fără funcția de interimar al Bibliotecii Naționale (fosta directoare câștigând în instanță repunerea în funcție).

Între timp, Ministerul Culturii a transmis într-un comunicat de presă o informație neconformă cu realitatea, anunțând cu fast – “Se încheie moda interimatelor, intrǎm în normalitate”.

***

Pe 25 mai, Andras Demeter făcea publică demisia sa “de onoare”. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, declara tot pe 25 mai: „Domnul ministru a demisionat. Premierul a luat act de această demisie. Ea este, cum ar veni, ireversibilă. Domnul ministru Demeter András părăsește funcția”.

Întâmplător sau nu, înregistrarea audio care a provocat demisia lui Andras Demeter a apărut în spațiul public, la o publicație necunoscută din Maramureș, chiar în perioada evaluărilor managerilor din instituțiile publice de cultură, chiar dacă ea data din toamna lui 2025.

Două zile mai târziu de la demisie, Andras Demeter l-a numit manager interimar al Operei Naționale din Cluj-Napoca pe Bogdan Gheorghiu, până atunci manager interimar al Bibliotecii Naționale (între aprilie 2025 – mai 2026).

Pe 7 mai 2026, Ministerul Culturii a fost obligat de instanță să-i redea postul de manager general al Bibliotecii Naționale lui Carmen Mihaiu, care a câștigat definitiv procesul cu ministerul, după ce fusese dată afară în urma unei evaluări anuale. Ministerul Culturii trebuie să-i plătească acesteia și salariile compensatorii pentru perioada în care nu a ocupat funcția de conducere.

Între timp, la Opera Națională din Cluj-Napoca, managerul Florin Estefan a primit la evaluarea anuală nota 6,95, cu doar 0,05 sub pragul prevăzut de lege pentru continuarea mandatului, iar Andras Demeter i-a semnat desfacerea contractului de management. Decizia a revoltat comunitatea Operei din Cluj.

“Este, în opinia mea, profund nedrept și în totală contradicție cu realitatea activității desfășurate, cu rezultatele instituției și cu evoluția extraordinară a Operei clujene din ultimii ani.

În această perioadă, Opera Națională Română Cluj-Napoca a crescut constant: artistic, instituțional și ca vizibilitate publică. Am construit proiecte importante, am adus pe scenă artiști extraordinari, am dezvoltat parteneriate internaționale și am încercat, împreună cu întreaga echipă, să transformăm Opera într-o instituție modernă, vie și relevantă pentru comunitate.

Am contestat viciile de procedură și imparțialitatea unui membru al comisiei, aspecte ce au dus la rezultatele unei evaluări care nu reflecta realizările instituției. Din păcate, contestația a fost respinsă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Culturii.

În aceste condiții, am decis să fac pașii procedurali în justiție, din respect pentru adevăr, pentru munca unei întregi echipe și pentru principiul unei evaluări corecte și transparente.” – a transmis Florin Estefan în urma demiterii sale.

Bogdan Gheorghiu, de la OTV Suceava la Ministerul Culturii, Biblioteca Națională și Opera Națională din Cluj

Absolvent de actorie la Universitatea Ecologică din București și al Universității de Arte „George Enescu” din Iași, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie Muzicală și Teatru, Bogdan Gheorghiu a devenit ministru al Culturii în 2019, din partea PNL, funcție pe care a ocupat-o în perioada pandemiei, până în 2021.

Acesta ajungea ministru după o carieră în televiziuni locale din Suceava.

Pe 19 martie 2026, fost patron al Bucovina TV, Bogdan îl complimenta pe Andras Demeter într-o emisiune la televiziunea sa – “Din fericire, actualul ministru este un ministru bătăios. Andras Demeter a fost secretar de stat în perioada mandatului meu, în guvernul Cîțu. Deci am lucrat aproape un an de zile împreună, am fost colegi și îi cunosc capacitatea și determinarea și vreau să vă spun că prin demersuri energice a reușit să excepteze cultura de la aceste tăieri”.

Ministrul Andras Demeter distribuia pe pagina sa oficială de facebook declarația lui Bogdan Gheorghiu, scriind “Mulțumesc, domnule ministru Bogdan Gheorghiu, pentru aprecieri. Nu este un succes individual. Fără suport politic…, știți doar.”.

I-am solicitat lui Bogdan Gheorghiu un punct de vedere pe 28 mai, la o zi de la numirea sa la Opera din Cluj. Acesta nu a răspuns.

Ulterior, în urma nemulțumirilor apărute în spațiul public, cu privire la demiterea lui Florin Estefan, Andras Demeter l-a numit pe acestea director artistic al operei clujene.

Demiși la evaluări și managerul Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian” și cel al Teatrului Național de Operă și Balet Oleg Danovski

În perioada ce a urmat demisiei de onoare, Andras Demeter a semnat și demiterea managerilor de la Opereta din București și de la Teatrul de Operă și Balet din Constanța.

Radu Petrovici, câștigătorul concursului de management al Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian” la care a candidat chiar actualul ministru Andras Demeter în octombrie 2024, și-a încheiat mandatul după doar un an și jumătate, primit acum sub nota 7 la evaluarea anuală.

Totodată, ministrul Andras Demeter se află în proces cu Ministerul Culturii chiar pe fondul organizării concursului de la Operetă. În ianuarie, Andras Demeter declara că va retrage acțiunea din instanță. Nu a făcut-o, ea continuă în prezent la Curtea de Apel. Despre asta, Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

În locul lui Radu Petrovici a fost numit manager interimar dirijorul Alexandru Ilie. El va fi prezentat azi angajaților instituției.

La Constanța, în locul Danielei Vlădescu, demisă și ea în urma evaluării, a fost numit Silviu Cristian Albu, fost director adjunct al Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian”, fost șef al Serviciului Administrativ, șef al Biroului Achiziții Publice, consilier juridic, director general adjunct și director al Direcției Scenă al Operei Naționale București.

Silviu Cristian Albu nu are studii legate de lumea operei, ci o pregătire în drept. El este totodată soțul fostei șefe a DIICOT, procuroarea Alina Albu, ieșită la pensie chiar în urmă cu două săptămâni.

Andras Demeter: “Între timp, viața curge. Instituțiile trebuie să funcționeze”

Ministrul demisionar Andras Demeter a explicat într-o postare pe facebook, din 29 mai, de ce continuă să semneze documente la Ministerul Culturii.

“Luni, 25 mai, la ora 17, am pus la dispoziția premierului demisia mea. În așteptarea deciziei sale și a parcurgerii procedurilor administrative privind cererea de eliberare din funcție, (inclusiv) jurământul depus mă obligă să mă achit de toate obligațiile legale.

Într-adevăr este neobișnuită demisionarea dintr-un guvern demis. Și mai neobișnuită este situația în care preluarea portofoliului astfel vacantat este posibil exclusiv prin redistribuire, în condițiile în care algoritmul aprobat de parlament este foarte restrictiv. (Cu atât devine mai iminentă nevoia mandatării unui nou executiv.)

Între timp viața curge. Instituțiile trebuie să funcționeze. Așteptările sunt aceleași. Independent de blocajul politic sau de înlocuirea unui ministru, succesiunea evenimentelor planificate nu poate fi periclitată. Neavând de ales, până la publicarea decretului privind eliberarea, îmi execut mandatul cu aceeași determinare.” – a scris acesta.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}.

The post Ministrul demisionar Andras Demeter continuă de 18 zile să semneze documente importante la Ministerul Culturii. 3 manageri au fost schimbați din funcție în acest timp appeared first on Cultura la dubă.

Andras Demeter, ministrul Culturii în exercițiu, se află în proces cu ministerul pe care-l conduce, după cum Cultura la dubă a anunțat în premieră în iunie 2025, înainte ca Demeter să devină ministru al Culturii.

Acesta a dat în judecată Ministerul Culturii cu privire la organizarea concursului de management al Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian”, la care a participat din postura de candidat, cerând în instanță anularea concursului.

Tribunalul București a decis pe 26 martie 2026 că speța este de competența Curții de Apel, iar dosarul a fost mutat acolo.

În ianuarie 2026, ministrul Culturii declara la emisiunea Insider Politic de la Prima TV că următoarea înfățișare în procesul său va avea loc în luna mai și își va retrage acțiunea. În realitate, următoarea înfățișare era în martie, iar Demeter nu a făcut ce a anunțat public.

***

În octombrie 2024, Andras Demeter voia să devină managerul Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian”. A candidat la concursul de management organizat de Ministerul Culturii, condus pe atunci de Raluca Turcan (PNL).

Acesta s-a calificat la proba interviului, însă atât el, cât și un alt candidat, nu s-au prezentat. Cei doi susțin că Ministerul Culturii ar fi schimbat data susținerii interviului și, din acest motiv, Demeter a cerut apoi anularea concursului câștigat de Radu Petrovici.

În martie 2025, Andras Demeter a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii, funcție pe care o mai deținuse și în trecut. Cultura la dubă a cerut atunci un punct de vedere de la Ministerul Culturii, întrebând dacă situația sa este sau nu un conflict de interese.

Ministerul Culturii a răspuns atunci, prin secretara de stat Diana Baciună, că nu poate fi vorba despre conflict de interese dat fiind că departamentul juridic nu i se subordonează secretarului de stat Demeter, dar și că în ipoteza unui potențial conflict de interese, ar fi de datoria acestuia să se abțină de la acte care ar genera un conflict.

Trei luni mai târziu, Andras Demeter devenea ministrul Culturii, iar procesul său cu ministerul continua.

În ianuarie 2026, într-un interviu realizat de jurnalistul Sebastian Zachmann, întrebat de acest proces, Andras Demeter anunța că va renunța la acțiunea în instanță pentru a înlătura orice dubii.

“Povestea de la început e foarte simplă. În calitate de simplu muritor pe acest pământ, mi-am depus candidatura la conducerea Operetei. Am fost vreo 13 ani director de teatru, am cântat, am jucat, am avut mai multe spectacole în acel teatru, cunosc colectivul și… concursul a fost anulat o dată, pe urmă a fost reluat de la zero și au fost niște nemulțumiri, nu numai ale mele, ci și ale unui alt candidat și ne-am adresat instanței de contențios administrativ și aici vreau să ajung.

În contenciosul administrativ nu ține pledoaria, nu ține discursul. În general, în dreptul român nu merge ca în tipul de drept american. Noi mergem pe articol, dar cu atât mai mult în contenciosul administrativ. Nu contează cine ești. Tu, de exemplu, din justițiabil ai devenit reprezentant al părții, al părâtei. Aici contează argumentele. S-a respectat sau nu, indiferent cine o susține și cum o susține.

Deci calitatea mea de ministru nu ar putea să influențeze mersul sau decizia instanței de contencios administrativ. Cu toate acestea, la primul termen, am să renunț pentru că, până la urmă, nu poți explica fiecăruia aceste detalii.

Deci în luna mai o să vă retrageți din acest proces?

O să-mi retrag acțiunea.” a declarat Andras Demeter la Insider Politic în ianuarie 2026.

În realitate, următoarea înfățișare la Tribunalul București era programată pentru luna martie și tot atunci instanța a decis trimiterea dosarului la Curtea de Apel.

După această decizie a tribunalului, l-am întrebat pe ministrul Culturii ce va face în continuare, dacă va merge mai departe la Curtea de Apel sau își va retrage dosarul. Acesta nu și-a retras acțiunea în instanță, susținând totodată că nu poate influența derularea procesului din calitate de ministru și cerând, pentru transparența, o monitorizare a procesului chiar din partea cabinetului premierului Bolojan.

Publicăm punctul său de vedere în integralitate:

“Introducerea acțiunii în justiție a reprezentat exclusiv exercitarea dreptului fundamental de acces liber la justiție, garantat constituțional, simpla împrejurare că ulterior introducerii acțiunii a intervenit numirea în funcția de ministru neputând afecta caracterul legitim al demersului inițial.

În același timp, sunt pe deplin conștient că exercitarea funcției de ministru presupune un standard ridicat de responsabilitate, imparțialitate și integritate, precum și obligația de a evita orice situație care ar putea genera îndoieli cu privire la obiectivitatea actului administrativ. Rolul unui membru al Guvernului este acela de a servi interesul public și de a asigura buna funcționare a instituției pe care o conduce, cu respectarea strictă a cadrului legal și a principiilor constituționale.

Încă de la momentul preluării mandatului de ministru al Culturii, am analizat, împreună cu reprezentantul conventional, inclusiv posibilitatea adoptării unei strategii procesuale constând în renunțarea la judecarea cauzei, ca eventuală modalitate de înlăturare a oricărei aparențe de conflicte de interese. O eventuală renunțare la judecată ar putea produce efecte numai în condițiile prevăzute de lege și în raport cu poziția procesuală a celorlalte părți din dosar.

În măsura în care intervenientul din cauză ar stărui în continuarea judecății, renunțarea la judecată nu ar conduce în mod necesar la încetarea procesului. 

Respect pe deplin rolul puterii judecătorești și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, considerând că soluționarea litigiului exclusiv de către instanța competentă reprezintă cadrul firesc și legitim de clarificare a situației juridice deduse judecății.

În acest scop mi-am exprimat deschiderea pentru ca monitorizarea acestui dosar să poate fi realizată la nivelul aparatului de lucru al Guvernului, prin Cancelaria Prim-Ministrului, ori prin desemnarea, la nivelul Ministerului Culturii, a unui demnitar responsabil cu gestionarea cauzei, în raport cu poziția procesuală a Ministerului Culturii, fie în ipoteza renunțării, fie în cea a continuării judecății.

Oricum ar fi să fie, nicio instanță nu va putea pronunța o decizie prin care în sarcina mea să fie identificabile elementele constitutive ale conflictului de interese deoare scopul demersului nu este (re)atribuirea managementului, ci constatarea nulității concursului organizat și dispunerea reorganizării sale în condiții de legalitate deplină.”, a declarat Andras Demeter pentru Cultura la dubă.

Primul termen de judecată la Curtea de Apel este pe 12 iunie 2026.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Procesul ministrului Culturii cu Ministerul Culturii a ajuns la Curtea de Apel. În ianuarie, Andras Demeter declara că va retrage acțiunea din instanță. Nu a făcut-o. appeared first on Cultura la dubă.

Membrii comisiei sunt: Alexandru Boureanu – managerul Teatrului Național din Craiova, Chiriac Constantin – managerul Teatrului Radu Stanca din Sibiu, Răzvan-Ioan Dincă – președintele Radioului Public, Florin Estefan – managerul Operei Naționale din Cluj-Napoca, Ștefan Iordănescu – regizor, Anna Maria Popa – managerul Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, Erwin Șimșensohn – managerul Teatrului din Constanța, Vasile Șirli – compozitor și Marinela Țepuș – teatrolog.

Răzvan Ioan Dincă, până recent Președinte Director General al Radiodifuziunii Române, a fost consilierul lui Andras Demeter pe când acesta era șeful Radiodifuziunii. Cei doi au făcut parte din același dosar penal, care viza fapte de abuz în serviciu și conflict de interese, la Opera Națională București, condusă de Dincă în perioada 2012 – 2015.

Marinela Țepuș a fost dată afară de la Teatrul Nottara din București, în mandatul lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei, fiindcă la evaluare a obținut sub nota 7, ceea ce duce automat la destituire.

***

Răzvan Ioan Dincă, condamnat la 6 ani de închisoare, achitat apoi pentru că faptele au fost dezincriminate

Potrivit unui articol publicat de G4 Media în 2021, în martie 2017 Răzvan Ioan Dincă a fost condamnat la Tribunalul București la 6 ani de închisoare pentru mai multe infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese. În 2018 a fost achitat pentru că abuzul în serviciu prin încălcarea de legislație secundară a fost dezincriminat prin decizia CCR nr. 405 din 2016, scrie G4Media, și pentru că în iulie 2017 PSD a dezincriminat în Parlament conflictul de interese în modalitatea obținerii unui folos patrimonial pentru o altă persoană cu care funcționarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani – potrivit motivării deciziei de achitare din decembrie 2018 a Curții de Apel București.

Pe parcursul procesului, în 2015, Dincă ar fi încercat să influenteze inculpați și martori din dosar și să distrugă probe ale anchetei, potrivit Judecătoriei Sectorului 1, care a decis atunci punerea sa sub control judiciar.

Conform G4Media, din același dosar a făcut parte Andras Demeter, actualul ministru al Culturii. Demeter a fost trimis în judecată în 2015, sub aspectul comiterii infracțiunii de conflict de interese în formă continuată, dar în martie 2017 a fost achitat, întrucât fapta pentru care fusese trimis în judecată fusese dezincriminată.

În noiembrie 2021, ca urmare a susținerii PSD-PNL, Răzvan Ioan Dincă a fost numit șeful Radioului Public, funcție deținută anterior de Andras Demeter. Răzvan Ioan Dincă va fi înlocuit zilele acestea din funcția de Președinte Director General al Radiodifuziunii Române cu Robert Cristian Schwartz, votat de Parlament.

Andras Demeter, ministrul Culturii, se află în proces cu Ministerul Culturii

În decembrie 2024, Andras Demeter voia să devină managerul Teatrului de Operetă “Ion Dacian” din București, instituție condusă de Răzvan Ioan Dincă în perioada 2006 – 2012. A pierdut concursul și a dat în judecată Ministerul Culturii. Ulterior, în martie 2025, a fost numit de Natalia Intotero (PSD) secretar de stat în Ministerul Culturii, funcție pe care o mai ocupase și în mandatul lui Lucian Romașcanu (PSD).

Într-un răspuns dat pentru Cultura la dubă pe 10 aprilie 2025, Ministerul Culturii, prin secretarul de stat Diana Baciuna, susținea că nu poate fi vorba despre conflict de interese dat fiind că departamentul juridic nu i se subordonează secretarului de stat Andras Demeter, dar și că în ipoteza unui potențial conflict de interese, ar fi de datoria acestuia să se abțină de la acte care ar genera un conflict.

Între timp, Andras Demeter a devenit ministrul Culturii, iar departamentul juridic îi este subordonat.

Procesul se află în continuare pe rol. Tribunalul București a amânat decizia până la următoarea ședință, care va avea loc în martie 2026. De profesie actor, Andras Demeter a ocupat în cei 35 de ani de carieră doar funcții publice.

Marinela Țepus, dată afară de la Teatrul Nottara după ce a primit 6.94 la evaluare

În aprilie 2022, Cultura la dubă scria că după evaluarea managerilor teatrelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, primarul Nicușor Dan schimba din funcție mai mulți manageri, ca urmare a notelor slabe obținute de aceștia. Dintre cei evaluați, Marinela Țepuș, care conducea Teatrul Nottara de 10 ani, a primit cea mai mică notă și a fost singura demisă direct, pentru că a obținut sub nota 7, ceea ce, potrivit legii, duce automat la destituire.

Chiar Marinela Țepuș a fost cea care a făcut publică nota, acuzând Primăria Capitalei de o “evaluare regizată sub forma unei execuții publice”. În timpul audierilor, acesteia i s-a reproșat numărul mic de spectatori și, implicit, încasările reduse, precum și orientarea artistică a instituției majoritar către spectacole bulevardiere. La rândul său, Țepuș a argumentat spunând că a încercat să aducă și altfel de spectacole decât comedie, dar că spectatorii ieșeau din sală.

Marinela Țepuș l-a dat în judecată pe Nicușor Dan și Primăria Capitalei, dar a pierdut în toate cele trei dosare judecate la Tribunalul București. Instanța a decis că cererile sale sunt nefondate.

Acum, ministrul Andras Demeter a ales-o, printre alții, pe Marinela Țepus, să evalueze viitorul manager al celui mai mare teatru din România, Naționalul din București.

Doi membri ai comisiei sunt direct subordonați ministrului Culturii

Managerii a două instituții publice de cultură, aflate în subordinea Ministerului Culturii, fac parte din comisia de evaluare conturată de ministrul Andras Demeter și echipa sa. Este vorba despre Alexandru Boureanu – managerul Teatrului Național din Craiova și Florin Estefan – managerul Operei Naționale din Cluj-Napoca.

Situația ridică semne de întrebare, în condițiile în care superiorul lor direct este chiar organizatorul concursului, ministrul Andras Demeter. Teatrele pe care le conduc depind anual de bugetul alocat de Ministerul Culturii.

Într-o scrisoare semnată de mai mulți angajați ai Teatrului Național I.L. Caragiale din București, publicată pe 24 octombrie 2025, aceștia îi cereau ministrului Andras Demeter ca acest concurs “să se desfășoare într-o manieră deschisă, transparentă și imparțială, cu o comisie care să garanteze selecția pe merit.”, precum și să fie organizat după schimbarea legislației aflate în vigoare.

ISTORIC – Cine a condus TNB în ultimii 56 de ani

În timpul regimului Ceaușescu, în perioada 1969 – 1990, directorul Teatrului Național București a fost Radu Beligan. La scurt timp după Revoluția din 1989, regizorul Andrei Șerban, care deja se bucura de o carieră internațională, a acceptat invitația ministrului Culturii Andrei Pleșu de a prelua conducerea Teatrului Național din București.

Acesta a montat în mandatul său celebra Trilogie Antică, dar a plecat după doar 3 ani. Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă la 35 de ani de la Revoluția, Andrei Șerban povestea:

“În ziua Revoluției, 22 decembrie, lucram un spectacol la Boston și știu că am vorbit cu Liviu Ciulei, un mare prieten, și cu Lucian Pintilie. Eram toți trei în America și nu ne venea să credem.

Câteva zile mai târziu am primit un telefon de la Andrei Pleșu, care mi-a spus că probabil va fi numit ministrul Culturii și dacă aș dori să revin, să reiau activitatea în România. Ceea ce m-a atins foarte tare, fiindcă până atunci nu puteam lucra în România. Această veste a fost extraordinară, după care a urmat momentul uciderii Ceaușeștilor și asta nu a fost primită bine în America. Putem disputa această decizie.

Practic, așa arăta nașterea unei democrații deja puse la îndoială.

Exact, deja era pusă la îndoială. Din clipa aceea, lucrurile au devenit mai confuze. Un prim extaz de fericire a început să fie umbrit.

Iar când am început lucrul ca director al TNB, invitat de Andrei Pleșu, exact când repetam Trilogia Antică în teatru, afară, în Piața Universității, ajungeau minerii. E uluitor, aici în teatru simțeam că toți spectatorii erau un fel de cetățeni ai Atenei, că erau asediați de o armată, iar afară se întâmpla aproape oglinda teatrului în viață. Teatrul oglindea, de fapt, viața.“, spunea Andrei Șerban pentru Cultura la dubă în decembrie 2024.

Între 1993 – 1996, TNB a fost condus de Fănuș Neagu, succedat în perioada 1996 – 2001 de Ion Cojar și între 2001 – 2004 de Dinu Săraru. Ion Caramitru a preluat teatrul din 2005 și l-a condus până a decedat, în 2021. După dispariția lui Ion Caramitru, manager interimar a devenit Ioan Onisei, fost director adjunct. Dar și acesta s-a stins din viață la scurt timp, în 2022.

Mircea Rusu a fost numit interimar. În 2022, ministrul Lucian Romașcanu a organizat concursul pentru postul de manager al TNB, dar acesta a avut, în premieră, un rezultat surprinzător – concursul a fost anulat înaintea probei interviurilor fiindcă niciun candidat nu ar fi avut un proiect de management demn de Teatrul Național București. Candidații de atunci au fost:

• Mircea Rusu, actor și interimarul de atunci al TNB
• Liviu Lucaci, rectorul UNATC
• Adrian Găzdaru, actor, fost manager general al Teatrului Excelsior, înlăturat la finalul celor 4 ani de mandat după ce a primit nota 7.18
• Ada Lupu Hausvater, regizoare și manager general al Teatrului Național din Timișoara din 2005 până în prezent
• Andrei Grosu, regizor și co-fondator al teatrului independent Unteatru

Ulterior, Mircea Rusu a fost înlocuit cu interimarul George Călin, care conduce instituția și în prezent.

La o distanță de 3 ani de la încercarea nereușită a lui Romașcanu, ministrul Andras Demeter a anunțat pe 23 octombrie 2025 organizarea unui nou concurs. Zilele acestea, între 24-26 noiembrie, are loc selecția dosarelor.

Următoarele etape sunt:

• 27.11-08.12.2025, analiza proiectelor de management – prima etapă;

• 09.12-10.12.2025, susținerea proiectelor de management în cadrul interviului – a doua etapă.

• în termen de 24 de ore de la încheierea etapei a doua – aducerea la cunoștința candidaților și la cunoștința publică, a rezultatului concursului și afișarea acestuia.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Răzvan Ioan Dincă, fost condamnat penal pentru abuz în serviciu, și Marinela Țepus, demisă de la Nottara după ce a primit sub nota 7, evaluează noul manager al Teatrului Național București appeared first on Cultura la dubă.

Acum, numirea lui Ivașcu a luat prin surprindere lumea teatrului românesc, fără ca ea să fi fost anunțată pe cale oficială de către ordonatorul de credite, în acest caz Primăria Municipiului București, condusă de primarul interimar Stelian Bujduveanu (PNL).

În urmă cu câteva zile, regizoarea Lia Bugnar, cunoscută susținătoare a lui George Ivașcu, a scris într-o postare pe facebook că actrița Mariana Dănescu, angajată a Teatrului Metropolis, ar fi fost umilită și terorizată de managerul Radu Nica, fiind exclusă din proiectele teatrului și izolată într-o cameră, obligată să vină zilnic la teatru sau “ca umilința să fie dusă până la capăt, pusă să învețe niște poezii de la dubioase în sus și trimisă prin școli, să le spună copiilor poezii.” Actrița se află în proces cu Teatrul Metropolis și a câștigat în primă instanță, dar nu pe fond, ci pe vicii de procedură.

“În momentul in care tu, ca director, nu ești capabil să asiguri minime oportunități pentru angajatul teatrului pe care îl conduci, ești un eșec în acea functie. Iar în momentul în care-ți mai și bati joc de el, chemându-l zilnic la teatru între patru pereți, chiar și atunci când nu e stagiune, ești un om cu probleme mari și cu evidente aptitudini de torționar.”, a scris Lia Bugnar.

În actualul context, regizori și actori cunoscuți, colaboratori sau nu ai Teatrului Metropolis, subliniază că marea problemă este lipsa de concursuri pentru managementul teatrelor bucureștene, ceea ce a dus la interimate instabile, interimari numiți politic și diminuarea bugetelor instituțiilor de cultură.

Am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul Bujduveanu, de la actrița Mariana Dănescu, de la George Ivașcu și de la Radu Nica. Până la momentul publicării articolului, doar Radu Nica și Adrian Cuculis, avocatul Marianei Dănescu, au răspuns solicitării Cultura la dubă.

Iată ce spune Radu Nica:

“Domnul Nica, spuneți-ne, vă rog, în ce context ați aflat că nu veți mai conduce Teatrul Metropolis?

În data de 15 septembrie mi-a expirat mandatul de manager interimar, am anunțat primăria în toate felurile că Teatrul Metropolis, o instituție din subordinea primăriei, nu mai are conducere și am fost întâmpinați cu ignoranță. Timp de o săptămână nu am putut face operații bancare, instituția a intrat în pauză.

Și până acum cum se întâmpla? Vi se prelungea mandatul interimar din trei în trei luni?

Nu din trei în trei luni, ci din șase în șase luni. Interimatul ăsta funcționa la Primăria Capitalei pe codul administrativ, nu pe legea specială 189 a managementului. Ceea ce e, sigur, una dintre multele anomalii ale acestei situații și probabil că aici vom ajunge la sfârșitul discuției, că aici este problema de bază, nu faptul că sunt eu într-o funcție sau altcineva.

Și ce s-a întâmplat de pe 15 până acum?

Nu s-a întâmplat nimic până luni, până ieri, când am fost anunțat întâmplător de cineva din primărie că va veni din nou domnul Ivașcu.

Cum adică ați fost anunțat întâmplător, nu pe calea oficială?

Nu. Am aflat întâmplător. N-a existat niciun fel de discuție prealabilă, n-a existat nici o notificare oficială. Întâmplător, cunoșteam pe cineva la primărie care a avut bunul simț să mă anunțe. Așa s-au petrecut lucrurile.

Deci, n-ați avut nicio discuție cu domnul primar Bujduveanu?

Am avut o discuție joi, în cadru informal, la Mița Biciclista, unde s-a organizat o întâlnire și unde, de asemenea, am încercat să mă întâlnesc cu dumnealui și să-i semnalez problemele prin care trece teatrul. Și mi-a spus că vineri sau luni se tranșează problema.

Pare că lumea teatrului e divizată acum între cei care susțin că este nedrept ce vi se întâmplă, dar, în același timp, că această problemă a lipsei de concursuri este, de fapt, cea mai importantă. Și cealaltă parte care vă acuză că ați abuzat, practic, o angajată prin felul în care ați terorizat-o, să fie izolată într-o cameră, că nu ați implicat-o în absolut niciun proiect. Puteți să ne spuneți ce s-a întâmplat cu doamna Dănescu?

Acest scandal a fost unul fals, nu întâmplător, după discuția pe care am avut-o eu cu domnul primar. Fix după aceea a apărut această poveste care este de la un cap la altul o minciună sfruntată.

Există, într-adevăr, niște probleme între conducerea teatrului și această angajată. În momentul când am venit la teatru, am constatat că foarte mulți angajați, doamna Dănescu era doar una dintre foarte mulți angajați care nu veneau cu lunile sau chiar cu anii la teatru și își încasau salariile. Lucru care mie mi s-a părut o anomalie și de aici au început problemele.

Eu pe doamna Dănescu am distribuit-o în două spectacole, în cei doi ani de mandat. A se nota faptul că între 2007 și 2023, când am venit eu, doamna Dănescu a interpretat doar patru roluri, iar cealaltă colegă a sa niciun rol.

După care, unul dintre spectacole, Conu Leonida față cu progresiunea, nu a mers, a ieșit din repertoriu destul de repede, pentru că publicul nu a fost interesat. După care cele două au jucat într-un spectacol lectură gândit să fie outdoor și a participat de mai multe ori la zilele Bucureștiului. Este o dramatizare după Apolodor de Gellu Naum. Și acest spectacol a fost de mai multe ori prezentat în cadrul evenimentului Străzi deschise.

Nu văd de ce noi, artiștii, nu am ieși pe stradă să jucăm spectacole. Nu este absolut nimic ilegal și toate teatrele fac acest lucru. În esență, orice ordin de serviciu, orice dispoziție de a lucra, practic, nu a fost primită cu receptivitate de doamna Dănescu și a ales să ne dea în judecată pentru abuz.

S-a afirmat în spațiu public că aceste procese au fost câștigate. Ele, într-adevăr, unele dintre ele au fost câștigate în prima instanță, dar fără excepție pe niște vicii de procedură, nu pe fond. Deocamdată, ele sunt încă active și nu ne putem formula o părere de partea cui este sau nu dreptatea.

Este adevărat ce a apărut în spațiul public, că ați trimis-o să stea zilnic într-o cameră din podul teatrului, singură, chiar și în zilele în care nu era nimeni la teatru?

Nu. După ce colega noastră a refuzat să lucreze în spectacole sau în activitățile adiacente, care sunt aceste recitaluri de poezie contemporană în licee, argumentând că nu vrea să facă asta, că nu e ok să prezinte poezie contemporană, că nu e etic în fața elevilor să le vorbești despre moarte, despre cancer, în fine, poezie contemporană.

În opinia mea era un demers potrivit, produs de Teatrul Tineretului, noi trebuie să lucrăm cu tineri și pentru tineri. Deoarece s-a refuzat cu consecvență îndeplinirea acestor activități de natură artistică, am luat o decizie internă ca aceste doamne să vină zilnic la program. Și nu sunt închise în podul teatrului, nu sunt în podul teatrului, în podul teatrului sunt celelalte birouri.

Dumneaei stă singură în birou, cu calculator, cu căldură, cu aer condiționat; nu este închisă pentru că poate ieși oricând de acolo. Deci, nimeni nu o ține cu forța, este opțiunea dumneaei când vine, când iese. Punct.

Deci, faptul că cineva vine la serviciu și stă într-un birou mare, de altfel, vă invit la teatru să vedeți biroul, nu consider căs unt condiții inumane de muncă.

Mie mi s-a părut imoral ca, mai ales în această perioadă, în care finanțarea pe cultură este mizerabilă, ca cineva să își ia un salariu fără nici măcar să nu vină la muncă. Până la venirea mea în 2023, aceste doamne, când nu aveau niciun fel de prestație artistică la teatru, și au fost ani de genul acesta, își justificau salariul doar printr-o declarație pe propria răspundere că fac anumite exerciții.

Exerciții pe care, în momentul când am dorit să le văd, n-au vrut să le arate.

Aici ajungem la o problemă mult mai profundă, vorbim despre sistemul în care funcționează teatrele din România, sunt zeci de angajați care nu au jucat de ani de zile și au primit salariile lunar.

Sunt cu sutele, din păcate, și o bună parte a colegilor noștri se solidarizează cu acest tip de abordare, pentru că le convine tuturor să nu vină cu anii la muncă, dar să primească un salariu destul de ok.

De-a lungul celor 2 ani și jumătate de interimat, ați solicitat vreodată Primăriei Capitalei să organizeze concurs, așa cum prevede legea?

Nu în mod direct. E ciudat ca eu să cer asta. Hei, tu, primărie, te rog, respectă legea. Adică asta cred că trebuie să știe primăria că trebuie să facă, este datoria ei. Dar în contextele artistice în care eu am apărut, întotdeauna am avut intervenții în care am susținut necesitatea concursurilor.

În plus, pe perioada destul de scurtă a mandatului meu au existat cel puțin două tentative de organizare a acestui concurs, care nu știu de ce nu s-au materializat. Deci, senzația noastră era că se dorește organizarea acestui concurs. Deci n-avea rost să depunem o sesizare, în contextul în care mesajele transmise erau că se dorește organizarea concursului.

Din cunoștințele dumneavoastră, de ce credeți că nu sunt organizate concursurile la teatrele bucureștene?

Cred că a fost un concurs nefericit de împrejurări. Adică, de obicei, aceste concursuri ale teatrelor se lasă cu scandal. Dar repet, este o părere personală, este o speculație, nu este o certitudine. Probabil că, de asemenea, au fost perioade destul de agitate cu alegerile. Presupun că s-a dorit amânarea acestor concursuri astfel încât să se creeze un mediu mai liniștit și mai just pentru a se lua niște decizii cât mai corecte, să nu se facă la cald, pe repede înainte. Asta este bănuiala mea, dar nu știu.

Trebuie întrebată autoritatea de ce n-a făcut-o. Nu pot să-mi dau cu părerea competent.”, a declarat Radu Nica pentru Cultura la dubă.

Directorul Direcției de Cultură și Învățământ din cadrul Primăriei Capitalei, cea care ar trebui să organizeze concursurile în teatrele bucureștene, tocmai a fost numit ieri secretar general adjunct al Ministerului Finanțelor. Este vorba despre George Bogdan Borună. Acum primarul interimar Bujduveanu ar trebui să numească un nou director.

Am solicitat PMB un punct de vedere cu privire la organizarea concursurilor. Până la această oră nu am primit un răspuns.

De-a lungul ultimilor 5 ani, Cultura la dubă a făcut solicitări în repetate rânduri către PMB cu privire la motivul pentru care concursurile nu sunt organizate. De fiecare dată, răspunsul oficial era că se lucrează la caietele de sarcini și că vor fi deschise apelurile “în curând”. În 5 ani, PMB nu a organizat niciun concurs pentru postul de manager al vreunui teatru din subordinea sa.

În ceea ce privește situația actriței Mariana Dănescu, avocatul său, Adrian Cuculis, declară pentru Cultura la dubă:

“Problematica pe care a ridicat-o actrița este una care poate să aibă chiar și conotații de natură penală, în contextul în care discutăm despre aducerea unor actori din afara teatrului pentru a juca exact aceleași piese în legătură cu care actrita era și este consacrată. Deși discutăm despre un funcționar public ce a ocupat postul printr-un concurs, presiunile și actele de intimidare nu au încetat nici după ce a câștigat în repetate rânduri procese în instanță ce arătau vădita discriminare a actriței.

În momentul de față discutăm despre un proces de mobbing la locul de muncă ce se desfășoară și se va desfășura pe o perioadă mai lungă de timp, iar la baza acestui proces se află deja hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea acesteia în trecut.”

Regizorul Eugen Jebeleanu declară într-o postare pe facebook că: “La « Goodbye, Lenin » actrita despre care se vorbeste a putut participa. Nu i-a interzis nimeni să facă asta. Dumneaei nu a fost prezentă la întâlnirea stabilită, dar a trimis un video cu un monolog, cerut de mine în urma absenței la întâlnire. Nu a fost distribuită ulterior, însă managerul institutiei, Radu Nica, nu a împiedicat posibilitatea distribuirii sale în spectacolul meu. Țin să menționez asta pentru că nu toate informațiile care circulă pe facebook reflectă adevărul situațiilor reale.”

George Ivașcu a condus Teatrul Metropolis de 15 ani, cu o pauză de 2 ani, când a fost ministrul Culturii în guvernul Dăncilă.

Ca ministru al Culturii, principala sa misiune a fost să organizeze Centenarul Marii Uniri și să distribuie fonduri către proiecte tematice.

Conform studiului realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat chiar în subordinea ministerului Culturii, anul Centenarului a fost un eșec din punct de vedere al impactului cultural asupra cetățenilor. Studiul a arătat că centenarul s-a bazat mai mult pe serbări și comemorări, nu pe proiecte culturale sau investiții.

În 2018, Sala Amfiteatru a Teatrului Metropolis a primit numele “Sala Centenar”, 100 de scaune fiind personalizate cu numele marilor și actori români.

Ca manager al Metropolis, Ivașcu se află și în spatele inițiativei „Aleea Celebrităţilor”. Potrivit site-ului teatrulmetropolis.ro, “34 de stele oferite până în acest moment, stau mărturie în Piaţa Timpului din Centrul vechi al capitalei, precum şi numele a peste 100 de personalităţi dăinuie aici pentru posteritate.”

George Ivașcu este și un important membru al masoneriei române. În 2021 el a fost ales Marele Maestru al Marii Loje Naționale a României.

Teatrul Metropolis se prezintă drept “primul teatru de proiecte din Bucureşti”, iar printre cele mai apreciate spectacole montate la Metropolis se numără cele realizate de regizorul Victor Ioan Frunză: Amadeus, Visul unei nopți de vară, Colivia cu nebune sau Titanic Vals, precum și Cine l-a ucis pe tata, regizat de Andrei Măjeri și premiat de UNITER.

Articolul este în curs de actualizare. Vom publica celelalte puncte de vedere, dacă acestea ne vor fi oferite.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Radu Nica, înlocuit cu George Ivașcu la conducerea Teatrului Metropolis. Nica: “Foarte mulți angajați nu veneau cu lunile sau chiar cu anii la teatru și își încasau salariile” appeared first on Cultura la dubă.

András István Demeter, actual secretar de stat în Ministerul Culturii, este propunerea UDMR pentru ocuparea postului de ministru al Culturii în guvernul Bolojan. Fost director al Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timișoara, în perioada 1993-2005, acesta a ocupat de-a rândul timpului doar funcții la stat, fiind condamnat definitiv în 2017 de Înalta Curte pentru Casație și Justiție pentru conflict de interese. Acesta a avut interdicție de a mai ocupa funcții publice timp de 3 ani, dar Parlamentul a refuzat să aplice decizia instanței supreme.

Absolvent de actorie, András István Demeter a mai deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii, în mandatul lui Lucian Romașcanu.

Ascensiunea sa pe scena politică a început în 2010 când, brusc, pe când era directorul Teatrului Csiky Gergely din Timișoara, a fost numit preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. În 2016, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese, într-un dosar ce viza conducerea Radioului Public. Potrivit G4 Media, “a semnat un ordin prin care s-a numit singur în funcția de coordonator într-un proiect POSDRU cu fonduri europene, obținând în urma activităților desfășurate un venit brut în valoare de 190.000 de lei. Potrivit ANI, Demeter a emis un act administrativ în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, încălcând astfel legea conflictului de interese”.  Acesta a fost găsit vinovat, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme, în 2017.

A avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, însă el a continuat să fie membru în Consiliu de Administrație al Radioului Public și director al Casei de Producție a TVR, refuzând să demisioneze. Deși Agenția Națională de Integritate a cerut Parlamentului să îl demită pe Demeter din funcțiile publice deținute, Parlamentul României nu a luat nicio măsură.

CV-ul său, publicat pe site-ul Ministerului Culturii, este unul atipic. Acesta susține că a studiat management cultural la Dijon, Franța, dar nu precizează instituția și perioada. De asemenea, lipsesc detaliile privind studiile în drept. CV-ul său este, de fapt, un scurt rezumat al carierei sale, după cum urmează:

“Este licenţiat în 1992 în arta actorului de teatru, film şi televiziune la universitatea „Szentgyörgyi István” din Târgu Mures. În 1993 a câştigat primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru, asigurând conducerea Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timisoara în perioada 1993-2005.

A studiat management cultural în Dijon, Franţa şi este licenţiat în drept la Timişoara. În perioada 2005-2010, a dobândit experienţă atât în administraţia de stat cât şi în domeniul legislativ în calitate de director general şi, mai apoi, de secretar de stat în ministerul culturii. A fost timp de doi ani preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune şi membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public în perioada 2010 – 2021.

Din 2013, timp de 7 ani a asigurat managementul Casei de Producţie a Televiziunii Române. Din martie 2021 până în mai 2023 a fost Secretar de Stat în Ministerul Culturii. Ca actor poate fi văzut pe micul sau marele ecran, pe scena Teatrului Maghiar de stat din Cluj sau unor teatre lirice ori în spectacole ale unor companii teatrale de drept privat. În 2012, prin brevetul nr. 253, Regele Mihai I. al României i-a conferit Medalia Regele Mihai Pentru Loialitate.“

VIITORUL MINISTRU AL CULTURII SE AFLĂ ÎN PROCES CU MINISTERUL CULTURII

_{Pe 27 martie 2025, Natalia Intotero l-a numit din nou secretar de stat pe András István Demeter și l-a însărcinat să facă o anchetă privind spectacolul de teatru Proorocul Ilie, montat la TNB. Cultura la dubă a aflat atunci că Demeter dăduse în judecată Ministerul Culturii, în decembrie 2024, pentru organizarea concursului privind postul de manager al Teatrului de Operetă Ion Dacian, la care și el participase, dar pierduse. Am făcut atunci o solicitare către Ministerul Culturii și am întrebat dacă există cumva un conflict de interese în acest caz, dat fiind că va ocupa o funcție de conducere, cu drept de semnătură, într-o instituție cu care se află în proces.}

_{Ministerul Culturii a răspuns pe 10 aprilie 2025, prin semnătura secretarului de stat Diana Baciuna, că nu poate fi vorba despre conflict de interese dat fiind că departamentul juridic nu i se subordonează secretarului de stat Demeter, dar și că în ipoteza unui potențial conflict de interese, ar fi de datoria acestuia să se abțină de la acte care ar genera un conflict.}

Procesul este încă pe rol, la Tribunalul București. Două luni și jumătate mai târziu, Ilie Bolojan îl propune pe Andras Demeter ministru al Culturii, din partea UDMR. Acesta urmează să fie audiat în Comisia pentru Cultură a Senatului pentru avizul de investire.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post András Demeter, viitorul ministru al Culturii, se află în proces cu Ministerul Culturii. În trecut, el a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese appeared first on Cultura la dubă.

Acesta a anunțat lansarea unui proiect major, intitulat “Noua Renaștere a Luvrului”, care va include construirea unei intrări noi lângă Sena, restaurarea unor aripi ale clădirii și modernizarea spațiilor de primire a publicului, precum și a unor săli de expoziții. Odată cu această modernizare, “Mona Lisa” va avea propria cameră de expoziție.

“Condițiile de prezentare a Mona Lisei vor fi pe meritul său”, a spus azi Macron.

Anunțul vine după ce în ultimii doi ani, directoarea muzeului, Laurence des Cars, a făcut repetate apeluri publice către autorități și a vorbit despre nevoia consolidării și modernizării clădirii care găzduiește cel mai mare muzeu din lume. Luna trecută, aceasta a adresat o scrisoare ministrului Culturii, în care a vorbit despre degradarea clădirii, cauzată de scurgeri de apă, schimbări bruște de temperatură și alți factori.

Proiectul lui Laurence des Cars, de modernizare a Luvrului, a fost estimat la 900 de milioane de euro, potrivit publicației Le Monde.

Ultimul mare proces de modernizare a Luvrului a avut loc în 1981, atunci când a fost construită și celebra piramidă de sticlă, considerată o lucrarea extrem de îndrăznează la acea vreme, a arhitectului chinez Ieoh Ming Pei.

Noua intrare a Luvrului ar urma să fie inaugurată în 2031. Potrivit lui Macron, fondurile vor proveni din vânzarea de bilete, din donații și din încasările Muzeului Luvru din Abu Dhabi. De asemenea, președintele a anunțat că biletele pentru turiștii non-UE vor fi mai scumpe. În prezent, intrarea generală pentru un adult costă 22 de euro.

În 2024, muzeul a întregistrat 8,7 milioane de vizitatori. Luvrul are 2.200 de angajați. Jumătate din bugetul instituției vine de la stat, iar cealaltă jumătate înseamnă autosusținere din bilete, magazine, restaurante, închirieri pentru evenimente speciale și donații de la mari iubitori de artă.

Un alt muzeu major al Parisului, Centrul Pompidou, va fi închis, începând de anul acesta, pentru renovare. Costurile șantierului de la Pompidou se ridică la 260 de milioane de euro.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Muzeul Luvru va intra într-un amplu proces de modernizare, estimat la peste 800 de milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, și directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander Târnoveanu, au anunțat azi într-o conferință de presă că vor deschide în câteva zile licitația publică pentru demararea proiectului de consolidare, restaurare și reamenajare a Muzeului Național de Istorie a României, care este închis în proporție de 80% încă din anul 2002. Proiectul va fi finanțat printr-un împrumut obținut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 100 de milioane de euro.

Un anunț similar a fost făcut în anul 2016, când pentru aceeași sumă obținută printr-un acord similar, urma să înceapă un amplu proiect de consolidare a clădirii și modernizare a muzeului. Atunci, printr-un parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, a fost organizat un concurs internațional de soluții arhitecturale, iar o firmă din România a fost desemnată câștigătoare de către juriul format din specialiști străini și români. Deși din juriu a făcut parte și directorul muzeului, acesta a constestat proiectul câștigător și au urmat 7 ani de procese cu studioul de arhitectură câștigător și cu Ordinul Arhitecților din România, timp în care starea clădirii s-a degradat, iar România a pierdut atât banii investiți în concursul de arhitectură, cât și șansa de a pune pe picioare noul muzeu.

Cultura la dubă a urmărit subiectul în tot acest timp și a spus întreaga poveste AICI.

“În ceea ce privește concursul de soluții din 2016, pot să spun, fără posibilitatea de a greși, că a fost un uriaș eșec care a avut drept consecință aruncarea unei instituții într-o situație și mai complicată decât era înainte. Am câștigat la toate instanțele, s-a rezolvat din punct de vedere juridic, acum suntem în faza în care ne mai judecăm cu Ordinul Arhitecților din România pentru recuperarea prejudiciului.

Acel concurs de soluții reprezintă o rușine pentru toți cei care au participat. De fapt, a fost un fals uriaș și, din păcate, justiția nu și-a făcut până la capăt datoria. Acolo au fost lucruri extrem de grave.

Ce veți face acum diferit?

Partea de proiectare și execuție va fi coordonată de Unitatea de Management a Proiectului. Sunt convins că vor căuta și soluția tehnică și soluția legală mai bună, pentru ca atât la proiectare, cât și la execuție, să participe firme care au capacitatea să ducă asemenea proiecte la bun sfârșit.”, a declarat azi Enernest Oberlander Târnoveanu, managerul MNIR.

“Evident că ne dorim să câștige licitațiile cele mai bune firme care să lucreze cu proiectanți și cu restauratori, să fie o lucrare de calitate, însă trebuie să recunoaștem cu toții că în România am avut și exemple neplăcute. Dar, până la urmă, legea achizițiilor e sfântă, e cea care se aplică acestor lucrări, și sper ca la licitație să se prezinte firme care să înțeleagă responsabilitatea acestei investiții”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan.

Cele 100 de milioane de euro împrumutate de la Banca de Dezvoltare fac parte dintr-un acord amplu, de 270 de milioane de euro, alocat consolidării și retaurării unor obiective de patrimoniu din România. Primul obiectiv finalizat este Palatul Culturii din Iași, iar în lucru se află restaurarea Palatului Cantacuzino de pe Calea Victoriei, care găzduiește Muzeul Național George Enescu.

Alte obiective care ar urma să intre în procese similare sunt Teatrul Marin Sorescu din Craiova, Opera și Teatrul Național din Cluj, o nouă sală de concerte pentru Opera din Iași, Vila Florica din Județul Argeș, precum și Muzeul Revoluției din Timișoara. Raluca Turcan a anunțat că a demarat proceduri pentru obținerea unui nou acord de împrumut, care are viza restaurarea Operei Naționale București și a Sălii Palatului, ori construirea unei săli de concerte în București, o promisiune deja obișnuită a fiecărui ministru al Culturii.

Reprezentantul Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii nu a știut să spună azi, în conferința de presă, care sunt condițiile returnării banilor împrumutați.

“Durata acordului este până în 2027. Asta înseamnă că toate obiectivele trebuie să fie gata până atunci. Dacă atunci vor fi contracte în derulare, acordul nu se va întrerupe, ci va fi prelungit prin hotărâre de guvern.

Costul creditului este un atribut care ține de Ministerul de Finanțe, Ministerul Culturii nu gestionează o relație strict financiară cu banca. Plata împrumutului, dobânzile, din cultura mea generală vă spun că sunt variabile. Valoarea totală a dobânzilor nu vă poate spune nimeni, nici măcar Ministerul de Finanțe.”, a declarat Diana Gorjan, din partea Unității de Management a Proiectului.

România ar fi putut obține fonduri europene nerambursabile pentru acest proiect și celelalte prevăzute în acord, însă restaurarea patrimoniului construit nu a fost cuprinsă în PNRR, a declarat azi chiar ministrul Turcan.

Prin urmare, statul român împrumută 270 de milioane de euro și nu știm, momentan, cât va trebui să returneze Băncii Europene de Dezvoltare a Consiliului Europei.

“Marea provocare” – mutarea celor 700.000 de obiecte de patrimoniu

Până ca modernizarea muzeului să devină realitate, mai este cale lungă. Cea mai mare “provocare”, așa cum afirmă și autoritățile, este mutarea patrimoniului deținut de MNIR. Vorbim despre sute de mii de obiecte de arheologie fragile, bijuterii extrem de prețioase, tablouri, cărți, etc.

De peste 20 de ani, Ministerul Culturii și conducerea muzeului caută spații pentru adăpostirea în condiții propice a acestor valori.

Nici azi, în conferința de presă, responsabilii nu au putut indica o soluție concretă. Ministrul Turcan promite că va cuprinde în bugetul pe 2024 o sumă alocată procesului de mutare, fără să spună care va fi această sumă.

“Avem mai multe oferte, o să căutăm oferta care va corespunde cel mai bine condițiilor de preț și de siguranță pentru patrimoniu. Avem deschisă și posibilitatea unei colaborări cu MAPN. Așadar noi vom bugeta pe oferta care vom aprecia că răspunde solicitărilor noastre, dacă vom face și economii, cu atât mai bine.”, a completat Raluca Turcan.

Muzeul Național de Istorie a României deține cel mai bogat patrimoniu al României, după Banca Națională. Este găzduit de Palatul Poștelor, o clădire simbol de pe Calea Victoriei, veche de mai bine de 120 de ani. Starea avansată de degradare a palatului reprezintă un risc zilnic pentru angajații muzeului, vizitatori și patrimoniu, în eventualitatea producerii unui cutremur major. Aflați mai multe AICI.

The post După 21 de ani, Muzeul Național de Istorie a României ar putea fi consolidat și restaurat. Ministerul Culturii promite un nou proiect în valoare de 100 de milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

În ultimele luni, acesta a dus o bătălie publică împotriva conducerii, fiind unul dintre cei mai aprigi contestatari ai lui Beatrice Rancea, manager suspendat ulterior din funcție și pus sub control judiciar.

Demiterea lui Vlad Mărculescu a fost și motivul mai multor proteste ale angajaților operei, care s-au încheiat cu trimiterea Corpului de Control de către ministrul Culturii, în octombrie 2020.

Conform deciziei judecătorești, Vlad Mărculescu a câștigat dreptul de a fi reangajat, de a i se plăti salariile din perioada în care a rămas fără seriviciu și de a primi daune de 100.000 de lei, adică aproximativ 20.000 de euro.

Acesta nu este singurul caz pierdut de Opera Națională Iași în fața unor foști angajați.

Cultura la dubă a scris recent, în urma obținerii celui mai nou raport întocmit de comisia Corpului de Control, despre sumele pe care instituția trebuie să le achite, ca urmare a pierderii mai multor procese.

Iată decizia judecătorească, în cazul lui Vlad Mărculescu:

“Admite contestaţia formulată de contestator Marculescu Vlad Constantin în contradictoriu cu intimata Opera Naţională Română Iaşi. Admite cererea de intervenţie accesorie în interesul contestatorului Marculescu Vlad Constantin formulată de intervenient Sindicatul Artis Moldova.

Anulează Decizia nr.118/16.09.2020 de sancţionare a contestatorului Marculescu Vlad Constantin cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, emisă de intimată.

Dispune reintegrarea contestatorului Marculescu Vlad Constantin în funcţia deţinută anterior sancţionării cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Obligă intimata la plata către contestator a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, pe perioada dintre data concedierii (16.09.2020) şi data reintegrării efective pe post, actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferente până la data plăţii efective.

Obligă intimata la plata către contestator a sumei de 100.000 lei reprezentând daune morale. Respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cale de atac ce se depune sub sancţiunea nulităţii, la Tribunalul Iaşi. Pronunţată azi, 24.03.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.”

The post Balerinul Vlad Mărculescu a câștigat procesul cu Opera Națională Iași. Decizia nu e definitivă. appeared first on Cultura la dubă.

Dante Alighieri este cunoscut pentru opera monumentală „Divina Comedie”, creație ce reconstituie călătoria poetului prin Infern, trecerea prin Purgatoriu și ascensiunea spre Paradis. Puțini știu, însă, că Alighieri nu a fost doar un scriitor desăvârșit, ci și un om politic activ în Florența începutului de secol XIV. Iar acest lucru i-a adus două condamnări la moarte.

Șapte secole mai târziu, Contele Sperello di Serego Alighieri, descendentul în linie directă al celui supranumit „Poetul suprem”, și Alessandro Traversi, avocat specializat în drept penal, își propun să reia simbolic procesul care a rezultat în aceste sentințe.

Evenimentul se va desfășura la o conferință organizată pe data de 21 mai. Sperello di Serego Alighieri consideră că inițiativă este tardivă, pentru că nimic din ce se mai poate face acum „nu va schimba nimic”.

În schimb, avocatul Traversi subliniază că, „din punct de vedere juridic, pentru oraşul Florenţa, ˙[poetul] este în continuare un om condamnat”, astfel că scopul reluării procesului este acela „de a stabili, în lumina unor noi informaţii care ar putea ieşi la lumină, dacă verdictul poate fi revizuit, sau, şi mai bine, anulat”.

Pentru ce a fost condamnat Alighieri

În 1300, Dante Alighieri a fost ales prior al Florenței. La acea vreme, orașul italian era divizat între două grupări, „guelfii negri” și „guelfii albi”, care luptau pentru a prelua controlul politic și economic asupra așezării. Alighieri făcea parte din facțiunea guelfilor albi.

În 1301, cu susținerea papei Bonifaciu al VIII-lea și a lui Charles de Valoi, fratele regelui francez Filip cel Frumos, guelfii negri au revenit la putere. Iar prima lor acțiune a fost aceea de a-și lichida rivalii.

Dante se afla într-o misiune diplomatică din afara Florenței, astfel că, la fel ca tovarășii săi din facțiunea guelfilor albi, a fost judecat în lipsă și condamnat pentru corupție și extorcare de bani. Drept urmare, a primit interdicția de a mai ocupa funcții publice, dar și un termen de trei zile pentru a achita o amendă consistentă.

La scurtă vreme după aceea, în martie 1302, Cante de Gabrielli i-a condamnat pe guelfii albi la arderea pe rug dacă vor încerca să revină în Florenţa.

În 1315, după ce Dante a refuzat termenii unei amnistii, sperând să se poată întoarce în orașul italian într-un context mai favorabil, un alt judecător l-a condamnat la moarte prin decapitare și a extins sentința și asupra fiilor săi.

Astfel, pentru „Poetul suprem” a început un periplu îndelungat și dureros.

Pe lângă pierderea statutului social și a stabilității financiare, cea mai mare suferință a sa a fost provocată de caracterul infam al judecatei, precum și de faptul că florentinii au continuat să îl creadă vinovat pe tot parcursul vieții.

Făcând referire la această situație, poetul avea să scrie: „[Înaintez prin Italia] arătându-mi împotriva voinței mele rana unei sorți pentru care cel rănit e adesea obișnuit pe nedrept să fie tras la răspundere.”

Tocmai din această suferință a luat naștere și poemul „Divina Comedie”, în care experiența exilului ocupă un rol central, iar autorul își face dreptate găsindu-le un loc în Infern dușmanilor săi.

Procesul din prezent

Acum, avocatul Alessandro Traversi speră ca, prin reluarea procesului, să îl poată reabilita pe scriitor. După conferință, Margherita Cassano, magistrat la Curtea de Casaţie a Italiei, va redacta un raport final, iar deliberările vor fi publicate într-un volum.

Evenimentul face parte dintr-o serie amplă de activități organizate în Italia cu ocazia celebrării a 700 de ani de la moartea lui Dante Alighieri. Acesta s-a stins în 1321, în orașul Ravenna, fără să mai fi avut ocazia să revină vreodată la Florența.

The post Procesul lui Dante, rejudecat simbolic la 700 de ani de la condamnarea la moarte a scriitorului appeared first on Cultura la dubă.