Mircea Cărtărescu, cel mai premiat autor român la nivel internațional, se află din nou pe listele de favoriți publicate de mai multe reviste de specialitate.

Revista literară W Magazin o plasează printre autorii cu șanse la Premiul Nobel și pe poeta Ana Blandiana, care anul trecut a fost premiată de familia regală a Spaniei pentru “poezia sa curajoasă și o extraordinară capacitate de rezistență în fața cenzurii”.

Potrivit coditianului El Pais din Spania, favoriții de anul acesta sunt autorul chinez Can Xue, maghiarul László Krasznahorkai, scriitoarea mexicană Cristina Rivera Garza și spaniolul Enrique Vila-Matas, australianul Australian Gerald Murnane, românul Mircea Cărtărescu și americanul Thomas Pynchon.

Printre numele vehiculate frecvent în ultimii ani se mai numără Amitav Ghosh, Haruki Murakami, Salman Rushdie sau Lyudmila Ulitskaya.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, realizat în octombrie 2024 la București, autorul francez Pascal Bruckner spunea că “Premiul Nobel este un premiu politic. Scriitorul trebuie să fie mai degrabă femeie decât bărbat, preferabil să aparțină unei minorități sau unei țări uitate. Și mai sunt și perioade de “modă”, depinde ce e la modă.

Sunt mulți scriitori mari care nu au primit Nobelul – Philip Roth, Milan Kundera, Ismail Kadare. Dacă îți trece rândul, vin alții din urmă și rândul tău nu mai vine. Este foarte complicat. Nu știu exact care sunt criteriile, clar sunt criterii politice, etice, este un mister groaznic. Ești pe listă, apoi o ratezi. Michel Houellebecq a ratat-o, nu o să mai revină pe ea.

În acest context, mai este atunci Premiul Nobel relevant?

Da, este grozav să primești Premiul Nobel, este o consacrare, ceva pentru eternitate, e ca și cum Dumnezeu îți pune medalia la gât, hahaha. Sigur, e bine.

Dar există un scriitor japonez, nominalizat de peste 20 de ani – Haruki Murakami, și cred că nu îl va primi niciodată. Pentru că este și un efect de purgatoriu, cu cât aștepți mai mult, cu atât mai puțin ești luat în considerare.”, declara Pascal Bruckner pentru Cultura la dubă.

Care este procedura de alegere a unui câștigător al Premiului Nobel pentru Literatură?

Conform procedurii oficiale pentru alegea câștigătorului Premiului Nobel pentru Literatură, în prima etapă Academia primește propuneri.

Au drepturi să facă nominalizări: membrii Academiei Suedeze, membrii altor academii naționale, profesori de literatură și lingvistică ai universităților, câștigători anteriori ai premiului, președinții societăților de literatură recunoscute în țările respective. Dar, toți aceștia trebuie să primească, mai întâi, o invitație din partea Comitetului Nobel de a face o nominalizare.

Comitetul Nobel este format din 4-5 membri, care trimit în luna septembrie scrisorile oficiale către cei care sunt invitați să facă nominalizări. Aceștia au deadline până în februarie să trimită nominalizările.

Comitetul Nobel realizează o listă cu aproximativ 200 de nominalizări, pe care o trimite Academiei Suedeze. Academia are 18 membri, responsabili să aleagă, în final, câștigătorul.

În aprilie, Comitetul alege o listă preliminară de 15-20 de nume pe care Academia le va lua în considerare.

De pe această listă preliminară, tot Comitetul alege în luna mai lista scurtă, care conține 5 nume.

Politica Academiei Suedeze este să nu facă publică lista nominalizaților, pentru a nu influența juriul cu reacțiile din media, astfel că toate numele care ajung în presă nu sunt niciodată oficiale.

Între iunie și august, cei 18 academicieni suedezi studiază în profunzime operele scriitorilor rămași pe lista scurtă. De asemenea, membrii Comitetului realizează rapoarte individuale.

În septembrie, membrii Academiei discută meritele fiecărui candidat.

În octombrie este ales laureatul Nobel și este făcut anunțul oficial. Acesta trebuie să primească peste 50% din voturile celor 18 membri ai Academiei.

Pe 10 decembrie, laureații primesc premiul la Sotckholm. Acesta constă într-o medalie Nobel, o diplomă și o sumă de aproximativ 1.200.000 de euro.

MIRCEA CĂRTĂRESCU, PRINTRE FAVORIȚII DIN ULTIMII ANI

Mircea Cărtărescu s-a aflat anul acesta și pe lista lungă a nominalizaților la International Booker Prize, cel mai important premiu literar acordat ficțiunii traduse în limba engleză. Cărtărescu a fost nominalizat pentru romanul Solenoid, tradus de americanul Sean Cotter la editura Pushkin Press.

Tot anul acesta Academia Română a respins recent admiterea lui Mircea Cărtărescu ca membru corespondent al Academiei.

În 2024 a devenit primul autor român câștigător al Dublin Literary Award pentru romanul Solenoid. Juriul argumenta atunci: “Având pasaje de o mare frumusețe, Solenoid este opera unui mare scriitor european, care, totuși, este prea puțin cunoscut cititorilor în limba engleză.”

În 2022 a câștigat Premiu FIL la Târgul Internațional de Carte Guadalajara din Mexic, în 2021 a câștigat Premiul Prozart 2021, acordat în Macedonia de Nord. De asemenea, el a câștigat celebrul Premiu Thomas Mann în Germania și Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana, pe lista favoriților la câștigarea Premiului Nobel pentru Literatură appeared first on Cultura la dubă.

FILIT, cel mai important festival de literatură din România, îl va avea ca invitat special la Iași pe Abdulrazak Gurnah, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în 2021.

Scriitorul tanzanian Abdulrazak Gurnah a fost desemnat câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură 2021, “pentru înțelegerea lipsită de compromis, plină de compasiune și profundă a efectelor colonialismului și a destinului refugiaților în prăpastia dintre culturi și continente.”

Abdulrazak Gurnah s-a născut în Zanzibar, acum parte din Tanzania, în 1948 și a ajuns ca refugiat în Marea Britanie în anii ’60, unde locuiește și în prezent. Avea doar 18 ani când a părăsit țara natală.

La 73 de ani a devenit al 5-lea scriitor african din istorie, câștigător al Premiului Nobel pentru Literatură, după Wole Soyinka din Nigeria în 1986, Naguib Mahfouz din Egipt în 1988 și Nadine Gordimer în 1991 și John Maxwell Coetzee în 2003, ambii din Africa de Sud.

Cărțile sale au fost traduse în limba română și publicate la Editura Litera: Vieți în derivă, Abandon, Paradis și Pe țărm.

Printre invitații străini de prestigiu care vor veni la FILIT se numără C𝐨𝐥𝐦 𝐓𝐨́𝐢𝐛𝐢́𝐧 (romancier, poet, dramaturg, jurnalist și critic literar irlandez, tradus în peste 30 de limbi), 𝐂𝐥𝐚𝐫𝐚 𝐔𝐬𝐨́𝐧 (voce emblematică a literaturii spaniole contemporane, deținătoare a numeroase premii internaționale), 𝐙𝐞𝐫𝐮𝐲𝐚 𝐒𝐡𝐚𝐥𝐞𝐯 (scriitoare israeliană apreciată la nivel internațional, având cărți traduse în peste 27 de limbi) și 𝐏𝐚𝐬𝐜𝐚𝐥 𝐁𝐫𝐮𝐜𝐤𝐧𝐞𝐫 (cunoscut romancier, eseist și filosof francez, tradus în peste 30 de limbi).

La FILIT 2024 vor participa totodată apreciați autori români sau de origine română, cum ar fi Radu Aldulescu, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Raluca Antonescu, Vasile Baghiu, Ruxandra Burcescu, Mihaela Buruiană, Lena Chilari, Denisa Comănescu, Tudor Crețu, Peter Demeny, Anda Docea, Cătălin Dorian Florescu, Emilian Galaicu-Păun, Iulia Gherasim, Raluca Nagy, Tiberiu Neacșu, Laura Francisca Pavel, Bogdan O. Popescu, Cristian Teodorescu, Tatiana Țîbuleac, Anda Vahnovan, Matei Vișniec.

Cea de-a 12-a ediție FILIT are loc la Iași între între 23 și 27 octombrie 2024.

The post Scriitorul Abdulrazak Gurnah, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în 2021, vine la FILIT în octombrie appeared first on Cultura la dubă.

Scriitorul norvegian Jon Fosse a fost desemnat astăzi câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură 2023. El devine astfel al patrulea norvegian și primul în aproape 100 de ani care își adjudecă distincția, după Bjørnstjerne Martinius Bjørnson în 1903, Knut Hamsun în 1920 și Sigrid Undset în 1928. 

În motivarea deciziei, Academia Suedeză subliniază caracterul inovator al pieselor de teatru semnate de Fosse, unul dintre cei mai jucați dramaturgi europeni încă în viață, precum și felul în care proza lui „dă voce lucrurilor de nespus”. De altfel, scriitorul se număra printre favoriții la câștigarea Nobelului de anul acesta. 

Într-o primă reacție, Fosse s-a declarat „copleșit și oarecum speriat” de premiu. Ulterior, a adăugat: „Am fost surprins când m-au sunat, dar în același timp, n-am fost. A fost o mare bucurie pentru mine să primesc apelul”. Și o recunoaștere, a mai spus el, pentru Nynorsk, varianta standard mai puțin utilizată a limbii norvegiene, în care Fosse scrie.

Jon Fosse, descris de Le Monde drept „un Beckett al secolului XXI”, s-a născut în septembrie 1959 și a copilărit în Strandebarm, o localitate norvegiană cu deschidere la Fiordul Hardanger. Apropierea de apă, spune el, l-a marcat într-un mod definitoriu pentru stilul aproape mistic pe care avea să-l dezvolte: „Locuiam cu vedere la fiord, chiar și drumul spre școală mă purta de-a lungul apei. În felul meu, am fost un copil foarte sensibil, așa că ritmul neîncetat al valurilor mă modelase deja când am început să scriu.” 

Tot anii copilăriei, mai exact un accident care aproape i-a curmat viața la 7 ani, i-a adus și experiența despre care a povestit, într-un interviu pentru The New Yorker, că „l-a creat ca artist”: „Mă uitam la case și eram sigur că le văd pentru ultima oară în timp ce mă îndreptam spre doctor. Totul era strălucitor și foarte liniștit, într-o stare de fericire profundă, ca un nor de particule de lumină. Asta este cea mai importantă experiență din copilăria mea. Și m-a format ca om, atât în bine, cât și în rău. Cred că m-a creat ca artist.” 

Absolventul de literatură comparată și-a făcut debutul în 1981, într-un ziar studențesc unde a publicat nuvela „Han” (El). Primul său roman, „Raudt, svart” („Roșu, negru”), care abordează tema sinuciderii, a apărut doi ani mai târziu. Despre acesta, Academia Suedeză notează că a dat tonul următoarelor opere, distingându-se printr-o scriitură „rebelă”, de o emoționalitate brută. 

În 1994, la Teatrul Național din Bergen a fost pusă pentru prima dată în scenă și o piesă de teatru sub semnătura lui Fosse – „Og aldri skal vi skiljast” („Și niciodată nu ne vom despărți”). Recunoașterea europeană a venit însă odată cu piesa „Nokon kjem til å komme” („Cineva are să vină”), scrisă în 1992-1993 și produsă în 1999 la Paris. 

Norvegianul nu fusese invitat să conceapă decât începutul lucrării – povestea unui bărbat și a unei femei care se mută într-o casă veche și izolată pentru a fi singuri –, dar dramaturgia l-a atras atât de mult, încât a sfârșit concepând-o pe toată. „Am știut, am simțit că genul acesta de scris e făcut pentru mine”, a declarat Fosse ani mai târziu într-un interviu.

Deloc întâmplător, despre „Cineva are să vină” Academia Suedeză scrie: „Chiar și în această lucrare timpurie, cu temele sale de anticipare înfricoșătoare și gelozie paralizantă, singularitatea lui Fosse este pe deplin evidentă. Prin reducerea radicală a limbajului și a acțiunii dramatice, el exprimă cele mai puternice emoții umane, de anxietate și neputință, în cei mai simpli termeni cotidieni.”

Au mai urmat câteva zeci de piese de teatru, printre care „Vis. Toamnă”, „Eu sunt Vântul” sau „Ochii aceștia”, dar și nuvele, romane sau chiar poezii. În toate, minimalismul primează când vine vorba de stilul autorului norvegian. Personajele sale nu vorbesc mult, iar când vorbesc, tind să se repete sau să își lase enunțurile neîncheiate. Lumea exterioară e descrisă sumar. Uneori și punctuația lipsește. Fosse, spune chiar el, e mai degrabă interesat de liniște, de trăirea umană care se întrevede în momentele de tăcere. 

Pentru scriitura lui, a primit o serie de distincții importante, printre care Ordinul „Pentru Merit” în grad de Cavaler, acordat de statul francez în 2003, și o prezență pe lista scurtă a International Booker Prize în 2022.

Aceasta din urmă a venit odată cu încheierea seriei „Septologie”, care explorează condiția umană într-o poveste întinsă pe șapte părți, trei volume și mai bine de 1.000 de pagini înlănțuite fără punct. Primul volum, intitulat „Numele celălalt”, a fost tradus și în limba română la Editura Pandora M (traducător Ovio Olaru).

The post Povestea lui Jon Fosse, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2023: “Am fost un copil foarte sensibil, așa că ritmul neîncetat al valurilor mă modelase deja când am început să scriu.” appeared first on Cultura la dubă.

Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel (2006), este unul dintre invitații speciali la Timișoara, oraș care deține titlul de Capitală Europeană a Culturii. Acesta va ajunge în luna aprilie la Universitatea de Vest din Timișoara, unde va primi titlul de Doctor Honoris Causa UVT.

Alți doi laureați ai Premiului Nobel sunt pe lista de invitați în 2023 – Jean-Marie Lehn, laureat al premiului Nobel pentru Chimie în 1987 și Jean-Pierre Sauvage, laureat al premiului Nobel pentru Chimie în 2016.

Orhan Pamuk s-a născut în 1952 în Turcia și a vândut peste 13 milioane de volume în 63 de limbi. Printre cele mai cunoscute volume ale sale se numără Mă numesc Roșu și Istanbul. Predă literatură comparată la Universitatea Columbia din Statele Unite, unde a fost ales membru al Societății Americane de Filosofie în 2016.

În 2006 Orhan Pamuk a devenit primul turc din istorie care a câștigat un Premiu Nobel.

Tot el este și autorul cărții Muzeul Inocenței și fondatorul muzeului cu același nume, despre care Cultura la dubă a scris AICI.

Autorul se va întâlni cu publicul timișorean în cadrul unei conferințe susținute în luna aprilie.

The post Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, vine la Timișoara în luna aprilie appeared first on Cultura la dubă.