Primarul general Ciprian Ciucu a prezentat azi, într-o postare publică pe facebook, câteva dintre motivele care au dus la decizia de a comasa cele 7 instituții cu activitate culturală și educațională și a promis că noua direcție va fi “mai importantă, mai vizibilă”, păstrând o parte dintre programele deja cunoscute, cum ar fi apelul de finanțare deschis de ARCUB către artiștii independenți.

Din informațiile transmise de primar reiese că 65 de posturi ocupate în prezent vor dispărea odată cu această comasare. “Din 267 de posturi (dintre care 206 ocupate) vor rămâne 155 de posturi (dintre care 141) ocupate.”

Procesul efectiv de reorganizare se va realiza în următoarele 60 de zile.

***

Iată mesajul transmis de Ciprian Ciucu:

“Șapte instituții, dintre care o parte înființate artificial, fragmentate, cu programe culturale cu impact mic, cu suprapuneri, cu șapte directori și șapte servicii suport (juridic, contabilitate, achiziții, administrativ. etc), care operau în afara atenției Consiliului General și a primarului au dus la un impact scăzut al proiectelor și programelor culturale care se manifestă prin:

• Lipsă de „flagship european” sau măcar regional. Niciuna dintre aceste instituții nu are un festival cultural sau brand cultural european. Evenimentele sunt bune “local”, dar nu atrag atenție internațională;

• Impact economic limitat. Astfel, aceste instituții nu generează turism cultural consistent, industrie creativă scalată, export cultural;

• Fragmentare. Au multe proiecte mici, de unde rezultă un impact dispersat. Nu există 2–3 proiecte „dominante” care să definească orașul nostru;

• Branding insuficient. Bucureștiul nu este perceput extern ca „oraș cultural”. ARCUB nu funcționează încă ca un „brand exportabil”, dar va fucționa, pentru că brandul “ARCUB” va merge mai departe.

Toate practicile și proiectele bune dezvoltate până acum vor merge mai departe. Nu vom pierde nimic valoros. De exemplu, “Teatreli”, proiectul “Lumina”, finanțările adresate lumii culturale, experiența Școlii de Arte, vor merge mai departe. Și nu doar acestea! Am punctat câteva.

Dar! Vom crea spațiu, inclusiv financiar, pentru proiecte și inițiative noi.

Acum, câteva lucruri, despre fiecare dintre aceste instituții în parte, concluziile le veți trage dumneavostră.

1. Centrul pentru Tineret. A fost o structură desprinsă din Proedus, înființată în timpul mandatului doamnei primar Firea. Nu intru în detalii de ce și ce a făcut în acest timp, sunt informații pe internet. Nu trebuie să fie despre vacanțe și dus tinerii la mare, ci despre programe educaționale. Avea zece posturi ocupate, nu avea impact. Legea ne obliga să desființăm instituțiile sub 50 de posturi;

2. Școala de arte. A fost o instituție de educație non-formală în domeniul artelor. A avut rezultate bune, dar, în ultimul timp avea probleme de capacitate administrativă și de scalare a rezultatului. Programele educaționale vor merge mai departe, vor fi mai bine susținute financiar și vor fi derulate de “Serviciul Școala de Arte” din cadrul noii instituții. Avea 28 de posturi ocupate, legea ne obliga să desființăm instituțiile sub 50 de posturi;

3. Proedus. Impactul său este experiențial, nu educațional. În activitatea sa nu am găsit indicatori clari de rezultat în termeni de competențe dezvoltate și progres măsurabil. Accentul pus a fost doar pe volum (câți participă) și nu pe calitate (ce rămâne). A operat cu costuri ridicate per beneficiar și avea o structură birocratică rigidă pentru o instituție de proiecte. Multe externalizări cu risc de eficiență scăzută și control limitat. Nu a fost integrat într-o viziune educațională coerentă;

4. Centrul Cultural EXPO ARTE. Desprins din ARCUB, pentru a fi detașat fostul director din ARCUB acolo și pentru a fi dus unul nou pe mandatul doamnei primar Firea. A preluat o parte din activitatea ARCUB. Are patru posturi ocupate, legea ne obligă să desființăm instituțiile sub 50 de posturi. Se întroarce în ARCUB;

5. Centrul Cultural Lumina. Este un proiect interesant de teatru experimental, cu potențial bun de creștere și extindere la nivel de proiect de „cartier cultural”. Va merge mai departe sub formă de proiect, nu se pierde nimic. Are cinci posturi ocupate, legea ne obliga să desființăm instituțiile sub 50 de posturi;

6. CREART. Programele cu impact rămân. Teatreli rămâne. Acestă direcție va fi orientată pe evenimente mari, festivaluri culturale, care să ne pună pe harta regională în următorii ani. Dispar “târgurile afumătoare” cu mici, bere și fasole cu cârnați. Are 47 de posturi ocupate, legea ne obliga să desființăm instituțiile sub 50 de posturi.

7. ARCUB. Instituție de tradiție, brandul cel mai cunoscut. Finanțările pe care le acordă vor continua și valoarea lor va crește. Principalele programe vor merge mai departe. Noua instituția va fi creată pe “osatura” ARCUB. Brandul va fi salvat.

O parte dintre aceste instituții au contracte cu firme de leasing operațional, cu zeci de muncitori platiți în fiecare zi, fără să existe o coordonare și eficientizare bazată pe nevoi comune. Plus contracte cu diferite firme pentru monat și demonat căsuțe etc.

Din 267 de posturi (dintre care 206 ocupate) vor rămâne 155 de posturi (dintre care 141) ocupate.

Directorul instituției va fi desemnat prin concurs anunțat din timp! Vom avea o instituție puternică, importantă, cu capacitate administrativă.

Acestă instituție va fi bine susținută financiar, va avea impact! După finalizarea reoganizării va primi sarcina să dezvolte o strategie culturală și una de educație non-formală. Deoarece are o mai bună capacitate de a atrage expertiză și mediul cultural decât Direcția de Cultură din cadrul PMB.

Toate programele vor fi auditate! Pentru prima dată. Nu este vorba despre audit contabil, ci de auditare culturală, pentru a vedea ce ținem și a înțelege ceea ce ne lipsește.

Cui îi este teamă de auditare? Deoarece o bună parte din rezistență de aici a plecat. Instituții pe multi bani publici, neaudiate, neevaluate, care nici măcar nu răspundeau cerințelor de transparență venite dinspre Consiliul General.

Că se pierd anumite privilegii, este adevărat. Exista rețele și rețete , ca peste tot.

Da, sunt perfect conștient că acest proces i-a luat pe mulți prin surprindere și că l-am derulat cu rapiditate. O parte dintre criticile dumneavostră au fost justificate: nu am comunicat înainte ceea ce v-am comunicat acum. Doar că am prins o fereastră de oportunitate pentru a face ceea ce a fost corect de făcut. Sunt mulți oameni din zona culturală care mi-au trimis mesaje în privat care au apreciat demersul.

O astfel de instituție va fi mult mai importantă, mai vizibilă, mai în atenția publicului și a presei și a Consiliului General și am mea, decât șapte altele mărunte.

Judecați-mă peste doi ani. Acum, dați-mi voie să-mi pun viziunea în practică și să-mi duc mandatul. Dacă nu veți fi mulțumiți, mă veți sancționa la vot. Nu am venit primar să nu fac nimic, doar să șurubăresc pe ici, pe colo.”

Vă reamintin că ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte au fost desființate pe 2 aprilie prin comasare, după cum Cultura la dubă a anunțat în premieră. Programele lor vor fi preluate de o structură unică – Direcție Generală Arte și Evenimente Urbane, sub conducerea unui director numit de primarul general în primă fază, urmând ca ulterior să fie organizat concurs.

Proiectul de comasare inițiat de Ciprian Ciucu a primit de la consilierii generali 46 de voturi pentru, 5 abțineri și 0 voturi împotrivă.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Ciprian Ciucu despre comasare: “Instituții pe mulți bani publici, neaudiate, neevaluate, care nici măcar nu răspundeau cerințelor de transparență” appeared first on Cultura la dubă.

Proiectul de comasare inițiat de Ciprian Ciucu a primit de la consilierii generali 46 de voturi pentru, 5 abțineri și 0 voturi împotrivă.

Despre această comasare, Ciucu a vorbit pe larg într-un interviu acordat în urmă cu câteva zile pentru Cultura la dubă. Citiți interviul AICI.

The post BREAKING NEWS: ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Lumina, Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte au fost desființate appeared first on Cultura la dubă.

“Domnul Radu Nica a fost detașat la Teatrul Metropolis de la o altă instituție, iar perioada detașării a expirat.

Domnul George Ivașcu a fost numit temporar, pentru o perioadă de cel mult un an, prin detașare de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), pentru a asigura, începând cu data de 24 septembrie, conducerea Teatrului Metropolis și continuitatea activității artistice, până la organizarea concursului de management.”

Răspunsul PMB nu răspunde, însă, la întrebările transmise de Cultura la dubă către primarul interimar Bujduveanu. Am solicitat luni răspunsuri la următoarele întrebări:

1. De ce ați decis să nu îi mai prelungiți interimatul lui Radu Nica?
2. De ce ați decis să îl numiți pe George Ivașcu?
3. De ce timp de 5 ani Primăria Capitalei nu a organizat niciun concurs pentru managementul teatrelor bucureștene, așa cum prevede legea?
4. Când vor fi organizate concursurile?

Vom publica răspunsurile de îndată ce le vom primi. Momentan, din reacția PMB putem înțelege că cel puțin la Teatrul Metropolis nu va fi organizat un concurs în perioada următoare.

CONTEXT

Radu Nica, managerul interimar al Teatrului Metropolis, a fost înlocuit zilele trecute cu George Ivașcu, fost manager general al Teatrului Metropolis, care a demisionat în 2022 în urma unui scandal public. Atunci, primăria a susținut că Teatrul Metropolis a raportat aproape 60.000 de spectatori, dar a vândut doar 2000 de bilete, în timp ce George Ivașcu a reproșat primăriei diminuarea drastică a bugetului și imposibilitatea de a continua proiectele teatrului.

Acum, numirea lui Ivașcu a luat prin surprindere lumea teatrului românesc, fără ca ea să fi fost anunțată pe cale oficială de către ordonatorul de credite, în acest caz Primăria Municipiului București, condusă de primarul interimar Stelian Bujduveanu (PNL).

În urmă cu câteva zile, regizoarea Lia Bugnar, cunoscută susținătoare a lui George Ivașcu, a scris într-o postare pe facebook că actrița Mariana Dănescu, angajată a Teatrului Metropolis, ar fi fost umilită și terorizată de managerul Radu Nica, fiind exclusă din proiectele teatrului și izolată într-o cameră, obligată să vină zilnic la teatru sau “ca umilința să fie dusă până la capăt, pusă să învețe niște poezii de la dubioase în sus și trimisă prin școli, să le spună copiilor poezii.” Actrița se află în proces cu Teatrul Metropolis și a câștigat în primă instanță, dar nu pe fond, ci pe vicii de procedură.

În actualul context, regizori și actori cunoscuți, colaboratori sau nu ai Teatrului Metropolis, subliniază că marea problemă este lipsa de concursuri pentru managementul teatrelor bucureștene, ceea ce a dus la interimate instabile, interimari numiți politic și diminuarea bugetelor instituțiilor de cultură.

Citește știrea inițială AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post “George Ivașcu va conduce Teatrul Metropolis cel mult un an” – punct de vedere PMB appeared first on Cultura la dubă.

Evaluările sunt de două tipuri: cele anuale, la care este supus fiecare manager cu mandatul în desfășurare, și cele finale, la care sunt supuși managerii aflați la finalul a 4 ani de mandat.

La evaluările anuale, 3 persoane au obținut note mai mari de 9, 7 au obținut note cuprinse între 8 și 9, unul a obținut o notă mai mică de 8 și unul a obținut o notă mai mică de 7.

La evaluările finale, 2 manageri au obținut note mai mari de 9 și 2 au obținut note mai mici de 9.

PMB nu a precizat, însă, în numele transparenței, ce notă a primit fiecare manager în parte.

Cultura la dubă vă prezintă, totuși, schimbările care vor apărea în urma evaluărilor: Marinela Țepuș, managerul Teatrului Nottara, va fi direct demisă, Felicia Filip, manager al Operei Comice pentru Copii, va trebui să susțină un nou concurs, alături de alți posibili candidați, la fel ca Adrian Găzdaru, managerul Teatrului Excelsior. Iar George Ivașcu, managerul Teatrului Metropolis, și-a prezentat ieri demisia într-o conferință de presă, deși a primit notă pentru a își continua mandatul.

***

Teatrul Nottara

Managerul Teatrului Nottara, Marinela Țepuș, este singurul director care a primit o notă mai mică de 7. Conform legii, asta duce automat la destituire. De altfel, Marinela Țepuș a fost cea care a făcut publică nota, acuzând Primăria Capitalei de o “evaluare regizată sub forma unei execuții publice”.

Marinela Țepuș, de profesie teatrolog, conducea Teatrul Nottara de 10 ani.

În timpul audierilor, acesteia i s-a reproșat numărul mic de spectatori și, implicit, încasările reduse, precum și orientarea artistică a instituției majoritar către comedie. Unul dintre membrii comisiei, actrița Anca Sigartău a punctat că există deja un teatru de Comedie în București și nu înțelege decizia artistică de la Nottara, precizând că în trecut Nottara monta drame sau tragedii celebre.

La rândul său, Țepuș a argumentat spunând că a încercat să aducă și altfel de spectacole decât comedie, dar că spectatorii ieșeau din sală.

De asemenea, i s-a reproșat că 81% din bugetul teatrului merge doar către salarii și că rămân prea puțini bani pentru proiecte culturale.

Pe de altă parte, Țepuș a fost felicitată pentru că este singurul manager care a reușit să acceseze fonduri norvegiene pentru un program dedicat liceenilor.

Marinela Țepuș a anunțat că va contesta decizia de demitere în instanță. Ea a fost și subiectul unei anchete a Corpului de Control, trimis de Nicușor Dan după o scrisoare semnată de 15 angajați ai instituției.

Cultura la dubă a solicitat PMB să furnizeze raportul Corpului de Control, însă nu a primit un răspuns până la data publicării articolului.

Teatrul Excelsior

Managerul Teatrului Excelsior, Adrian Găzdaru, își încheie aici mandatul de 4 ani. El a primit nota 7,18 și postul său va fi scos la concurs, alături de alți candidați. El are în continuare dreptul de a participa la viitorul concurs.

Principalele reproșuri adresate de comisia de evaluare în acest caz au fost legate de două producții mai vechi – Vlaicu Vodă și Toți K1 pentru România, realizate cu costuri uriașe, cu ocazia centenarului.

Managerul a suținut că, inițial, cele două proiecte făceau parte dintr-un program finanțat de guvern, însă, în final, ele au fost finanțate din banii teatrului și ai Primăriei Capitalei.

Vlaicu Vodă a costat 430.000 de euro, iar după reprezentațiile susținute în Piața Constituției, Teatrul Excelsior a depozitat decorurile în valoare de 5 milioane de lei într-un depozit, unde din 2018 până în prezent a plătit lunar 6000 de euro/ lună, adică peste 240.000 de euro.

Directorul Direcției de Cultură din cadrul PMB, Liliana Fedorca, a scos la iveală o corespondență pe care managerul de la Excelsior a purtat-o cu fosta conducere a primăriei, din care reieșea că acesta primise acceptul de la Gabriela Firea, în august 2019, de a monta gratuit decorurile satului medieval într-un parc din București, cu ajutorul ALPAB.

Din acel moment, susține Fedorca, managerul Adrian Găzdaru a întrerupt comunicarea cu PMB și a preferat să plătească sume uriașe pentru depozitare.

Pus în fața acestei situații, Adrian Găzdaru nu a reușit să ofere niște explicații clare, susținând că soluția trebuia să vină de la ALPAB, că directorul ALPAB a fost schimbat și că va întreba la teatru cum au stat lucrurile.

Și la Teatrul Excelsior Nicușor Dan a trimis Corpul de Control.

Cultura la dubă a solicitat PMB să furnizeze raportul Corpului de Control, însă nu a primit un răspuns până la data publicării articolului.

Opera Comică pentru Copii

Felicia Filip, cea care conduce Opera Comică pentru Copii de 8 ani, va fi îndepărtată din funcție și va trebui să susțină un alt concurs, alături de alți posibili candidați. Ea a primit nota 8,59 și a contestat evaluarea.

Acesteia i s-a reproșat la audieri că investițiile în producții sunt prea mari în raport cu încasările sălii, iar un membru al comisiei a subliniat că magazinul Operei adună mai mulți bani decât sumele încasate din vânzarea biletelor.

Felicia Filip a argumentat că prețurile biletelor trebuie să rămână accesibile publicului, de aceea încasările sunt mai mici.

De asemenea, reprezentanții primăriei au subliniat că din bugetul total de aproximativ 20 de milioane de lei, doar 1 milion merge către proiecte culturale, în timp ce restul reprezintă salarii și cheltuieli.

Per total, din audierea sa nu reiese clar la ce a aspecte a fost depunctată, ba chiar unii membrii ai comisiei au felicitat-o pentru activitate. Cert este că după aflarea notei, Felicia Filip a contestat inclusiv faptul că din comisie nu făceau parte specialiști din domeniul teatrului muzical.

Teatrul Metropolis

Cel mai mediatizat conflict cultural din ultimele două săptămâni s-a încheiat cu demisia managerului George Ivașcu. Acesta a primit la evaluarea anuală nota 7,94, ceea ce îi permitea să își continue activitatea la Metropolis.

Ivașcu a reclamat, însă, umilințe la care a fost supus, minciuni spuse de PMB în spațiul public și subfinanțarea care va duce la închiderea teatrului.

Totuși, în ciuda umilințelor despre care vorbește, Ivașcu a lăsat loc de negociere și a lăsat de înțeles că dacă va fi chemat la o discuție, iar PMB va rectifica bugetul, ar putea reveni asupra deciziei.

De cealaltă parte, primarul Nicușor Dan a reiterat încă o dată ideea că Teatrul Metropolis nu se va închide, având un buget suficient alocat, de 9,874 milioane lei), din care 1,1 milioane lei pentru producții.

În timpul audierii sale, un membru al comisiei i-a reproșat că este doar parțial adevărat faptul că Metropolis susține artiștii independenți, fiindcă de ani de zile la Teatrul Metropolis montează preponderent doar doi regizori (nr. Victor Ioan Frunză și Lia Bugnar), care colaborează cu aproximativ aceiași actori.

Ivașcu a explicat aceste alegeri spunând că tinerii au nevoie de nuclee în jurul cărora să se formeze, de aceea a ales să lucreze atât de des cu Victor Ioan Frunză.

Nicușor Dan

Primarul Nicușor Dan a încercat să concluzioneze povestea evaluărilor printr-o postare publicată ieri pe facebook, cu referire specială la Teatrul Metropolis.

Acesta a susținut că “este prima dată când evaluările se fac pe bune. Până acum, evaluările se făceau de complezență și reieșea că totul este minunat. Consider că nota 8,90 dată unui manager este o notă foarte bună. Trebuie să ieșim din ipocrizia în care toți luăm nota 10.”

Referitor la Metropolis, primarul a precizat: “Nu m-am lăsat intimidat, și sunt bucuros că nici comisia nu a făcut-o, de tot scandalul iscat în jurul Teatrului Metropolis cu câteva zile înainte de evaluarea managerului.“

El a reluat cifrele publicate de PMB, referitoare la activitatea Teatrului Metropolis, și nu a comentat în niciun fel demisia lui Ivașcu.

Cei mai mulți manageri își continuă mandatele

Majoritatea managerilor au trecut proba evaluării anuale și își vor continua mandatele.

Iar cei care s-au aflat la evaluarea finală și au primit peste nota 9, vor avea dreptul de a susține singuri un concurs, fără să existe contracandidați – este cazul lui Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București și al lui Ioan Cristescu, managerul Muzeului Național al Literaturii, ambii aflați la final de mandate, cu note mai mari de 9 la evaluare. Cei doi sunt în funcție de 8 ani și vor câștiga, probabil, câte un nou mandat de 4 ani.

Actuala lege a managementului instituțiilor de cultură, contestată în trecut de către fostul ministru USR al Culturii, Vlad Alexandrescu, alături de mai mulți artiști, permite managerilor să aibă un număr nelimitat de mandate.

De exemplu, managerul Teatrului de Comedie, George Mihăiță, ocupă funcția de 19 ani.

Gelu Colceag, managerul Teatrului Mic, a primit, la rândul său, o notă peste 9 și își va păstra funcția pe care o ocupă de 6 ani, în ciuda mai multor anchete jurnalistice care au arătate nereguli în mandatul său.

O inițiativă legislativă susținută atât de Vlad Alexandrescu cât și de Lucian Romașcanu, actualul ministru al Culturii, a încercat să limiteze numărul de mandate, însă peste 80 de manageri din toată țara s-au opus printr-o scrisoare deschisă. Ministrul Culturii de atunci, Bogdan Gheorghiu, a refuzat să dea aviz pozitiv inițiativei.

Rezistența directorilor în fața schimbării s-a dovedit a fi mai puternică decât încercarea de reformă, iar puterea lor electorală este în continuare una importantă pentru partidele politice.

În aceste condiții, instituțiile de cultură finanțate din bani publici vor fi conduse, în cele mai multe cazuri, de aceiași oameni, astfel că schimbări reale și profunde sunt greu de prevăzut pentru viitor.

The post Efectele evaluărilor managerilor teatrelor bucureștene: un director demis, două posturi scoase la concurs, o demisie appeared first on Cultura la dubă.

Primăria răspunde acuzațiilor publicate pe paginile de facebook ale mai multor artiști și transmite că datoriile acumulate de Metropolis ar fi fost cauzate de deciziile de management, de investițiile nejustificate și de o diferență uriașă între numărul biletelor vândute și al celor de invitații oferite gratuit.

Mai mulți artiști, colaboratori ai teatrului, l-au acuzat pe Primarul Nicușor Dan că bugetul alocat anul acesta va duce la închiderea instituției de cultură, fiindcă acesta nu a prevăzut bani pentru colaboratori, deși teatrul nu are o trupă angajată.

Nume cunoscute din teatrul românesc, precum regizoarea, scenarista și actrița Lia Bugnar, actorul Marius Manole sau actrița Oana Pellea i-au cerut primarului capitalei să evalueze corect situația de la Metropolis și să ia măsurile necesare pentru ca activitatea teatrului să continue.

Aceștia au vorbit despre o datorie veche de luni de zile pe care Teatrul Metropolis o are față de colaboratori, datorie care nu ar fi putut fi achitată din cauză că PMB nu ar fi alocat teatrului bugetul necesar.

Iată răspunsurile primăriei:

“1. Teatrul Metropolis nu se închide. Alocarea bugetară de anul acesta este de 10 milioane de lei (respectiv 2 milioane de euro) care sunt suficienți pentru plata cheltuielilor de funcționare, a salariilor și a datoriilor restante.

2. Datoriile Teatrului Metropolis nu au fost comunicate către Primăria Municipiului București. La 31 decembrie 2021, Teatrul Metropolis nu a înregistrat vreo datorie sau, cel puțin, nu a comunicat-o către Primăria Municipiului București. În evidențele contabile ale PMB, teatrul figura la data de 28 februarie 2022 cu un excedent bugetar de 20 000 lei.

3. Primăria Municipiului București a aflat de datoriile Teatrului Metropolis în valoare de 1,1 milioane lei în preziua evaluării directorului instituției, George Ivașcu.

Datoriile către artiști sunt în acest moment de 483.292,10 lei, conform unui raport trimis de către managerul instituției în data de 5 aprilie 2022.

La acestea se adaugă datorii către colaboratorii Ziarului Metropolis de 22.504 lei.

În total, datoriile către artiștii colaboratori se cifrează la aproximativ 500 de mii de lei și nu 600 de mii de lei, așa cum au speculat unii colaboratori ai teatrului, în spațiul public.

4. Această datorie nu ar fi trebuit să existe, dacă teatrul și-ar fi atins țintele de venit propuse pentru anul 2021.

În raportul depus, teatrul și-a asumat că va obține, conform proiecției bugetare, venituri proprii în valoare de 900 000 lei. În realitate, instituția a realizat, conform propriilor declarații, venituri proprii în 2021 în valoare de 491.164 lei.

Așadar, teatrul a realizat venituri mai mici cu 408.836 lei, sumă care este apropiată de datoria acumulată de teatru pentru plata artiștilor colaboratori.

Cu alte cuvinte, teatrul a cheltuit niște bani pe care nu îi avea, dar pe care a declarat ca îi va face. Când nu i-a făcut, a acuzat Primăria Capitalei că lasă instituția fără bani și că nu își poate plăti artiștii colaboratori. O astfel de abordare nu este una corectă, având în vedere că situația a fost generată de administrația teatrului și nu de către PMB. 

5. Argumentul că teatrul nu și-a îndeplinit țintele de venit propuse din cauza pandemiei nu este unul valid. În condiții egale, alte teatre din București cu un număr mai mic de locuri disponibile, cu spectacole mai puține în repertoriu, cu o mai mică notorietate, au realizat încasări din bilete de 10 ori mai mari decât Teatrul Metropolis.

6. Costurile pentru un spectacol, care reies din rapoartele teatrului, sunt foarte mari. 

Teatrul a cheltuit pentru a prezenta cele 40 de spectacole care îi aparțin suma de 8.158.165 (respectiv, bugetul alocat de către PMB pentru 2021), peste care a mai făcut datorii de 1,1 milioane lei (menționate mai sus).

Un calcul matematic arată că: 9.260.000 lei împărțiți la 40 de spectacole este egal cu 231.500 lei cheltuieli per spectacol.

Pe de altă parte, teatrul a avut încasări în medie per spectacol de 1750 lei. Așadar, în termeni strict bugetari, teatrul a cheltuit în medie 46.000 de euro pe fiecare spectacol și a încasat înapoi 350 de euro.

7. Numărul de bilete vândute este infim în raport cu beneficiarii neplătitori.

În 2021 Teatrul Metropolis a vândut pe tot parcursului anului 2.170 de bilete. Asta, în condițiile în care a avut la dispoziție 4 săli de spectacole care, cumulat, au 750 de locuri.

Totodată, teatrul a raportat, pe lângă cele 2.170 de bilete un număr de 53.934 de beneficiari neplătitori.

În legătură cu aceștia, teatrul nu a prezentat niciun fel de date cum au fost măsurați și nu există un mecanism clar de cuantificare al acestor persoane.

Un calcul bugetar arată că din cei 9.260.000 lei cheltuiți și 2.170 de bilete vândute în 2021, costul per beneficiar plătitor este de 4.267 lei. Sau altfel spus, pentru fiecare spectator care a cumpărat un bilet de 35 de lei, teatrul a cheltuit 4.267 lei.

8. Obiectivul pe care și-l propune PMB este să elimine treptat invitațiile la teatrele de stat. Primăria Capitalei susține, în continuare, nevoia de a avea un preț scăzut al biletului, respectiv un preț redus pentru categoriile de public cu venit mic.

PMB dorește să descurajeze obiceiul gratuității, deoarece acest lucru distorsionează piața culturală și generează concurență neloială teatrelor independente.

9. Veniturile spectacolelor jucate în regim online s-au dus către terți care au vândut biletele și nu în bugetul teatrului.

Nota trimisă de managerul Teatrului Metropolis în data de 5 aprilie arată că au fost jucate cu mare succes trei spectacole online, s-au vândut 406 bilete, iar suma încasată a fost de 12.992 lei.

Totodată, informațiile comunicate public de actorii colaboratori, arată că la un singur spectacol au fost vândute 3.700 de bilete, care la valoarea de 35 de lei per bilet înseamnă 129.500 de lei.

Practic, dintr-un singur spectacol, un privat care a vândut biletele teatrului a încasat de 10 ori mai mult decât a reușit instituția pentru 3 spectacole jucate.

10. Conducerea teatrului a alocat sume enorme unor producții de teatru, în condițiile în care nu-și îndeplinea țintele de venit propuse. 

Teatrul Metropolis a cheltuit anul trecut pe producția unui spectacol în care au jucat 3 actori consacrați și o tânără actriță suma de 265.117 lei.

Onorariile plătite acestor actori pentru repetiții au fost de 64.490 lei, onorariul pentru cele 9 spectacole jucate a fost de 58.047 lei și onorariul pentru premieră, de 6.443 lei. Practic, într-un an pandemic, teatrul a decis să cheltuie o sumă enormă, care nu putea fi acoperită din încasările propuse.”

Într-o scrisoare publicată acum trei zile de echipa Teatrului Metropolis, instituția susține că “Prima afirmație falsă este că Teatrul Tineretului „Metropolis” își mai poate susține activitatea în continuare după acordarea bugetului pe anul 2022 de către Consiliul General al Municipiului București. În realitate, la finele anului 2021, Teatrul Tineretului „Metropolis” avea o datorie de 626.079,48 lei, generată de activitatea de bază (artiști, producție, drepturi de autor și conexe, colaboratori etc.), restul de 489.262,90 lei fiind către alte entități care au legătură cu activitatea curentă. Deci, un total de 1.115.342, 38, la finalul anului 2021.

Această datorie este generată de către conducerea Primăriei Municipiului București,  care nu a respectat bugetul aprobat de către Consiliul General al Municipiului București în anul 2021.”

Nicușor Dan a demarat în această perioadă seria anuală de evaluare a managerilor instituțiilor de cultură aflate în subordinea capitalei și le-a propus acestora ca evaluările să fie transmise online. Managerul Teatrului Metropolis, George Ivașcu, a putut fi urmărit în transmisiune live, iar evaluarea sa a stârnit opinii diferite în lumea teatrului românesc.

Criticul de teatru Cristina Modreanu a susținut că o parte dintre evaluatori se află în conflict de interese, fiindcă în alte instituții sunt subordonații managerilor audiați. De exemplu, actrița Teatrului Bulandra, Anca Sigartău, este în subordinea managerului interimar al Bulandra, Vlad Zamfirescu, care va fi de asemenea audiat.

De cealalată parte, Marius Manole a contestat prezența în comisiile de evaluare a reprezentatelor primăriei, care nu au experiență în management cultural. Acesta a postat pe pagina sa de facebook:

“Să vă fie rușine, Diana Pungă (nr. city manager PMB), Liliana Maria Toderiuc-Fedorca (nr. directorul Direcției de Cultură din cadrul PMB). E penibil că am ajuns ca două parvenite să controleaze cultura în București. O profesoară de matematică membră PNL, fostă membră ALDE și doamna Pungă, fosta șefă de campanie a lui Nicușor Dan, fără nici un fel de expertiză in domeniul culturii… Asta e managmentul “performant “ promis de Nicusor Dan.”

George Ivașcu conduce Teatrul Metropolis de 15 ani, cu o pauză de 2 ani, când a fost ministrul Culturii în guvernul Dăncilă

În toată această poveste, managerul Teatrului Metropolis, George Ivașcu, nu a avut nicio reacție publică. Cultura la dubă i-a solicitat acestuia un punct de vedere, însă managerul nu a răspuns până la momentul publicării articolului.

George Ivașcu se află în fruntea Teatrului Metropolis din 2007, de la înființare, fiind director fondator. Între timp, a avut o pauză de aproape 2 ani, pentru că a ocupat funcția de ministru al Culturii în guvernul PSD Dăncilă. De altfel, scandalul dintre Primăria Capitalei și Teatrul Metropolis are, inevitabil, și o conotație politică, Ivașcu fiind un apropiat al PSD și al Gabrielei Firea, cel mai vehement constestatar al lui Nicușor Dan.

Ca ministru al Culturii, principala sa misiune a fost să organizeze Centenarul Marii Uniri și să distribuie fonduri către proiecte tematice.

Conform studiului realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat chiar în subordinea ministerului Culturii, anul Centenarului a fost un eșec din punct de vedere al impactului cultural asupra cetățenilor. Studiul a arătat că centenarul s-a bazat mai mult pe serbări și comemorări, nu pe proiecte culturale sau investiții.

Altfel, chiar în 2018, Sala Amfiteatru a Teatrului Metropolis a primit numele “Sala Centenar”, 100 de scaune fiind personalizate cu numele marilor și actori români.

Ca manager al Metropolis, Ivașcu se află și în spatele inițiativei „Aleea Celebrităţilor”. Potrivit site-ului teatrulmetropolis.ro, “34 de stele oferite până în acest moment, stau mărturie în Piaţa Timpului din Centrul vechi al capitalei, precum şi numele a peste 100 de personalităţi dăinuie aici pentru posteritate.”

George Ivașcu este și un important membru al masoneriei române. În 2021 el a fost ales Marele Maestru al Marii Loje Naționale a României.

Teatrul Metropolis se prezintă drept “primul teatru de proiecte din Bucureşti”, iar printre cele mai apreciate spectacole montate la Metropolis se numără cele realizate de regizorul Victor Ioan Frunză: Amadeus, Visul unei nopți de vară, Colivia cu nebune sau Titanic Vals.

Nicușor Dan, între “închiderea robinetului risipei” și politizarea PMB

De când a devenit primarul capitalei, cu sprijinul USR, dar mai ales al PNL, Nicușor Dan a “reușit” să piardă relativ repede încrederea și susținerea propriului electorat.

În ceea ce privește domeniul culturii, deși acesta s-a erijat în apărătorul patrimoniului și al artiștilor independenți, încă de la începutul mandatului său a dat de înțeles că are de achitat datorii politice pentru susținerea primită de la PNL în campania electorală și pentru continuitatea sprijinului primit de la PNL în Consiliul General al primăriei.

În primele sale zile de mandat, în noiembrie 2019, a numit-o consilier personal pe cultură pe Liliana Fedorca, pe atunci membru PNL și fostă membră ALDE, inspector școlar și profesoară de matematică, fără nicio experiență în cultură.

Doar două luni mai târziu, aceasta devenea Director al Direcției de Cultură din PMB, după câștigarea unui concurs organizat chiar în timpul sărbătorilor de iarnă, cu o urgență greu de explicat, dacă ținem cont de faptul că postul era vacant de mai bine de un an.

Luna trecută, la publicarea bugetului pe 2022, în timp ce scandalul privind Metropolis era în toi, Cultura la dubă a descoperit că Nicușor Dan a acordat o sumă inexplicabil de mare centrului educațional PROEDUS, condus de o traseistă politic, cu carieră la PNL și ALDE de 20 de ani.

De altfel, deși conduce PMB de 2 ani, Nicușor Dan nu și-a arătat sprijinul promis artiștilor independenți și a acordat cele mai mici bugete din istorie instituțiilor de cultură din subordine.

La rândul ei, PMB are trei centre culturale mari, care însumează bugete de aproape 50.000.0000 de lei, deși activitățile lor sunt similare. CREART, ARCUB, Expo Arte înseamnă sedii diferite, echipe de management diferite și, evident, mai mulți salariați plătiți din bani publici.

Nicușor Dan nu a oferit niciodată un punct de vedere cu privire la numirie controversate din PMB sau la existența și organizarea acestor centre, atunci când s-a referit la risipă în domeniul cultural.

The post Primăria Capitalei: Teatrul Metropolis a raportat aproape 60.000 de spectatori, dar a vândut doar 2000 de bilete appeared first on Cultura la dubă.

Clădirea fostului spital „Stamate” din Fălticeni, construită în urmă cu 161 de ani, în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost demolată săptămâna aceasta, în ciuda solicitărilor unui ONG local de a clasa imobilul ca monument istoric. 

Eforturile de conservare a imobilului s-au lovit de intenția Primăriei de a construi în locul spitalului o parcare, spații verzi și căi de acces pentru mașinile locatarilor unui bloc din vecinătate.

Clădirea părea să fie salvată când Direcția Județeană de Cultură(DJC) Suceava a emis, săptămâna trecută, un aviz de demarare a procedurii de clasare de urgență a Spitalului „Stamate”.

Acesta a fost retras însă, din cauza unui „viciu de procedură”, o greșeală în documentație. Fără să lase timp pentru reluarea demersului de clasare, în mai puțin de două zile, Primăria a demolat imobilul care avea toate șansele să fie declarat monument istoric.

Până recent, în vechea clădire funcționa încă pavilionul central al Spitalului Municipal din Fălticeni. Pe 2 septembrie 2021 a fost inaugurat un nou spital în oraș, după ce construcția lui a durat nu mai puțin de 30 de ani!

Iar clădirea Spitalului „Stamate” a rămăs fără utilitate medicală.

Motivând că imobilul se află într-o stare avansată de degradare, Primăria Fălticeni a demarat la începutul lunii noiembrie procedurile pentru demolarea acestuia. Deși este vorba despre una dintre cele mai vechi clădiri din Fălticeni, aceasta nu figura pe lista clădirilor din patrimoniul local.

Pe 4 noiembrie, Fundația Culturală „Șezătoarea” a trimis la Ministerul Culturii o primă solicitare de declanșare a procedurii de clasare în regim de urgență a clădirii Spitalului vechi din Fălticeni. Temeiul legal al solicitării este Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

În termenul de trei zile prevăzut de lege, DJC Suceava a transmis Fundației Culturale „Şezătoarea” și Primăriei Fălticeni că a fost declanșată procedura de clasare de urgență. Conform art. 21 din legea 422/2001, imobilul beneficia din acel moment, pe o perioadă de maxim 12 luni, de statutul de monument istoric, care l-ar fi protejat de la demolare. 

La finalul săptămânii trecute, DJC Suceava a retras adresa de declanșare a procedurii de clasare. Motivul ar fi o „constatare nulă” din partea unei comisii. Astfel, în lipsa unei protecții legale pentru clădire, buldozerele firmei angajate de Primăria Fălticeni și-au reluat luni activitatea la Spitalul „Stamate”.

Tot luni, DJC Suceava a primit două noi solicitări de clasare a imobilului: una tot de la Fundația „Șezătoarea” și una de la Pro Patrimonio, ONG pentru conservarea patrimoniului cultural cu filiale în România, Marea Britanie și Franța. 

Ambele solicitări au rămas fără răspuns, iar distrugerea spitalului a continuat. Marți după-amiază, ceea ce putea fi unul dintre monumentele istorice cele mai vechi din Fălticeni era cu totul la pâmânt.

Cuvântul ministrului Culturii versus planurile primarului din Fălticeni

Contactat de HotNews.ro, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, originar din Fălticeni, spune că Ministerul a făcut tot ce se putea, solicitând clasarea:

„Am solicitat Direcției să facă o clasare de urgență, am înțeles că au declanșat-o, dar a lipsit o constatare a comisiei, a fost nulă și până au reluat procedura cei de la Primărie s-au mișcat repede și au demolat imobilul în 24 de ore, mai ales că ei aveau deja un aviz emis pe 1 octombrie tot de Direcția de Cultură Suceava.”.

Practic, Bogdan Gheorghiu arată că DJC Suceava, instituția care a demarat procedura de clasare a Spitalului „Stamate” este aceeași care a avizat, anterior, demolarea acestuia. Deși Direcția de Cultură Suceava se află în subordinea Ministerului Culturii, planurile Primăriei din Fălticeni au cântărit, în cele din urmă, mai mult decât cuvântul ministrului:

„Eu am cerut directorului interimar de la Direcția de Cultură să se deplaseze la Fălticeni, să oprească lucrările și să aibă o discuție cu cei de la Primărie, poate măcar parțial se pot conserva anumite elemente valoroase, dar se pare că domnul director nu a reușit ce i-am solicitat. Rezultatul este că dimineață s-au reluat demolările și este pus totul la pământ”, a declarat ministrul pentru HotNews.ro.

Primarul Fălticeniului, Cătălin Coman, susține că proiectul  pentru demolare exista încă din momentul începerii spitalului nou, din 1990, iar clădirea Spitalului „Stamate” nu ar avea vreo calitate arhitecturală, în afară de vechime:

„Spitalul vechi a fost făcut ca o construcție tehnică. Cel care l-a construit nu a făcut spitalul ca un edificiu cultural, ca un edificiu arhitectural. A fost o construcție tehnică.”, a declarat edilul pentru Monitorul de Suceava. 

Un alt argument adus de edil pentru demolarea spitalului este că „această clădire reprezintă o bombă biologică, bacterii, viruși, și orice altă destinație am vrea să îi dăm nu este recomandată din acest punct de vedere.”.

Totuși, în această “bombă biologică” au fost tratați pacienți până de curând. 

Primarul a mai precizat că demolarea imobilului face parte dintr-un obiectiv de investiții care ar aduce beneficii Spitalului Municipal Fălticeni:

„Nu vorbim numai de dărâmare, este un proiect mult mai amplu, nu dărâmarea spitalului vechi este principalul obiectiv de investiție. Obiectivul de investiție este sistematizare verticală Spital Municipal Fălticeni”, a precizat Cătălin Coman. 

„Sistematizarea verticală” menționată de primar presupune că pe locul fostului pavilion central al spitalului vor fi amenajate locuri de parcare, alei pietonale, spații verzi și căi de acces pentru mașinile locatarilor blocului ANL din vecinătate, separate de cele ale noului spital.

Problemele de legalitate ale avizului pentru demolarea spitalului

Specialiștii în monumente istorice contactați de Cultura la dubă pun la îndoială legalitatea avizului de demolare a Spitalului „Stamate”, în baza căruia a acționat Primăria. 

Arhitectul Mihai Tulbure a declarat că Primăria Fălticeni a acționat „mișelește”, fără să consulte un specialist și mai important, fără aprobare din partea Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice(CZMI) din Suceava.

Specialistul ne-a explicat că, deși Spitalul „Stamate” nu era din punct de vedere legal monument istoric la momentul emiterii avizului de demolare, acesta se afla în zona de protecție a unor clădiri de patrimoniu: Muzeul Irimescu și Tribunalul din Fălticeni. Astfel, conform art. 24, al. 1 din Legea 422/2001, orice intervenție trebuia să fie avizată fie de Ministerul Culturii, fie de un serviciu din subordinea acestuia, respectiv de DJC Suceava.

Problema este că Direcția Județeană pentru Cultură Suceava „și-a luat libertatea de a emite avize” fără să consulte Comisia Zonală pentru Monumente Istorice Suceava, ne-a confirmat arhitecta Anca Filip, membră a Comisiei. 

Eliberarea avizului de demolare fără aprobarea CMZI a fost posibilă din cauza unei portițe legale: Ordinul nr. 2807 din 24 octombrie 2018 al Ministerului Culturii, care stabilește  „tipuri de intervenții asupra monumentelor istorice, a imobilelor din zonele de protecție a acestora sau din zonele protejate care afectează în mică măsură substanța istorică (…) și condițiile în care se pot emite avize fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice.”.

Punctul 23, invocat în avizul emis de DJC Suceava, se referă la: „Extindere construcții realizate după anul 1960”. Amintim că Spitalul „Stamate” din Fălticeni este cu un secol mai vechi, datând de la 1860. În plus, Anca Filip ne-a explicat că „Sistematizarea verticală” indicată ca obiectiv în acest aviz, nu include nicidecum autorizații pentru demolări, ci doar pentru construcții.

Institutul Național al Patrimoniului a înaintat o plângere către Poliție și Inspectoratul Național pentru Construcții. Autoritățile vor stabili dacă avizul pentru demolarea spitalului era legal sau nu, însă acesta este un proces tardiv, pentru că vechea clădire a fost deja pusă la pământ. Plângerea INP a ajuns de asemenea și la Ministerul Culturii. 

”Aștept ca organele de anchetă să facă lumină fiindcă și mie mi se pare un pic ciudat”, a declarat Bogdan Gheorghiu pe acest subiect.

Contactat de Cultura la dubă, primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, a negat acuzațiile de ilegalitate în legătură privind avizul de demolare al Spitalului „Stamate”, precizând că proiectul de sistematizare verticală îndeplinea cadrul legal pentru a-l obține. Edilul a declarat că nu știe de ce nu a fost consultată Comisia Zonală pentru Monumente Istorice Suceava, iar în urma plângerii depuse de INP, documentația proiectului a fost trimisă pentru analiză autorităților.

Am încercat, de asemenea, să contactăm Direcția Județeană pentru Cultură Suceava pentru explicații, însă nu am primit un răspuns până la data publicării articolului.

Istoricul Spitalul „Stamate” Fălticeni

Construcția spitalul din Fălticeni a început în anul 1850. Ridicat din banii preotului Iftime Stamate, acesta a fost dat în folosință pe 21 iunie 1860. De atunci și până pe 23 august 2021, spitalul nu și-a încetat activitatea. 

În cei 161 de ani de existență, pe lângă statutul de spital orășenesc, unitatea medicală a fost și spital militar în timpul celor două războaie mondiale. Spitalul era cunoscut sub denumirea Spitalul Stamate, purtând numele întemeietorului său.

Încă de la început, spitalul a inclus și o capelă pe mijlocul acestuia, închisă de autoritățile comuniste în urmă cu 70 de ani. În anul 1938, în jurul capelei a fost construit etajul clădirii. Din 1965, clădirea a devenit pavilion central pentru Spitalul Municipal Fălticeni.

Spitalul „Stamate” din Fălticeni era una dintre cele mai vechi clădiri medicale din România, și a doua cea mai veche clădire din oraș, după Biblioteca Muncipală, construită în anul 1858.

Așa cum spune primarul din Fălticeni, fostul Spital „Stamate” nu mai era un loc sigur pentru desfășurarea activităților medicale. Însă nu poate fi negată valoarea istorică pe care clădirea în sine o reprezenta pentru oraș. Prin conservare, aceasta putea deveni un edificiu al istoriei orașului Fălticeni sau poate chiar primul muzeu al istoriei domeniului sanitar din România. Însă aceste idei presupun o preocupare reală pentru protejarea și valorizarea clădirilor de patrimoniu, care din păcate, nu există printre autoritățile române.

The post Între monument istoric și „bombă biologică”. Conflictul demolării unuia dintre cele mai vechi spitale din România appeared first on Cultura la dubă.

Ulterior, în 2017, din cauza unor inconveniențe cu proprietarul, Teatrul FIX se muta la periferia orașului, în Baza 3, cunoscut sub denumirea cartierului Bularga, într-o fostă fabrică de mobilă.

Au urmat aici două ediții ale festivalului Re-GENERATOR. Micro-festivalul de arte performative a adunat voluntari, actori și artiști plastici care voiau să transforme spațiul cultural din Iași, cât și spațiul industrial în care s-au mutat.

În timpul festivalului, aceștia munceau cu două geci pe ei, pentru că nu exista căldură. În plus, spațiul nu avea autorizație ISU, la fel ca numeroase clădiri publice sau private din România. Între niște pereți înalți, betonați și reci, artiștii încercau să fixeze niște scopuri care s-au stins încet.

Deși au cerut ajutorul Primăriei Iași, demersurile lor nu au avut succes timp de 10 ani. La capătul puterilor psihice și financiare, tinerii artiști au cedat și au închis teatrul.

Am reluat acest subiect cu două dintre membrele fondatoare, Maria Comârlău și Stanca Jabenițan, încercând să înțelegem de ce nu a rezistat Hala FIX.

Stanca Jabenițan are 36 de ani și este absolventă a secției Artele Spectacolului și masterandă la Tehnica vorbirii, la Universitatea de Arte din Târgu Mureș. A fost actriță angajată a Teatrului Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu. A colaborat cu Teatrul 74, Teatrul Scena și Teatrul Ariel.

S-a mutat în 2012 la Iași și a înființat alături de Mihai Pintilei, soțul și partenerul ei, Asociația Centrul Multimedia Teatru FIX – primul spațiu independent din oraș.

Maria Comârlău are 32 de ani și este absolventă a Facultății de Drept la Universitatea Alexandru  Ioan Cuza Iași și a Facultății de Construcții de mașini și Management Industrial la Universitatea Gh. Asachi din Iași. Ea este PR managerul Teatrului FIX, unul dintre oamenii din spate, care se confruntă cu birocrația și organizarea.

Le-am întâlnit pe fete într-o după-amiază la o cafenea, erau triste, obosite, descurajate că mereu trebuie să o ia de la capăt, în încercarea de a ține viu un sector cultural într-un oraș al fațadelor.

Pe ce principii ați fondat Teatrul FIX, ce v-ați propus în momentul în care ați deschis acest spațiu?

Stanca Jabenițan: ,,În urmă cu 10 ani, inițiativa a pornit din Târgu Mureș de la Mișu (Mihai Pintilei). Principiile care au stat la bază sunt cele ale oricărui artist și anume de a își descoperi propriile forme de expresie, de a găsi soluții și de a deveni mai bun în ceea ce face.

Direcția de la care am pornit, cea propusă de Mișu, a fost de autor dramatic. Adică de a crea un context în care autorul dramatic să se dezvolte, să existe întâlnirea dintre autorul dramatic, actor, coregraf, regizor, toți participând la procesul creativ.

Procesul creativ să fie generat ca parteneri egali de echipă fără statute ierarhice. Singurul statut superior era textul, asta a fost gândul pe care l-a avut Mihai”.

Din exterior se observa că lucrurile merg, terasa era plină, expoziții și spectacole erau constant, în realitate, însă, cum a funcționat în centrul orașului?

Stanca Jabenițan: ,,Povestea FIX-ului acum este curios cum o vezi după atâția ani… Pe Cuza Vodă nr.10 ne-am bucurat de spațiu 5 ani. Acolo am dezvoltat un subsol, cel de la care am pornit, unde se afla cafeneaua și teatrul – 100 mp.

Apoi, după cazul Colectiv, am mutat cafeneaua la parter și am mai avut și o sală de repetiții la etaj. Formula de funcționare pe care ne-am bazat și care ne-a adus la scopul producției de teatru a fost SRL+ONG – adică srl-ul produce, cafeneaua și ong-ul, teatrul, consumă.

Acolo am colaborat cu foarte mulți artiști din țară, acolo s-au născut texte și multe spectacole. Ca subdirecție mai exista noua dramaturgie, adică texte contemporane cu autorul în viață, traduse și reprezentate la noi.

Primii cinci ani acum îi privim cu foarte mult drag, sunt miezul formării noastre. Ne aducea un plus valoare când oamenii din mai multe domenii se întâlneau să pună idei împreună, proiecte sau spectacole cel puțin interesante, dar e puțin spus”.

Care a fost impactul, cum ați suportat mutarea în zona industrială a Iașiului?

Stanca Jabenițan: ,,Urmează partea grea, cea de dură, partea de big dream. Ambele spații renovate și adaptate pentru expoziții și teatru erau în chirie.

În 2017, în luna noiembrie, proprietarul a venit și ne-a propus alt preț la chirie, pe care nu aveam cum să îl acceptăm. Un motiv pe care l-am intuit, dar niciodată confirmat, a fost că terasa deranja cel puțin unul din vecini. Toată lumea își aduce aminte de domnul Gulie de la terasă.

A fost deranjat de noi și, drept urmare, Poliția Locală avea rezervare la noi pe terasă de 2-3 ori pe săptămână. Am plecat la periferia orașului, cum este percepută Baza 3, la o distanță de 15 minute din centru și sunt cel puțin 10 tramvaie și autobuze care trec pe acolo.

Este o zonă frecventată, doar că în percepția publicului este o periferie. La inițiativa lui Mișu am încercat să facem un centru comunitar de artă contemporană. Idee care poate a venit tot într-un moment nepotrivit pentru dezvoltarea orașului.”

La Hala FIX am simțit că proiectele voastre nu s-au concretizat, ceva împiedica mersul lucrurilor. Ce anume a produs o evoluție atât de lentă până la desființare?

Maria Comârlău: ,,Foarte multe asociații sunt active în domeniul culturii și fac proiecte pe teatru, pe muzică, proiecte care se văd și au impact. Însă, vorbim despre ONG-uri care se luptă și de fiecare dată parcă o iau de la zero.

Mă refer aici la o structură legislativă, cu un buget care la nivelul Iașului nu poate face lucrurile să meargă spre o comunitate funcțională.

Fiecare încearcă să supraviețuiască și în momentul în care ești pe supraviețuire și nevoile tale de bază nu sunt acoperite, abia te poți susține pe tine, să mai crezi sau să colaborezi cu alții, să mai creezi o platformă comună și așa mai departe, e cu atât mai greu”.

,,Surprinzător, am rezistat acolo 2 ani, nu am avut încălzire, nu am avut autorizație de la ISU, drept urmare am avut o amendă de 10.000 de lei, dar pentru că nu am plătit-o în 48 de ore, a devenit de 20 de mii de lei și am plătit-o apoi în 6 luni, din banii personali.”

Stanca Jabenițan

Am făcut demersuri ca să amenajăm spațiul, pentru autorizație, dar acolo lucrurile au fost extrem de complicate și, de fapt, imposibile. Lucrurile se mișcau foarte greu acolo, birocratic vorbind, a fost greu să luăm prima autorizație. Am blocat multe amintiri pe tema asta.”

În 2019 ați organizat ultima ediție REGENERATOR, hala FIX era plină de oameni. Ați colaborat cu actori de la Cluj, de la Reactor, de la București, de la Centrul de Dans Contemporan și de la Târgu Mureș. Situația era una optimistă, totuși a fost ultima ediție și ați închis. Primăria Municipiului Iași nu a oferit niciun sprijin după solicitările voastre?

Maria Comârlău: ,,Era foarte mult de muncă pentru a obține o autorizație, o hârtie și ne împiedica să muncim pentru ce aveam de muncit, de fapt, adică producții de spectacole.

Noi ne-am zbătut 2 ani să autorizăm un spațiu aproape imposibil de autorizat, dar era tot timpul câte o ședință în care se organiza munca să facem banii de chirie.

Rezultatele erau doar să supraviețuim și nu reușeam să facem ceea ce ne-am propus, adică artă și teatru contemporan.

“A fost o supraepuizare, am ieșit de acolo toată echipa cu burn out care nici acum nu este rezolvat complet.”

Noi am avut închiriat spațiul 1600 de mp, după care am renunțat la 600mp, după care am rămas doar cu sala de teatru și evenimente, am renunțat și la sala de evenimente și ultima a fost sala de teatru 300 mp. 

Planurile erau gândite astfel încât să ne producem singuri veniturile necesare pentru a ne întreține. Doar că visurile au fost foarte mari. Trebuia să ne asigurăm căldura, apoi să reușim să autorizăm, să construim și atunci am renunțat la spații și am crezut că vom rezista doar cu sala de teatru.

“Ne-au adus într-o stare în care nu am mai putut să continuăm nici financiar și nici psihic. Am rămas cu datorii, trebuie să le plătim personal, am luat niște credite, unul dintre ele e de 18.000 de lei pentru a plăti o chirie dintr-o lună, chiria a fost plătită, însă ratele la bancă pentru el vor dura încă doi ani”.

Stanca Jabenițan: ,,Discuțiile cu primăria sunt aride, ca de obicei. Sunt dezbateri, se ajunge greu la o concluzie, sunt consultări cu privire la buget.

Este nevoie de infrastructură culturală, de spații, este nevoie de mecanisme transparente. Răspunsul clasic este «vedem, discutăm», nu o să îți spună niciodată un nu.

Atenția nu este orientată spre nevoie, ci spre imagine. Concret este nevoie de spații, de proiecte, de oameni care să fie încurajați să facă orașul ăsta să aibă viață culturală.

Vorbesc strict de zona independentă. Dacă ne uităm cu 5 ani în urmă, existau mai multe spații, iar azi singurul spațiu care a rămas este Teatrul din Stejar, deschis din 2019.

“Da, este și din cauza acestei pandemii, dar dacă ne uităm în spate, observăm că multe evenimente mor la a doua ediție, că oameni care vor să facă un proiect cultural vin pe zero context și o iau mereu de la zero.”  

Nu noi trebuie să justificăm, nu vreau să le găsesc un motiv, suntem percepuți la cultură, recreere, culte, sport, etc. Drept urmare, suntem într-un coș colectiv cu mai multe obiecte”.

Asociația Tranzit, Asociația Altiasi, Asociația Satelit, Arteka, Teatrul din Stejar, Asociația FAPT sunt parte din comunitatea ONG-urilor care supraviețuiesc pe scena culturală independentă a Iașiului.

Sunt invitate la dezbateri și cer primăriei finanțare, dar discuțiile rămân deschise și fără răspuns.

Maria Comârlău: ,,O colegă de la Asociația FAPT a făcut o analiză, iar în comparația bugetară dintre orașele de dimensiunea Iașului, arată că din bugetul local culturii se alocă la Sibiu 0.9%, Cluj 0.75%, Mureș 0.35%, iar Iașiului 0.04%… Ceea ce este o diferență foarte mare.

Iar dacă în momentul în care asta este suma pe care o aloci la cultură rezultă și atenția pe care tu ca autoritate locală o acorzi vieții culturale.

Dar, în schimb, pe hârtii și în declarații Iașiul este o “capitală culturală istorică”.

“Cu finanțarea asta nu o să ajungem nici măcar sora, verișoara de gradul 3 a unei capitalei culturale.”

La un moment dat a fost o consultare la primărie, dacă Iașiul poate absorbi un procent mai mare? Răspunsul este da, poate absorbi un procent mai mare dacă vom fi tratați ca niște parteneri.

Suntem niște oameni care ne-am specializat, care avem între 9 și 12 ani experiență în domeniul ăsta, iar în momentul în care nu ești plătit cât știi să faci, vei obosi, vei renunța.

Apoi iar vor veni oameni tineri care vor fi dispuși să accepte sumele acelea de bani și vor obosi la rândul lor și de asta o luăm tot timpul de la 0.”

În pandemie, Maria și Stanca au rămas acasă și au căutat de lucru în alte domenii pentru a putea rezista.

Teatrul FIX nu mai există ca spațiu independent de artă, însă trupa teatrului a mai colaborat cu alte spații independente, precum Teatrul din Stejar din Iași sau are un parteneriat cu Green Hours, din București.

Am solicitat un punct de vedere din partea primarului Mihai Chirica și ni s-a transmis că „Domnul primar apreciază ca articolul să fie publicat fără opinia dumnealui.”

Iar schemele de ajutor de stat, anunțate de Ministerul Culturii, încă din noiembrie 2020, nu sunt, deocamdată, funcționale.

Pentru multe spații independente din România, ajutorul de la stat va veni, din păcate, prea târziu.

The post Lupta până la desființare. “FIX”, teatrul independent care s-a zbătut timp de 10 ani să supraviețuiască în Iași appeared first on Cultura la dubă.