Organizatorii subliniază că doar fanii înregistrați în formularul de check-in pot primi brățara de festival, pe baza unui abonament sau bilet de o zi, cu un cod de bare valid și o carte de identitate.

Cei care au cumpărat mai multe abonamente sau bilete pot efectua check-in-ul și pentru prieteni. În cazul în care posesorul unui abonament sau bilet dorește să-l transfere către o altă persoană, acesta trebuie să selecteze opțiunea de Transfer Bilet din contul său de check-in și să completeze datele persoanei care va primi biletul.

După realizarea cu succes a check-in-ului online, fanii își pot crea propriul Portofel de Festival. Astfel, fiecare participant își poate depune în avans bani pentru festival, prin selectarea serviciului de Top-up, care va fi disponibil de vineri, 2 august 2024.

Suma încărcată va fi transferată și activată pe brățara de festival la orice punct de Credit Point din festival. Această modalitate de încărcare va fi disponibilă și în timpul festivalului și poate fi accesată direct de pe telefon din aplicația UNTOLD.

Procedura de check-in online poate fi efectuată înainte de deschiderea festivalului, fanii care aleg să îl facă la fața locului vor achita o taxă de 25 euro, iar plata se va putea face exclusiv cu cardul la punctele dedicate de plată.

Organizatorii pun la dispoziția participanților spații de depozitare amplasate în afara festivalului, chiar lângă punctul de acces. Fanii pot închiria un locker pentru toate cele patru zile de festival pentru 200 de lei sau pentru o zi, în schimbul a 50 de lei.

Tinerii sub 18 ani trebuie să aibă la ei, pe lângă abonament sau bilet, actul de identitate și documentul care atestă acordul părinților, descărcabil de pe link-ul: bit.ly/untold-parental-consent.

Minorii sub 14 ani trebuie să vină însoțiți de un părinte și să dețină un bilet valid. Accesul în festival pentru minorii sub 14 ani este permis doar dacă sunt însoțiți de un părinte/tutore. Copiii sub 7 ani au intrare gratuită la festival.

PROGRAM PRE-FESTIVAL PENTRU RIDICAREA BRĂȚĂRILOR:

Organizatorii au pregătit un program pre-festival pentru ridicarea brățărilor. Fanii cu abonamente General Access sau VIP și Check-in-ul online își pot ridica brățările în avans la:

PLOOM Island (AFI Cotroceni, București): 02 – 05 august, între orele 14:00 – 22:00

PLOOM (Promenada Mall București): 02 – 05 august, între orele 14:00 – 22:00

PLOOM (Iulius Mall Cluj-Napoca):  02 – 06 august, între orele 14:00 – 22:00 (doar pentru cei peste 18 ani și pentru deținătorii de abonamente General Acces & VIP cu Check-in online).

Acest punct de ridicare a brățarilor de festival este disponibil doar pentru persoanele de peste 18 ani, care dețin abonamente General Access, cu Check-in online.

Iulius Mall (Atrium, Cluj-Napoca): 03 – 06 august, între orele 14:00 – 22:00 (doar abonamente General Acces & VIP cu Check-in online). Acest punct de ridicare a brățarilor de festival este disponibil și pentru minorii cu abonamente General Access, cu Check-in online. De la 14 ani în sus, aceștia au nevoie de acordul parental, iar cei sub 14 ani au nevoie de acordul parental și trebuie să fie însoțiți de un părinte/tutore. 

Pentru ridicare brățărilor pre-festival din aceste puncte, fanii vor achita o taxa de 25 de RON/brățară. Plata se va putea face exclusiv cu cardul la punctele dedicate de plată. 

Parcul Central “Simion Bărnuțiu”: 6-7 august, între orele 16:00 – 22:00, pentru deținătorii de abonamente General Acces, VIP și bilete DAY 1, cu Check-in online. 

Parcul Central “Simion Bărnuțiu”: 8-11 august, în intervalul orar 16:00 – 04:00, pentru fanii care dețin abonamente General Acces, VIP sau bilete de o zi, aferente fiecărei zile de festival. 

Minorii cu vârsta peste 14 ani au nevoie de acordul parental, iar cei cu vârsta sub 14 ani au nevoie de acordul parental și să fie însoțiți de un parinte/tutore.

Brățara de festival este realizată din plastic reciclat (RPET). Organizatorii au pregătit peste 100.000 de brățări de acces cu sistemul de plată integrat. În perimetrul festivalului vor exista peste 35 de puncte de încărcare a brățărilor. Pentru a evita aglomerația, se recomandă opțiunea de Top-up online.

Cei care și-au depus bani pe brățară și doresc să recupereze sumele necheltuite pot face acest lucru la oricare dintre punctele de Credit Point pe întreaga perioadă a festivalului sau la punctul din afara festivalului, până pe data de 12 august 2024, până la ora 17:00.

Participanții care au utilizat opțiunea Top-up online pot solicita restituirea sumelor necheltuite prin opțiunea Refund Online, completând formularul de refund disponibil în contul de festival până la data de 16 august 2024, ora 23:59.

Nu este permis accesul în festival cu: substanțe interzise, alcool, sticle (inclusiv sticle de parfum sau deodorant), biberoane, umbrele, produse cosmetice inflamabile, rucsacuri sau borsete mai mari de 29 cm X 21 cm X 12 cm, conserve, artificii, lasere, spray-uri, cuțite, arme, obiecte contondente, bannere susținute de bețe, scaune, lanțuri, articole pirotehnice, mâncare sau băuturi, animale, aparate foto sau video profesionale, inclusiv DSLR-uri cu obiective detașabile, orice obiecte care în pot răni alți participanți.

Toți fanii sunt sfătuiți să consulte lista cu obiecte interzise și să nu dețină asupra lor astfel de obiecte în cadrul festivalul. Lista completă a obiectelor interzise poate fi consultată pe site-ul oficial al festivalului  https://untold.com.

Este permis accesul cu medicamente însoțite de prescripție medicală, insulină, picături pentru uz medical, spray inhalator pentru astm, doar dacă posesorii prezintă o scrisoare medicală sau un document echivalent și în cantitatea maximă recomandată zilnic.

Ca urmare a regulilor foarte stricte în privința obiectelor interzise, persoanele responsabile cu securitatea și monitorizarea festivalului vor verifica în detaliu fiecare participant, iar orice obiecte interzise descoperite în urma verificării vor fi reținute la poartă, fără ca organizatorul să-și asume responsabilitatea pentru acestea.

Porțile UNTOLD se deschid joi, 8 august 2024, la ora 16.00. Accesul în festival se face în fiecare zi, între orele: 16.00 – 05.00.

The post Reguli de acces la UNTOLD, 8 – 11 august: formular de check-in obligatoriu, online sau la intrare appeared first on Cultura la dubă.

În prezent, mai multe platforme de revânzare a biletelor au disponibile bilete la ambele concerte din București, iar prețurile încep de la 300 de euro și ajung la 9.100 de euro pe gazon, pe platforma Gigsberg. Iar acestea nu sunt prețurile finale. Platformele adaugă comisioane de administrare uriașe. De exemplu, biletul de 9000 de euro, cu tot cu taxe, ajunge la 12.000 de euro.

Și Viagogo a scos la vânzare bilete la Coldplay pentru 12 și 13 iunie, prețurile oscilând în jurul sumei de 300 de euro.

Pe Ticombo prețurile încep de la 350 de euro și ajung la 1900 de euro.

Trupa a anunțat, însă, că va scoate la vânzare o serie limitată de bilete, care vor costa doar 20 de euro, pentru fanii care nu și-au permis sau nu au apucat să achiziționeze la prețurile inițiale. Nu se știe, însă, numărul de bilete disponibil pentru această categorie și nici data la care vânzarea va fi deschisă.

Prețurile oficiale au variat inițial între 199 de lei și 725 de lei.

Colplay și-a propus să ajungă să organizeze concerte folosind doar energie regenerabilă. Ca parte a acestei misiuni, evenimentul de la București va folosi 50% energie regenerabilă.

The post Un bilet la concertele Coldplay de pe Arena Națională ajunge la 9000 de euro la suprapreț appeared first on Cultura la dubă.

În 2013 avea loc prima ediție Electric Castle, un festival de muzică organizat într-un loc inedit din mediul rural românesc.

De atunci, români din toate colțurile țării au început să audă de “Bonțida”, comuna care găzduiește Electric Castle, și de Castelul Banffy, cel care a inspirat și numele festivalului.

Dacă la prima ediție, Electric a strâns aproximativ 32.000 de particianți, în 2019, ultima ediție anterioară pandemiei, a atins un număr de peste 200.000 de spectatori, în toate zilele festivalului.

Pe măsură ce evenimentul s-a dezvoltat, același lucru s-a întâmplat și cu micuța localitate în care trăiesc laolaltă români, etnici maghiari și etnici romi. Localnicii s-au trezit deodată cu mii de tineri care aveau nevoie de cazare și mâncare și s-au adaptat unor experiențe pe care nu le mai trăiseră vreodată.

9 ani mai târziu, Bonțida s-a transformat. Au apărut rețelele de canalizare, străzile au fost asfaltate, iar Castelul Banffy trece printr-un proces amplu de restaurare.

Și viața localnicilor s-a schimbat. Unii au reușit să-și dezvolte casele, alții lucrează la festival sau au deschis mici afaceri cu mâncare pe perioada Electric.

Însă dincolo de aspectele practice, festivalul a dat naștere unor povești greu de cuantificat.

Legăturile umane create la Electric Castle, între oameni din generații și medii complet diferite, stau dovadă că un eveniment cultural poate să creeze punți acolo unde politica a eșuat să o facă.

***

Pe domnul Tibi din Bonțida l-am cunoscut acum 6 ani, când ne-a cazat pe mine și pe prietenii mei în micuța sa casă, de o cameră, o bucătărie și o baie, aflată la câteva sute de metri distanță de Castel.

Era ediția din 2016, a doua de după experiența celebră din noroi, din 2015, când credeam că mai rău de atât nu se poate. Însă în 2016 a plouat mai mult ca oricând, încât nici cizmele de cauciuc nu mai ajutau, fiindcă și în ele aveam apă strânsă.

Cu toate acestea, Electric Castle a fost una dintre cele mai frumoase experiențe trăite în țara noastră, iar ceea ce părea un impediment a căpătat un farmec greu de egalat.

Domnul Tibi a contribuit deciziv la această poveste, iar acum nu ne mai putem imagina Electric Castle fără clipele petrecute în curtea casei sale.

“Pentru mine să fii om e cel mai important lucru. Că ești din București, că ești din Cluj, nu contează nația, contează să fii om.”

Așa începe domnul Tibi interviul pentru Cultura la dubă. L-am vizitat acum câteva zile, cu două săptămâni înainte ca festivalul să reînceapă. Nu ne mai văzusem de 3 ani, dar parcă trecuseră doar trei zile.

Ne-a așteptat cu ceea ce știa cu ceea ce știa deja că ne place – slănină și roșii de grădină.

De altfel, mulți localnici au primit tinerii veniți la festival ca pe proprii musafiri și au pus pe masă tot ce aveau în casă.

„În cazul meu, eu i-am întrebat ce ar dori să le ofer și toți au vrut ceva de-al casei, adică slănină, legume din grădină, caș. Au fost foarte mulțumiți de ce le-am oferit. Să nu mai vorbesc de jinarsul de prună.

Aici, la noi, în Ardeal, țuica asta de prune se cheamă jinars. La început le-a fost tare greu că au zis că i-am otrăvit, dar le-am zis că nu-i otravă. Deci primu-i mai greu, după aia se duc.

Unii vin cu porumb, alții vin cu ceva dulce, deci fiecare încearcă, pe perioada festivalului, să ofere ceva. Cine poate să facă ceva, face.

Alții fac cafelele, alții plăcinte. Am auzit pe alții că au tăiat chiar un porc. Bine, ei aveau mai mulți cazați ca mine, dar mi-au zis, “Nea Tibi, eu tai un porc.”

Alții fac grătare. Deci mai ales în ultima zi, deci sâmbătă seara, aproape la fiecare casă vezi fumul.

Oamenii sunt mulțumiți pentru că și ei, la rândul lor, fac un ban. Și banii ăștia ajută la ceva. Eu poate îmi iau două-trei baxuri de BCA să-mi termin casa, alții își iau lemne de foc, că sunt foarte scumpe lemnele.”

De când cazează turiștii veniți la Electric Castle, localnicii din Bonțida și-au dat seama că poate fi o sursă de venit importantă, așa că au început să reinvestească banii câștigați tot în case.

Iar alții, indiferent de vârstă, lucrează cu ziua pe timpul festivalului.

„Înainte nu era chiar așa super, nu aveam turiști, castelul era murdar, nu era nicio organizare, nu era curățenie înăuntru.

Cu banii câștigați la Electric ne cumpărăm lemne, mai repari un pic una alta prin casă, o zugrăveală. Mulți și-au mărit casele pentru a primi mai mulți oameni.

Foarte mulți lucrează ca pază la parcări și la curățenie, la firma de salubritate. Apoi o să ducă oameni și la Untold, tot pentru curățenie. Se dau 200 de lei pe zi.”, ne povestește de această dată domnul Damian, pe care l-am întâlnit la o terasă din centrul comunei.

Bonțida rămâne un loc al contrastelor. Cât ne plimbăm pe străduțe, trec pe lângă noi căruțe, mașini sau bicicliști.

Pe bicicletă remarcăm chiar un bătrânel care poartă vestă cu Electric Castle.

Îl cheamă Alexandru și e fericit că are ocazia să lucreze deja, cu câteva săptămâni înainte, la paza festivalului, fiindcă orășelul Electric e în curs de ridicare.

Fericită e și Demetra, o adolescentă de 16 ani, care ne zice că abia așteaptă festivalul fiindcă atunci nu o să se mai plictisească în comună.

„Localnicii nu au intrare liberă la festival, dar primesc brățări de la primar. Nu prea știu trupele, dar mi-a plăcut când a pus cineva manele. Și e fain că măcar în timpul festivalului nu ne plictisim, nu e liniște.”, spune Demetra.

Însă nu toată lumea din Bonțida e încântată de publicul de festival. O localnică pe care o întâlnim la aprozar, a rămas supărată după ce turiștii i-au devastat casa cu noroi. În plus, deși vrea să cazeze în continuare, o deranjează pretențiile de azi:

„Noi o dată pe an am vrea să câștigăm un ban cu cazările astea. Dar acum, cei care sună sunt foarte pretențioși, vor câte o cameră.

Primul an, când s-a deschis festivalul, dormeau ca sarmalele pe jos, pe saltele, n-aveau treabă. Acum au pretenții, vor o cameră pentru o persoană. Sau un cuplu într-o cameră cu baie proprie. Prea multe pretenții au.”

Pe durata Electric Castle, familiile din Bonțida se înghesuie într-o singură cameră și orice alt spațiu din casă rămâne disponibil pentru cazare.

Domnul Tibi, în schimb, și-a pus întreaga casă la dispoziție, iar el a dormit într-o șură din curte.

„Noi, în Ardeal, avem șura poiată. Deci, acolo în poiata aia, bine, că nu sunt animale. Așa cum era, mi-am băgat un pat acolo și de acolo eu urmăream. Adică, atunci când plecau, să închid poarta, când veneau, să deschid poarta.

Ei mă sunau sau mă strigau, dar mai mult stăteam treaz. Am avut și corturi în curte. La mine, omenia e mai sus ca toate!

Nu-mi trebuie mie să mă înbogățesc din chestia asta sau ceva. Dar îmi place că vorbești cu oamenii, îți transmiți de la unul la altul, eu sunt mai în vârstă, ei sunt mai tineri.

Unii localnici evită bucureștenii, că zic că sunt nu știu cum, dar eu am avut doar bucureșteni și am avut niște oameni foarte de treabă, băieți și fete.

Vreau să-i salut pe această cale pe Marius, pe Florin și să le spun baftă, multă sănătate, bucurie!

Și chiar dacă nu e atmosferă, chiar dacă nu e festival, ei pot veni la domnul Tibi din Bonțida oricând. Pentru mine, au fost niște oameni drăguți.”

Ploile de neuitat de la Bonțida au scos ce a fost mai bun din unii localnici. Unii și-au împrumutat propriile cizme de cauciuc tinerilor, au tras cu caii mașinile împotmolite în noroi, iar alții, precum domnul Tibi, au făcut chiar niște gesturi de neuitat.

„Mi-a fost milă de ei că aveau cizme de gumă, eu mă gândesc că am făcut bine, n-am făcut rău: le spălam cizmele, le spălam ciorapii și îi puneam să se usuce. Ei au văzut gestul pe care l-am făcut eu, tot timpul. Și m-au apreciat pentru faptul că sunt om. Le-am oferit slănină din Ardeal, ce-am putut și eu, caș, roșii, legume.”

Iar astfel de gesturi au fost răsplătite tot prin „omenie”, cum zice domnul Tibi:

„Vă spun sincer, când a venit dimineața plecării, i-am găsi măturând și spălau pe jos. Și i-am întrebat, “ce faceți?” și mi-au răspuns:

“Domnul Tibi, noi cum am primit, așa lăsăm înapoi.” Zic sincer, cu mâna pe inimă că așa a fost.”

Cazările la Bonțida costa anul acesta între 100 și 150 de lei de persoană pe zi, în funcție de condiții. Însă astfel de povești, pe care nu le poți trăi la un hotel din Cluj, sunt rare și de neprețuit.

Electric Castle va avea loc între 13 și 17 iulie 2022, la Bonțida.

The post Bonțida și Electric Castle, o poveste despre oameni appeared first on Cultura la dubă.

De câtiva ani, Clujul a devenit orașul marilor festivaluri. Câteva zeci de zile din vară, orașul se umple cu turiști veniți la TIFF, Untold, Electric Castle sau Jazz in the Park, hotelurile și terasele sunt pline și devine o adevărată provocare să găsești un loc de cazare în perioadele respective.

Chiar organizatorii evenimentelor majore vin în sprijinul publicului și oferă cazări inedite. De exemplu, Untold a pus la dispoziție încă din luna martie, câteva mii de locuri de cazare în căminele studențești.

Și tot campusurile universitare au devenit locuri de proiecții de film în timpul TIFF.

În același timp, Clujul s-a dezvoltat enorm din punct de vedere imobiliar datorită industriei IT, care a creat mii de locuri de muncă, datorită serviciilor medicale sau a numărului mare de studenți străini.

Clasamentele oferite de firmele de imobiliare arată că în Cluj-Napoca sunt cele mai mari prețuri la chirii, iar cererea continuă să crească, în ciuda ștachetei ridicate.

Dezvoltarea imobiliară haotică se manifestă, însă, și în acest oraș, o spune chiar președintele Ordinului Arhitecților Transilvania, arhitecta Daniela Maier.

Cum s-a schimbat Cluj-Napoca de-a lungul anilor, dar și rol au evenimentele culturale în construirea și prezervarea identității orașului, aflați din interviul de mai jos.

***

Vorbind puțin despre istoria arhitecturală a Clujului, puteți să ne descrieți cum arăta în perioada interbelică?

Dacă vorbim despre imaginea spațiului construit este una, dacă vorbim din punct de vedere al comunităților, este cu totul și cu totul altceva.

În perioada interbelică aveam un anumit număr de studenți, acum am ajuns să avem peste 100.000 de studenți, un număr mult mai mare.

Cartierele s-au dezvoltat, am trecut prin perioada arhitecturii socialiste, pe care o cunoaștem cu toții, cu plusurile și minusurile evidente.

Putem să ne gândim la Cluj ca la un oraș care a avut concursuri de arhitectură și urbanism în perioada interbelică, discutam despre Cluj – oraș verde – în acea perioadă, în care s-a structurat Parcul Central, s-au construit acele zone care acum sunt nucleul activităților culturale din oraș.

Trecem apoi în perioada socialistă, în care doream să atragem cât mai mulți oameni, era acel concurs cu câte locuințe face fiecare localitate, care impune un anumit tip de dezvoltare.

Și asta a dus peste tot la lipsa de identitate a spațiilor. Nu mai conta că ești în Cluj, în Baia Mare sau în București, aveai aproape același tip spații, ceea ce ducea la ruperea rădăcinilor. Iar când îți rupi rădăcinile, îți pierzi identitatea.

Din fericire, în Cluj nu s-a distrus zona centrală, cum s-a întâmplat în alte localități. Au fost anumiți arhitecți care au avut șansa să facă pe anumite zone ale Clujului ceva mai bun. De exemplu, cartierul Mănăștur, atât de criticat, devine un exemplu de bună practică, în comparație cu noile dezvoltări imobiliare.

Pentru că atunci când se făceau dezvoltări pe suprafețe atât de mari, aveai șansa să ai o anumită distanță între imobile, să ai zone verzi, tot felul de facilități care acum nu mai sunt suficiente sau nu mai sunt deloc oferite.

Acum, noile dezvoltări imobiliare nu se discută pe sute de hectare, ci pe parcele care au o formă de teren arabil.

Și cartierul Mănăștur ce are special? De ce ar fi un exemplu pozitiv?

Sunt anumite zone care pot fi considerate exemple pozitive. Avem o anumită distanță între imobile și nu se mai poate construi între ele, distanța e mult mai mare acolo decât este în cartierele noi.

Există Cinematograful Dacia din Mănăștur, renovat acum câțiva ani, care a fost gândit de la bun început drept un nucleu cultural în inima cartierului. Și în Grigorescu era la fel, la Fortuna.

Erau și zone sportive tot în cartiere.

După ’90, din păcate, au venit mulți dezvoltatori care nu au mai ținut cont de aceste aspecte, nu le-a păsat că distrug imaginea unui loc.

Unul dintre cele mai bune exemple e cartierul Andrei Mureșanu, dar noile construcții distrug foarte mult din ceea ce a însemnat cartierul în copilăria mea.

Noile construcții sunt mai rele decât cele din perioada comunistă?

Nu neapărat construcțiile în sine, ci faptul că ele au fost amplasate pe parcele mult mai mici. Parcele de teren arabil situate în afara orașului pe atunci, foarte lungi. Ele permit o dezvoltare până la limita maxima admisă de regulamentele urbanistice. Asta înseamnă fără ventilație naturală la anumite funcțiuni din imobile, foarte aproape de linia de proprietate, fără prea multe spații verzi.

S-a construit la limita admisă ca să se folosească cât mai mult din terenul pe care un anumit beneficiar îl are la dispoziție.

Această haiducie, care a venit pe un fond de dorință de a câștiga bani, de a te muta la oraș, nu a făcut foarte mult bine mediului construit.

Nu doar specialiștii sunt responsabili, ci și oamenii care au acceptat situația. Când eu accept să îmi dau mâna cu vecinul, peste geam, sau să nu am cel puțin o baie cu ventilație naturală sau să nu am bucătăria ventilată natural, atunci se vor construi în continuare. Cât timp aceste lucruri se vând, vor mai fi construite.

E o anumită limită a legislației, iar aceste lucruri nu sunt impuse prin lege.

Dar ce posibilități au oamenii care vor să se stabilească în Cluj, fie cu chirie sau să cumpere, dacă este atât de aglomerat orașul, dacă noile clădiri au atât de multe dezavantaje, care ar fi soluțiile?

E greu să răspund la întrebarea asta. Ceea ce pot să spun este că există încă multe localități în jurul Clujului, conectate prin transport public într-un mod eficient – Gherla, Dej – sunt la 40 – 20 de km. Ai legături cu autobuzul din jumătate în jumătate de oră.

Ajungi mai repede din acele orașe, care au toate dotările, în Cluj, decât din Florești în anumite zile. De exemplu, dimineața când duci copilul la școală.

Acolo sunt case de vânzare, la prețuri mici, cu terenuri. Sunt niște spații care oferă mult mai multă calitate locuirii decât pot oferi noile dezvoltări imobiliare din Cluj.

Dacă eu aș fi nevoită să mă mut acum în Cluj, aș investiga aceste variante înainte să dau de 5 ori mai mult pe un apartament în Cluj.

Vorbind despre turiști și cei care vin ocazional la Cluj, pentru ei care sunt variantele de cazare? Mă refer mai ales la perioadele aglomerate din vară, din timpul marilor festivaluri – TIFF, Untold.

E foarte complicat, dacă nu ai făcut din timp rezervări, dacă nu ai prieteni în oraș.

Am prieteni care fac schimburi de locuințe, asta e o soluție. Nu toți clujenii care sunt în oraș vor să stea pe perioada festivalurilor și atunci își oferă locuințele la închiriat.

Ați observat în ultimii ani, după dezvoltarea festivalurilor, că a crescut și numărul de hoteluri sau pensiuni construite sau nu mai este spațiu nici pentru ele?

Cred că nu doar datorită festivalurilor s-a întâmplat acest lucru, ci și datorită turismului medical. Sunt foarte mulți oameni care vin pentru tratamente și servicii medicale, iar asta se întâmplă pe tot parcursul anului, nu doar în cele 20 de zile de festivaluri.

Și atunci, trebuie gândite toate nevoile turiștilor pe tot parcursul anului. Avem și partea de studenți, industria IT.

Am văzut că și campusurile universitare au început să fie folosite în timpul festivalurilor, atât ca locuri de cazare, cât și ca spații de eveniment.

Cu siguranță ele sunt o soluție foarte bună pentru cazări temporare pe timpul verii. Iar parteneriatele care se leagă între festivaluri și universități mi se par un foarte bun exemplu de bună practică.

Este păcat să rămână spațiile acelea libere și e un lucru bun ca spațiile semi-publice ale acestor campusuri să fie puse în valoare prin evenimente culturale.

Ați vorbit mai devreme despre ceva foarte important – identitatea orașului. Cum stă Clujul la acest capitol? Mă refer în special la restaurarea monumentelor istorice.

Se restaurează tot mai mult, iar spațiile simbol ale Clujului se completează cu diverse zone care conturează identitatea – zona Gării, zona Grădina Botanică, USAMV, la Facultatea de Geografie a fost prima grădină botanică a Clujului. Iar festivalurile scot în evidență această identitate, prin evenimentele organizate acolo.

Am observat că s-a dezvoltat foarte mult și afacerea Airbnb, sunt multe apartamente vechi care au fost renovate și puse la dispoziția turiștilor. Cât de sigure sunt aceste clădiri din centru, din punct de vedere seismic?

În Cluj nu avem această problemă a riscului seismic, care e destul de gravă în București. Și, dincolo de asta, apartamentele renovate în zona centrală sunt, în general, în clădiri reabilitate.

Cum vedeți rolul evenimentelor culturale în identitatea orașului? Vă rog acum să ne răspundeți ca locuitor, nu ca architect. Știu că sunt mulți clujeni care se bucură de festivaluri, iată TIFF a adus titlul de Cluj – oraș UNESCO al filmului, dar sunt și locuitori deranjați de zarva din timpul festivalurilor.

Este foarte bine că se întâmplă lucrurile așa. Poate că sub pălăria bunicilor mei sau a unor oameni mai în vârstă, aș putea să găsesc lucruri care să mă deranjeze, dar sunt doar detalii. Toți oamenii pe care îi cunosc, de diferite vârste – fiul meu, părinții mei, bunicii, prietenii – înțeleg că acest lucru trebuie să existe pentru dezvoltarea orașului.

Cred că e o unealtă foarte bună de a stabili un anumit standard de calitate. Sigur, se fac și greșeli la această scară, dar nu sunt greșeli iremediabile, ele pot fi corectate. Iar oamenii care nu sunt pentru aceste evenimente, de obicei pleacă din Cluj pentru 3-4 zile și își închiriază apartamentele.

Dar sunt cazuri izolate.

Sincer, cred că festivalurile sunt intervenții foarte bune de dezvoltare a orașului și cred că se mai poate lucra la eleganța prin care aceste strategii se dezvoltă.

Am ajuns la un nivel cu aceste evenimente în care nu mai contează doar banii, ci felul în care ele ajută la dezvoltarea identității orașului.

The post Cum s-a dezvoltat Cluj-Napoca din punct de vedere urbanistic și cum contribuie festivalurile la identitatea orașului. Interviu cu președintele OAR Transilvania appeared first on Cultura la dubă.

Festivalul Untold anunță că fanii care nu au reușit încă să-și rezerve un loc de cazare, o pot face direct de pe site-ul UNTOLD, la secțiunea Accommodation. Peste 5.000 de locuri de cazare, dintre care și în căminele studențești din Cluj-Napoca, sunt disponibile.

LOCURI ÎN CĂMINELE STUDENȚEȘTI

În Campusul Untold, fanii vor avea posibilitatea să se cazeze în camere cu 3 sau cu 4 paturi în căminele Universității Tehnice (UTCN 4) și ale Universității Babeș – Bolyai (UBB- Economica II). Camerele de cămin vor avea pază pe tot parcursul șederii și recepție non-stop. Opțiunile disponibile sunt:

• Camere Confort (Cămin UTCN) – 2547 RON (taxe incluse) / 4 nopți – baie proprie, 4 persoane în cameră
• Camere Confort (Cămin UBB ) – 2638 RON (taxe incluse) / 4 nopți – baie proprie, 3 persoane în cameră

LOCURI ÎN HOTELURILE DIN CLUJ-NAPOCA

Pentru cazarea la hoteluri, Untold pune la dispoziție următoarele oferte:

• Hoteluri/pensiuni 3  stele – de la 2700 RON (taxe incluse) / 4 nopți –  2 persoane în cameră / mic dejun inclus
• Hoteluri 4  stele – de la 3213 RON (taxe incluse) / 4 nopți – 2 persoane în cameră / mic dejun inclus
• Hoteluri 5 stele – de la 4205 RON (taxe incluse) / 4 nopți – 2 persoane în cameră / mic dejun inclus

Mai multe informații găsiți AICI.

Festivalul UNTOLD, ediția 2022, va avea loc în perioada 4-7 august, la Cluj-Napoca.

The post Untold pune la dispoziție 5000 de locuri de cazare în Cluj appeared first on Cultura la dubă.